PRINT

Domeniul: Aderarea la instrumentele internaţionale în domeniul DO
Problemă: Republica Moldova a semnat Statutul de la Roma al CPI la 8 septembrie 2000. La 2 octombrie 2007 Curtea Constituţională a RM, la sesizarea parvenită din partea Guvernului, a adoptat o hotărîre cu privire la faptul că prevederile Statutului de la Roma al CPI şi Constituţia RM sunt compatibile. Proiectul de lege cu privire la ratificarea Statutului de la Roma al CPI, aprobat la 7 decembrie 2007 de către Guvern, a intrat în Parlament la 29 ianuarie 2008. Pînă la momentul de faţă acest proiect de lege nu a fost examinat de Parlament.
Concluzie: Este necesară examinarea în Parlament şi aprobarea legii cu privire la ratificarea Statutului de la Roma. Termen oportun – anul 2009. Responsabil – Parlamentul Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Justiţiei. Parteneri – ONG.

Domeniul: Respectarea dreptului la proprietate
Problemă: Ca urmare a aprobării Legii 1225 din 8 decembrie 1992 şi respectiv a Hotărîrii de Guvern nr.627 din 5 iunie 2007, persoanele care beneficiază de dreptul la restituirea sau recuperarea averii confiscate, naţionalizate sau luate în alt mod întâmpină diverse dificultăţi în vederea repunerii în drepturile garantate de lege, prioritar datorită multitudinii de organe cărora urmează să se adreseze.
Concluzie: Este binevenită modificarea actelor menţionate în vederea instituirii şi creării unui „ghişeu unic” la care persoanele menţionate pot depune actele şi respectiv solicita restituirea sau recuperarea averii. Termen oportun – anul 2009. Responsabil – Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Autorităţile Publice Locale de nivelul II, Parlamentul Republicii Moldova. Parteneri – ONG, Arhiva Naţională, Consiliile locale.

Domeniul: Asigurarea standardelor minime de deţinere a persoanelor private de libertate
Problema 1: Conform ultimelor constatări ale CPT, în Republica Moldova cu toate progresele înregistrate, încă mai persistă probleme la capitolul asigurării unor condiţii minime de deţinere a persoanelor private de libertate, garantate de standardele minime internaţionale.
Concluzie: În vederea creării unor condiţii minime sunt necesare investiţii pentru repararea sediilor existente şi/sau construcţia unor sedii noi. Termen oportun – anii 2009-2010. Responsabil – Ministerul Finaţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne. Parteneri – Donatori străini.

Problema 2: Încă în planul naţional în domeniul DO pentru anii 2004-2008 a fost inclus drept obiectiv transmiterea izolatoarelor de detenţie preventivă din subordinea MAI în subordinea DIP. ﾎn constatările sale CPT a remarcat că anume în aceste instituţii şi persistă cele mai numeroase probleme.
Concluzie: Este necesară revenirea la acest obiectiv şi transmiterea izolatoarelor de detenţie preventivă din subordinea MAI în subordinea DIP. Termen oportun – anii 2009-2010. Responsabil – Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne. Parteneri – Donatori străini.

Problema 3: În rapoartele sale CPT, precum şi alte organisme naţionale mai constată diverse situaţii de aplicare a relelelor tratamente faţă de persoanele private de libertate.
Concluzie: Este necesară monitorizarea locurilor de detenţie în vederea prevenirii şi combaterii tratamentelor inumane şi degradante. Termen oportun – permanent. Responsabil – Centrul pentru Drepturile Omului, Consiliul Consultativ de prevenire a torturii, Procuratura Generală. Parteneri – ONG.

Domeniul: Respectarea dreptului la libertatea individuală
Problemă: Reţinerea persoanelor bănuite sau învinuite în comiterea infracţiunilor se efectuează în baza art.166 CPP. Conform acestuia sunt enumerate restrictiv doar cîteva cazuri în care persoanele pot fi reţinute, iar dovada acestora se face prin probe, care nu includ toate probele prevăzute de art.93 CPP. Ca urmare legiuitorul a micşorat conştient cazurile în care persoana ar putea fi reţinută, or reţinerea în baza altor situaţii decît cele enumerate în art.166 CPP, ar constitui o violare a dreptului la libertatea individuală.
Concluzie: Este binevenită modificarea art.166 CPP prin extinderea cazurilor şi respectiv dovezilor prin care se probează aceste cazuri (în conformitate cu art.93 CPP), în care este posibilă reţinerea persoanei. Termen oportun – anul 2009. Responsabil – Ministerul Justiţiei, Parlamentul Republicii Moldova.

Domeniul: Îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru categoriile social-vulnerabile
Problema 1: Prin Legea 1530 „privind indexarea depunerilor băneşti” a fost instituită procedura indexării depunerilor băneşti a populaţiei care a deţinut surse financiare în conturile Băncii de Economii pînă în anul 1992. De această indexare nu pot beneficia persoanele care au deţinut surse financiare în filialele Băncii de Economii amplasate în stînga Nistrului, deoarece prin art.9 din legea menţionată ei nu pot beneficia de aceste indexări decît „după soluţionarea conflictului”. Prin această prevedere este instituită o discriminare a populaţiei.
Concluzie: Este necesară modificarea art.9 a legii 1530 „privind indexarea depunerilor băneşti” Termen oportun – anul 2009. Responsabil – Ministerul Finaţelor, Ministerul Justiţiei.

Problema 2: Persoanele care au atins limita de vîrstă la care pot beneficia de pensie, sunt domiciliaţi în stînga Nistrului şi primesc astfel de pensie din partea autorităţilor secesioniste, nu pot primi astfel de pensie din partea autorităţilor constituţionale. Legea nu prevede o astfel de interdicţie, este vorba doar de un obstacol creat în cadrul CNAS, prin care de la aceste persoane se solicită certificat precum că nu beneficiază de pensie din partea acestor organe. În lipsa acestui certificat pensia nu se eliberează. Spre exemplu în r-ul Dubăsari din 2006 nu există nici o persoană care să beneficieze concomitent de astfel de pensii din partea ambelor părţi. Pînă la acea dată erau multiple persoane care beneficiau de astfel de pensii.
Concluzie: Este necesară revizuirea procedurii de prezentare a actelor pentru calcularea pensiilor pentru limita de vîrstă, prin excluderea obligativităţii prezentării certificatelor menţionate. Faptul că unele persoane primesc surse financiare din partea unor organe nerecunoscute, nu scuteşte organele constituţionale de grija pe care trebuie să o ofere persoanelor în etate care sunt cetăţeni a Moldovei. Termen oportun – anul 2009. Responsabil – Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor CNAS.

Domeniul: Asigurarea unor condiţii de muncă sigure şi prielnice
Problemă: Legislaţia muncii este aplicabilă pentru toate categoriile de angajaţi, în special în domeniul ce ţine de timpul de muncă şi timpul de odihnă. Această garanţie nu se extinde asupra unor categorii de angajaţi care activează în organele de stat. Spre exemplu, colaboratorii de poliţie conform legii nu au un program de lucru normat. Cu toate acestea sunt constatate multiple situaţii în care colaboratorii de poliţie sunt antrenaţi în diverse activităţi de muncă peste programul de muncă de 40 ore săptămînal. ﾎn diferite cazuri MAI face publice diverse operaţiuni petrecute, la care implică forţe suplimentare, şi în mare parte aceste operaţiuni sunt petrecute non-stop, adică şi în timpul nopţii. Cu regret, nu sunt constatate cazuri de retribuire suplimentară a muncii acestor persoane pentru orele de lucru lucrate suplimentar programului săptămînal prevăzut de Codul Muncii.
Concluzie: Este necesară efectuarea controlului extern al MAI în vederea respectării legislaţiei muncii, în special ce ţine de timpul de muncă şi timpul de odihnă, remunerarea timpului de muncă suplimentar. Termen oportun – permanent. Responsabil – Inspecţia Muncii. Parteneri – subdiviziunea Securitate Internă din cadrul MAI.

Domeniul: Dreptul la libera circulaţie
Problema 1: Amplasarea posturilor vamale interne crează diverse impedimente în libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor, în special, pentru locuitorii localităţilor amplasate în imediata vecinătate de regiunea transistreană şi cei care se află în această regiune. Suntem conştienţi de necesitatea protejării hotarelor externe ale ţării, or instituirea unui hotar „formal” pe rîul Nistru divizează practic ţara în două părţi.
Concluzie: Este necesară revizuirea modalităţii petrecerii controlului vamal pe segmentul menţionat. Este posibilă soluţionarea problemei prin petrecerea unui control mixt la hotarul moldo-ucrainean, completat de verificarea agenţilor economici din ţară referitor la originea produselor expuse spre vînzare. În acest fel obstacolele pentru persoanele fizice vor fi înlăturate. Responsabil – Ministerul Reintegrării, Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Ministerul Afacerilor Interne, CCCEC. Parteneri – EUBAM, autorităţile competente ale Ucrainei.

Problema 2: În regiunea transnistreană sunt înmatriculate multiple automobile aduse din alte ţări, în special din Europa. Procedura de înmatriculare a acestor automobile în regiunea transnistreană este mult mai ieftină decît în Moldova şi permite înmatricularea automobilelor cu vîrste mai mari decît cele prevăzute de legislaţia Moldovei.
Concluzie: Pentru a pune punct acestei probleme este necesară aprobarea unei legi prin care să fie instituită modalitatea de documentare a automobilelor deja înmatriculate, precum şi a termenelor în care va fi permisă această înmatriculare după care reînmatricularea va fi imposibilă. ﾎn acest sens persoanele care vor aduce alte automobile noi nu le vor putea „legaliza” respectiv vor investi sursele financiare pe risc propriu. Va fi efectuată o inventariere a automobilelor aduse în regiunea transnistreană. Termen oportun – anul 2009. Responsabil – Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Ministerul reintegrării, Ministerul Afacerilor Interne.

Problema 3: Concomitent cu problema abordată mai sus, proprietarii automobilelor înmatriculate în Moldova, dar care locuiesc în localităţile ce nu se află sub controlul organelor constituţionale sunt persecutate în vederea reînmatriculării acestora în organele nerecunoscute ale acestei regiuni. Deseori automobilele lor sunt sechestrate şi chiar confiscate.
Concluzie: Este necesară discutarea acestei probleme la cele mai înalte nivele, în vederea stopării abuzurilor respective, or oferirea unor garanţii speciale (asigurare preferenţială etc.) acestor categorii de persoane pentru eventualele abuzuri. Termen oportun – 2009. Responsabil – Ministerul reintegrării, Ministerul Dezvoltării Informaţionale. Parteneri – Companiile de Asigurări.

Problema 4: Din cauza lipsei unui control asupra hotarului moldo-ucrainean în Moldova vin cetăţeni străini fără a se înregistra la organele constituţionale, or stau în ţară peste termenele prevăzute de legislaţie. Posturile vamale interne existente, nu verifică autocarele de rute internaţionale, spre exemplu Chişinău-Kiev, care circulă prin regiunea transnistreană şi respectiv intrarea cetăţenilor străini în ţară pe această cale este posibilă şi practic nu este controlată. Totodată este posibilă părăsirea teritoriului ţării pe această cale de către persoanele care au interdicţie de a părăsi ţara. De aceasta se pot folosi persoanele care au interese meschine.
Concluzie: Este necesar de revizuit modalitatea de control a frontierei moldo-ucrainene. Termen – 2009. Responsabil – Ministerul Reintegrării, Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Parteneri – EUBAM, autorităţile competente din Ucraina.
Mai multe informaţii despre libertatea circulaţiei vezi la www.promolex.md (Studiul „Realizarea dreptului la libera circulaţie în regiunea de est a Moldovei”, 2008).

Domeniul: Drepturile copiilor
Problemă: În vederea asigurării drepturilor la un trai decent a copiilor nou-născuţi este instituită modalitatea de alocare a indemnizaţiilor lunare pentru întreţinerea acestor copii. Mărimea indemnizaţiilor depinde de cotizaţiile sociale a părinţilor vărsate către CNAS. O categorie de persoane, angajate la stat nu plătesc aceste cotizaţii sociale conform legii. Spre exemplu angajaţii Ministerului Afacerilor Interne. Din aceste considerente doamnele angajate ale MAI în cazul creşterii copiilor pînă la trei ani, beneficiază de indemnizaţii ca şi persoanele neangajate în cîmpul muncii, cu toate că în această situaţie este problema statului de a asigura o plată echitabilă pentru aceste categorii de persoane, deoarece mamele acestor copii de facto sunt angajate în cîmpul muncii.
Concluzie: Este necesară revizuirea sistemului de achitare a indemnizaţiilor pentru copii, probabil prin instituirea unui tarif unic pentru copii, în dependenţă de coşul minim de consum. Or modalitatea existentă îşi arată din plin defectele. Considerăm că indemnizaţiile trebuie să fie unice pentru toţi copiii, or ei nu poartă vina pentru faptul că părinţii nu se pot angaja în cîmpul muncii şi respectiv achita cotizaţiile sociale, cum este exemplul angajaţilor MAI. Termen oportun – 2009. Responsabil – CNAS, Ministerul Finanţelor, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.

Domeniul: Eficienţa justiţiei
Problema 1: Moldova este condamnată pe diverse cauze de către CtEDO, fiind obligată de această instanţă la plata unor sume enorme. În multe cazuri condamnarea se datorează unor abateri grave admise de către funcţionari publici.
Concluzie: Este necesară implementarea instituţiei acţiunii de regres pentru a compensa sumele plătite în temeiul hotărârilor CEDO (în cazul judecătorilor doar pentru abaterile grave, inexcuzabile şi evidente). Interpretarea restrictivă a acţiunii de regres prin prisma art.17 al Legii cu privire la Agentul Guvernamental (precum că acţiunea de regres nu poate fi intentată pentru faptele comise până la 14 aprilie 2006, când art.17 a fost modificat) pare să fie tendenţioasă, deoarece instituţia regresului exista în legislaţia civilă şi până la 14 aprilie 2006. Totodată este oportună sancţionarea disciplinară a funcţionarilor publici în cazul în care condamnarea Guvernului a avut loc din vina lor, iar a judecătorilor pentru orice gravă abatere care a condus la condamnarea Moldovei.

Problema 2: Locuitorii regiunii transnistrene şi alte persoane care se confruntă cu diverse probleme în această regiune, în cazul adresării după ajutor la organele constituţionale în cele mai multe cazuri primesc răspunsuri formale prin care sunt anunţaţi că acestea nu deţin control asupra acestui teritoriu şi respectiv nu pot întreprinde acţiuni pentru a restabili în drepturi persoana care s-a adresat.
Concluzie: Organele constituţionale au obligaţia de a proteja drepturile fiecărei persoane care se află pe teritoriul ţării. Organele constituţionale dispun de mecanisme legale pentru a stabili necesitatea de a atrage la răspundere în conformitate cu legea persoana particulară care a admis violarea dreptului. Impedimentele privind atragerea la răspundere propriu-zisă a persoanei culpabile, este o altă problemă care poate fi realizată în timp. Doar stabilind complet, obiectiv faptele pe fiecare caz în parte, organele constituţionale vor dovedi îndeplinirea angajamentelor sale, or răspunsurile formale dovedesc doar existenţa unui vacuum legal ce confirmă lipsa unui recurs efectiv pentru victimele abuzurilor din această regiune. Termen oportun – permanent. Responsabil – Procuratura Generală, MAI, Instanţele de judecată, Ministerul Reintegrării. Parteneri – ONG.

Domeniu: Drepturile militarilor
Problemă: Datorită ineficienţei sistemului existent privind satisfacerea serviciului militar, tinerii domiciliaţi în regiunea transnistreană sunt înrolaţi în structurile paramilitare ilegale din regiune. Mai multe detalii despre problemele tinerilor cetăţeni din regiune vezi la www.promolex.md (Studiul „Obligaţiile militare ale locuitorilor regiunii transnistrene a Moldovei” 2008)
Concluzie: Este necesară revizuirea modalităţii de evidenţă a tinerilor care urmează să fie supuşi evidenţei militare de către organele constituţionale. Interacţiunea organelor MDI şi MA în acest sens este binevenită. Odată cu documentarea cu acte de identitate să fie transmisă informaţia către subdiviziunile respective ale MA. Sunt necesare acţiuni de informare a tinerilor din regiune asupra perspectivelor ce le oferă satisfacerea serviciului militar în Armata Naţională sau de alternativă în cadrul organelor şi instituţiilor constituţionale. Informarea tinerilor şi a părinţilor lor privind pericolele în cazul înrolării în structurile paramilitare din regiune. Termen – permanent. Responsabil – Ministerul Apărării, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Ministerul Reintegrării. Parteneri – ONG.

Deprtamentul Juridic
al Asociaţiei „Promo-LEX”

http://justice.gov.md/index.php?cid=225