PRINT

Deşi campania electorală începe oficial abia peste două zile, la 1 octombrie, majoritatea partidelor politice din R. Moldova se întrec în acţiuni cu conotaţie vădit electorală. Este concluzia principală a unui raport de monitorizare lansat de Coaliţia Control Civic – Alegeri 2014. Spoturi video, panouri stradale, dar şi încercări de mituire a alegătorilor sunt doar câteva acţiuni ale concurenţilor electorali, se spune în acest  raport. Observaţii similare se regăsesc şi într-un alt raport de monitorizare publicat recent de organizatia neguvernamentală Promo-Lex. Experíi de la Promo-Lex spun că nu e nimic grav că potenţialii concurenţi îşi fac publicitate politică, din moment ce legislaţia nu interzice acest lucru dar problema e că partidele, profitând de lacunele din legislaţie, nu au obligaţia să raporteze şi banii din care îşi fac publicitatea înainte de campanie. Relatează Alla Ceapai.

Experții care semnează raportul au ajuns la concluzia ca acţiunile cu tentă vădit electorală ale unor partide sunt la limita legalităţii. Iată doar câteva dintre acțiunile care, în opinia reprezentanţilor organizaţiei de monitorizare Coaliţia Control Civic – Alegeri 2014, ar fi în contradicţie cu prevederile Codului Electoral: reprezentanţi ai PD surprinși de câteva instituţii media săptămâna trecută repartizând saci cu cartofi locuitorilor unui sat din raionul Ialoveni, resurse administrative utilizate de PD în desfăşurarea, ieri, a alegerilor directe pentru alcătuirea listei electorale, panourile publicitare ale Partidului Democrat şi cel al Socialiştilor în care apare imaginea liderilor, dar şi sloganuri din platformele electorale ale acestor partide.

Şi tot din acelaşi repertoriu – spoturile video difuzate la mai multe porturi TV în care liderul PLDM, Vlad Filat, optează pentru UE şi un alt spot în care liderul socialiştilor, Igor Dodon, promovează integrarea în Uniunea Vamală.

Coordonatorul de proiect de la Coaliţia Control civic – Alegeri 2014 Nicolae Ţveatcov spune că deşi aceste acţiuni încalcă prevederile legislaţiei electorale, partidele politice fac uz de unele imperfecţiuni din legislaţie care permite publicitatea politică între campaniile electorale fără a impune şi unele restricţii:

„Unul din rezultatele activităţii noastre va fi adresarea către deputaţii viitorului parlament, sau chiar actualului for legislativ, cu propunerea de a formula mai exact procedura de a opri şi de a evita asemenea încălcări de legislaţie în timpul campaniei electorale şi între campanii.”

Secretarul Comisiei Electorale Centrale Andrei Volentir explică că din moment ce panourile, spoturile şi alte acţiuni ale partidelor politice nu conţin elemente ce ar îndemna alegătorii să voteze într-un fel sau altul acestea nu pot fi considerate campanie electorală, prin urmare, nu încalcă prevederile Codului Electoral:

„Lipsa acestui element definitoriu, privind îndemnul alegătorilor să voteze într-un fel sau altul sau să se abţină de la votare, practic transformă aceste materiale în unele politice promoţionale pe care partidele le pot desfăşura timp de 4 ani între alegeri.”

Andrei Volentir spune că în ultimele săptămâni s-au primit mai multe sesizări şi de la PCRM, care a semnalat că unele partide ar fi purces la agitaţie electorală înainte de începutul campaniei. PCRM a solicitat CEC-ului să examineze legalitatea desfăşurării „Marşul pentru Europa” de către PLDM, legalitatea turneului prin localităţile din ţară organizat de PD, dar şi informaţiile apărute în presă precum că Poşta Moldovei ar distribui gratuit fluturaşi electorali ai PD-ului. Andrei Volentir spune că aceste sesizări ale PCRM nu pot fi examinate ca contestaţii, întrucât acestea pot fi făcute doar de concurenţi electorali.

Şi Asociaţia Promo-Lex a publicat recent un raport de monitorizare în care semnalizează că, neoficial, campania electorală a început iar potenţialii concurenţi electorali nu ezită să facă uz de activităţi  cu caracter vădit electoral. Juristul Asociaţiei Pavel Postică spune că mărul discordiei în toată această poveste nu este că partidele se promovează, ci că banii pe care îi utilizează în acest scop practic nu pot fi verificaţi. Or în rapoartele financiare prezentate CEC-ului partidele vor raporta doar banii folosiţi în campania electorală, nu şi pe cei cheltuiţi în prezent. Tocmai pentru a evita această situaţie şi a face cât mai transparente finanţele concurenţilor electorali organizaţiile neguvernamentale au insistat în repetate rânduri să fie adoptă, dar şi aplicată începând cu acest scrutin legea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale spune Pavel Postică:

„Această lege vine să facă claritate şi să îmbunătăţească mecanismul de raportare financiară şi să evite într-un fel sau altul implicarea partidelor politice în campanie fără ca ele să poată să raporteze acest lucru. În fond, nu e problemă că partidele au făcut agitaţie şi au încercat să convingă alegătorii, problema apare dacă cheltuielile pentru aceste activităţi nu sunt raportate.”

Chiar dacă a aşteptat ani de zile rândul ca să intre pe agenda legislativului, Legea privind finanţarea partidelor politice a fost votată, înainte de vacanţa parlamentară, însă doar în prima lectură. Chiar dacă Parlamentul o adoptă în lectură finală în sesiunea din toamnă şansele ca legea să fie aplicată în această campanie electorală sunt minime spune Pavel Postică. Prin urmare, constată expertul, partidele majoritare şi-au asigurat un nou scrutin comod, fără reguli prea stricte privind finanţarea lui.

Sursa: Europalibera.org