PRINT

Tot el a menţionat că funcţionarii publici ar putea utiliza mai des resursele administrative la alegerile locale decât la cele parlamentare, iar observatorii acreditaţi ar putea să întâmpine anumite dificultăţi şi în această campanie din cauza unor date întârziate în calendarul electoral.

Solicitat de Adevărul Moldova, Pavel Postică a răspuns şi la unele întrebări legate de utilizarea Registrului electronic de Stat, modul de sancţionare al acţiunilor privind mita electorală şi numărul de observatori de care are nevoie Asociaţia „Promo-Lex” în această campanie.

Cum apreciaţi situaţia în această campanie electorală?
Deja se observă activizarea potenţialilor concurenţi electorali. Mai nou, ei au devenit activi chiar şi la sărbătorile pascale. Au făcut vizite, au făcut anumite promisiuni, anumite concluzii, constatări. De asemenea, ei au început să amplaseze publicitate cu tentă electorală în municipiul Chişinău, prin alte localităţi, dar şi prin intermediul reţelelor sociale. Chiar dacă mulţi nu au fost înregistraţi oficial în campanie, anumiţi potenţiali concurenţi electorali deja au început lupta electorală.

Credeţi că se repetă sau se vor repeta cunoscutele încălcări din campaniile electorale precedente?
În principiu, noi vedem şi acum constatările pe care le-am făcut în raportul pentru alegerile parlamentare din 2014. Astfel, se observă acelaşi start al campaniei electorale fără înregistrare, acea publicitate politică care a fost utilizată în campania electorală precedentă şi alte abateri de la legislaţia electorală care se reflectă şi în acest scrutin.

Sistemul electronic de Stat a fost experimentat la alegerile parlamentare recente. Există riscul să nu funcţioneze din nou şi să fie create acele rânduri de alegători?
Eu cred că crearea de cozi în sine este un lucru bun, înseamnă că există un interes sporit pentru alegeri. Sper să vină lumea să voteze, cel puţin atât de masiv cum au fost la alegerile parlamentare. Faptul că organele electorale nu au putut să creeze acele împrejurări ca alegătorii să voteze liber fără a sta la coadă este o problemă. Faptul că Comisia Electorală Centrală (CEC) a avut acea pană cu Registrul de Stat al Alegătorilor este un lucru regretabil. Eu cred că deja, chiar dacă, prin absurd, se mai atestă o astfel de situaţie, CEC ar trebui să fie pregătită, pentru că atunci a fost prima încercare, iar ei au dat indicaţiii să se scrie pe hârtie datele alegătorilor. Pe când, în mod normal aceste date ar fi putut fi introduse într-un text în format electronic. Probabil aceasta ar fi micşorat un pic din rândurile care au fost. Dacă nici în acest an nu va funcţiona acea parte a Registrului electronic, alegătorii nu ar trebui să se îngrijoreze pentru că orice implementare a oricăror inovaţii electronice trebuie testată. CEC aşa şi nu a făcut public cauza din care nu a funcţionat acea parte a programului, dar pot fi ingerinţe şi din exterior şi din interior.   Până la urmă, cred că acele cozi care au fost nu au durat mai mult de 30-40 de minute. Şi dacă e să punem pe cântar efortul pe care l-au depus concetăţenii noştri de peste hotare care au fost nevoiţi să parcurgă zeci şi sute de km ca să vină la secţia de votare, iar noi aici punem în discuţie 30-40 de minute care le-am stat la coadă, eu cred că un pic ar trebui să ne fie ruşine. Este un proces care se întâmplă o dată la patru ani, dar până la urmă este o obligaţie civică-morală.

Ce ne puteţi spune despre mita electorală, despre sancţionarea acestor acţiuni? Rolul nostru ca observatori este să monitorizăm şi să informăm. De cele mai dese ori, obervatorii află informaţia şi prin intermediul altor persoane, mergând în vizită într-o localitate şi întreabând de oameni cine a fost şi ce a făcut. În cazul în care ceea ce zicem noi s-ar integra în limitele unei infracţiuni, atunci este de datoria organelor de drept să cerceteze dacă a fost mită sau nu. În scrutinul precedent noi am avut o situaţie în care concurenţii au ales să utilizeze procedurile judiciare prevăzute de Codul Contravenţional sau de Codul Penal după finalizarea alegerilor. Sugestia noastră ar fi să facă lucrul acesta în timpul campaniei, pentru că altfel se pierd din probe. Conform Codului penal, oferirea banilor şi a altor bunuri alegătorului cu scopul de a-l determina pe cine să voteze se pedepseşte cu o amendă de până la 10.000 de lei sau cu închisoare de până la cinci ani.

Sunt folosite în campania electorală resursele administrative în folosul primarilor şi ai altor funcţionari publici?
Noi am avut constatări în care observatorii au zis că anumiţi funcţionari au făcut uz de birourile şi automobilul de serviciu, precum şi de alte resurse administrative pe care le-au avut în gestiune. Eu cred că probabilitatea este mult mai mare ca situaţiile de utilizare a resurselor administrative de către funcţionarii publici în această campanie electorală să se repete mai des decât la alegerile parlamentare, pentru că noi acum nu vom avea o singură campanie în ţară, dar vom avea 899 de campanii, pentru fiecare localitate în parte. Există răspundere contravenţională şi penală, dar şansele ca o anchetă să fie făcută pe perioada campaniei electorale sunt foarte mici. De cele mai dese ori anumite constatări sau sancţionări vin după alegeri. Eu nu am auzit la noi să fie sancţionaţi anumiţi funcţionari publici din considerentul utilizării resurselor administrative. Sancţiuni penale cu siguranţă nu au fost, însă s-ar putea să greşesc când zic că nu au existat nici sancţiuni contravenţionale. Utilizarea bunurilor publice se pedepseşte cu o amendă de până la 100.000 de lei sau cu închisoare de până la trei ani, cu privarea de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la doi la cinci ani.

Cum aveţi de gând să monitorizaţi şi să supravegheaţi desfăşurarea alegerilor locale din 14 iunie?
Vom încerca să facem diferite activităţi care să sensibilizeze opinia publică şi să-i determine pe oameni să se prezinte la vot pentru a alege reprezentanţii care le vor gestiona banii şi vor decide cum vor trăi în localitatea lor în următorii patru ani. De asemenea, vom contribui la elaborarea spoturilor publicitare neutre şi vom încerca să desfăşurăm dezbateri publice în acele localităţi în care concurenţii electorali vor dori să participe. În fiecare secţie de votare vom avea câte un observator pe termen scurt. Din punctul nostru de vedere există o eroare în legislaţia electorală în ceea ce priveşte acreditarea observatorilor. În conformitate cu calendarul electoral aprobat de CEC, ecusoanele pentru observatori vor fi aprobate abia la 15 mai. Iar observatorii „Promo-Lex”, care încep monitorizarea de astăzi, s-ar putea să întâmpine anumite dificultăţi până la 15 mai. Aceasta s-a întâmplat şi la alegerile parlamentare. Dacă CEC nu urgentează acest aspect în afara acoperirii efortului de monitorizare poate rămâne prestaţia concurenţilor electorali. Aproximativ 1.000 de persoane constituie reţeaua de observatori „Promo-Lex” din acest an. Am făcut o analiză şi am constatat că în calitate de observatori se înscriu în mare parte persoanele de gen feminin. În Chişinău se înscriu mai mulţi studenţi, în centrele raioanale cota persoanelor în vârstă în calitate de observatori este mai mare.     89 de observatori naţionali „Promo-LEX” au fost acreditaţi de CEC până în prezent

Sursa: www.adevarul.ro