În perioada 5-6 mai, Asociaţia Promo-LEX a organizat Conferinţa cu tema “Dreptul la libertate şi securitate a persoanei în regiunile de conflict”. Evenimentul a fost găzduit de Hotelul CODRU, Chişinău. În total, în cadrul conferinţei au participat cca 60 de persoane: reprezentanţi din cadrul Ministerului Reintegrării, Ministerului Apărării şi Ministerului Justiţiei; reprezentanţi din cadrul Ambasadelor Germaniei, Cehiei, Romîniei; Centrul pentru Drepturile Omului; reprezentanţa specială a UE în Moldova; Judecători şi Procurori, care activează în Judecătoriile şi Procuraturile raioanelor Bender, Căuşeni, Dubăsari, Rezina, Floreşti, Grigoriopol, Slobozia şi Rîbniţa. De asemenea, în cadrul conferinţei au participat reprezentanţi ai societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale preocupate de problematica drepturilor omului în regiunea transnistreană a Moldovei.

Este de menţionat faptul că discuţiile conferinţei nu s-au axat doar pe problemele din regiunea transnistreană a Moldovei, dar şi pe problemele din regiunile de conflict „îngheţate” din Georgia şi din regiunea Caucazului de Nord şi Federaţia Rusă. Cu acest prilej, în cadrul conferinţei au fost invitaţi să participe experţi din Georgia şi Marea Britanie.

Conferinţa a fost deschisă cu un cuvînt de salut din partea dlui Alexandru Postica – Director Executiv al Asociaţiei Promo-LEX şi din partea dlui Ion Stăvilă – Viceministrul Reintegrării.
„Împreună cu experţii străini vom încerca să depistăm exemplele pozitive din aceste regiuni pentru a le implementa în legislaţia naţională, dar şi pe cele negative pe care trebuie să le evităm”, a spus Alexandru Postica.

În prima zi a conferinţei au fost abordate o serie de probleme legate de problematica drepturilor omului în regiunea transnistreană. Dl Dumitru Mînzărari, expert al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” a vorbit despre aspectele securităţii regionale, menţionînd situaţia fragilă în care se află Republica Moldova. În alocuţiunea sa dnul Mînzărari a explicat care sunt cauzele şi natura conflictului, precum şi perspectivele soluţionării acestuia.

În cadrul prezentării sale, dl Ion Stăvilă a relatat despre eforturile autorităţilor R.M. în rezolvarea conflictului transnistrean şi protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Ultimul a reiterat intenţia de a contribui la rezolvarea oricăror probleme care apar pe teritoriul transnistrean în limita competenţei acestei instituţii.

Popovschii Stepan, jurist din regiunea transnistreană, a explicat că instanţele de judecată care activează în regiunea transnistreană nu sunt în măsură să asigure o examinare echidistantă şi justă a cauzelor. În special a menţionat imperfecţiunea cadrului, precum şi modul netransparent în care sunt examinate cauzele în aşa zisele instanţe de judecată. La fel a menţionat că este necesară crearea unei structuri complexe care ar fi în stare să examineze litigiile din regiune sub egida unei structuri internaţionale.

Preşedintele Asociaţiei Juriştii pentru Drepturile Omului, dl Vladislav Gribincea a vorbit participanţilor conferinţei despre problemele de jurisdicţie în legătură cu examinarea cauzelor complexe din regiune. În lumina dosarului Ilaşcu şi alţii împotriva Moldovei şi Federaţiei Ruse, d-nul Gribincea a concluzionat că situaţia în mare parte nu s-a schimbat de la pronunţarea deciziei în 2004.

Tot în prima zi de conferinţă, dl Ion Manole a făcut o prezentare la tema Libertatea şi siguranţa persoanei în Republica Moldova. În cadrul prezentări sale, Dl Ion Manole a declarat că problema abordată în sine este una deosebit de complexă, fapt demonstrat prin interpretarea ei în cadrul sistemul juridic naţional şi cel european, însă necesită o abordare specială atunci cînd este examinată în cadrul unui sistem ilegal, prezent în zonele lipsite de legitimitate şi recunoaştere internaţională. De asemenea, Ion Manole a menţionat şi faptul că fiind limitat în acţiunile sale pe teritoriul din stînga Nistrului precum şi lipsit de legitimitate, regimul de la Tiraspol nu are dreptul să lipsească persoanele de libertate. În diferite perioade, eforturile autorităţilor constituţionale în vederea eliberării deţinuţilor politici (Ilaşcu, Ivanţoc, Petrov-Popa şi Leşco) au fost considerabile precum şi apreciate atît de către opinia publică naţională cît şi de instanţa europeană. În acest context, este logic să ne întrebăm dacă autorităţile RM nu ar fi trebuit să procedeze la fel în toate cazurile de arestare sau detenţie aduse la cunoştinţa lor. Or, nu au fost înregistrate careva eforturi similare în cazurile pe care le cunoaştem sau altele. Dimpotrivă, marea majoritate a examinării demersurilor sau a plîngerilor aveau un singur răspuns – cel bazat pe faptul că “în legătură cu situaţia creată politică creată după 1992, organele de drept sunt lipsite de posibilitatea de a interveni în apărarea drepturilor şi intereselor legale ale locuitorilor regiunii transnistrene”, sau că Republica Moldova nu deţine controlul efectiv asupra acestui teritoriu, fără a pierde ocazia de a anunţa victima sau reprezentanţii acestora despre faptul că “odată cu ratificarea CEDO precum şi a Protocoalelor la ea Moldova a declarat că nu va putea asigura respectarea dispoziţiilor Convenţiei în privinţa omisiunilor şi a actelor comise de organele autoproclamatei republici nistrene pe teritoriul controlat efectiv de ele pînă la soluţionarea definitivă a diferendului din această zonă”. Însă, faptul că autorităţile constituţionale nu deţin controlul de facto asupra regiunii transnistrene nu eliberează Guvernul (Statul) de responsabilitatea privind situaţia din acest spaţiu, a declarat Ion Manole.

În acelaşi context, Ion Manole a mai menţionat că o simplă analiză a situaţiei ultimilor cca 20 ani din spaţiul post-sovietic şi din Balcani justifică opinia privind ineficienţa structurilor internaţionale în ceea ce priveşte atît prevenirea conflictelor (fosta Iugoslavie, Cecenia) cît şi implicarea în gestionarea post-conflict (Georgia, Moldova). Lipsa unor eforturi conjugate şi respectiv a unor rezultate vizibile continuă să afecteze viaţa a milioane de oameni. În opinia noastră, situaţia poate fi alta în cazul în care ar exista o atenţie sporită aspectelor ce ţin de respectarea drepturilor omului.

Cea dea doua zi a conferinţei a fost dedicată situaţiei din regiunea Caucazului de Nord, Federaţia Rusă şi Georgia. În acest sens, Doina Ioana Străisteanu, expert în domeniul drepturilor omului a relatat despre jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului în cauzele ce au ca obiect situaţiile din Cecenia. La moment Curtea Europeană a pronunţat în jur de 100 de hotărîri pe aceste cauze şi există o mulţime de cereri neexaminate. Exemplul Ceceniei a fost prezentat drept unul negativ, scenariul căruia urmează a fi evitat în situaţia Moldovei.
În ceea ce priveşte libertatea şi siguranţa persoanei în regiunile de conflict din Georgia, Nikoloz Legashvili, Preşedintele Consiliului de Administrare al Asociaţiei „Articolul 42 al Constituţiei” a relatat esenţa conflictelor din Georgia şi evoluţia acestora. Deşi nu există o jurisprudenţă bogată în ceea ce priveşte cauzele de violare a drepturilor omului pentru Georgia la Curtea Europeană, oricum experienţa relatată de către dnul Legashvili a fost necesară pentru a înţelege care este importanţa negocierilor în cadrul conflictelor îngheţate.

Tot în cadrul celei de-a doua zile a Conferinţei Veaceslav Balan, expert în domeniul drepturilor omului a vorbit despre Rolul Curţii Penale Internaţionale. În acest context s-a menţionat faptul că, în primul rînd Moldova ar trebui să ratifice Statutul de la Roma şi în al doilea rînd acest lucru trebuie să fie făcut fără a exclude regiunea transnistreană. Importanţa acestui mecanism s-a arătat decisivă în curmarea acţiunilor ilegale ale unor indivizi îndreptate împotriva umanităţii. Un exemplu clar de acţiune a Statutului de la Roma s-a arătat situaţia preşedintelui Sudanului care a fost arestat recent pentru crimele împotriva umanităţii.

În urma alocuţiunilor experţilor invitaţi s-au conturat următoarele propuneri şi concluzii referitoare la situaţia drepturilor omului în regiunea transnistreană şi anume:

• întreprinderea tuturor măsurilor ce stau în puterea autorităţilor constituţionale pentru acoperirea vidului informaţional care persistă în regiune mai mult de 17 ani;
• creşterea încrederii locuitorilor din stînga Nistrului faţă de autorităţile de drept din dreapta Nistrului;
• dotarea instituţiilor de drept cum ar fi Judecătorii, Procuraturi şi Comisariate de poliţie create special pentru raioanele aflate în afara contrului autorităţilor şi suplinirea numărului angajaţilor acestor instituţii;
• luarea de atitudine faţă de actele emise de organele locale de administrare şi de drept;
• investigarea minuţioasă a fiecărui caz de violare a dreptului la libertate şi siguranţă şi documentarea corespunzătoare a acestuia.

Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului “Dreptul la libertate şi securitate a persoanei în regiunile de conflict”, proiect implementat graţie suportului oferit de Balkan Trust for Democracy şi Black Sea Trust for Regional Cooperation / A Project of the German Marshall Fund.

Scopul de bază al acestui proiect este de a identifica soluţii adecvate şi viabile pentru promovarea şi apărarea dreptului la libertate şi securitate a persoanei în regiunea din stînga Nistrului (Transnistria) fiind preluate practicile pozitive din regiunile de conflict şi post-conflict din Georgia, fosta Iugoslavie şi Caucazul de Nord, prin intermediul schimbului de experienţă la nivel regional.

De asemenea, În cadrul acestui proiect va fi elaborat un studiu cu privire la libertatea şi securitatea persoanei în regiunile de conflict din Moldova, Georgia, Federaţia Rusă şi Fosta Iugoslavie. Studiul va fi publicat şi prezentat publicului larg în luna Septembrie 2009.

DOC – Agenda