English
Русский
Organele de drept ale RM trebuie să investigheze toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în stânga Nistrului
Locuitorii din stânga Nistrului rămân ostatecii unei situaţii grave: deşi sunt cetăţeni ai RM sau se află sub jurisdicţia teritorială a RM, autorităţile constituţionale ale statului nu-i pot proteja de abuzurile regimului ilegal de la Tiraspol. Este concluzia dezbaterilor care au avut loc la şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, cu tema: „Libertatea şi siguranţa persoanei în regiunea transnistreană şi accesul cetăţenilor din stânga Nistrului la o justiţie corectă”.
„În regiunea transnistreană oamenii sunt foarte uşor reţinuţi, privaţi de libertate, condamnaţi. Toate deciziile sunt ilegale, fiind emise de aşa-numite „instanţe de judecată” şi „organe de drept” neconstituţionale, care nu pot înfăptui justiţia. Organele constituţionale ale RM sunt obligate să se autosesizeze pe fiecare caz, însă acest lucru de multe ori nu se întâmplă”, a spus preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN), Cornelia Cozonac.
Preşedintele Asociaţiei „Promo-LEX”, Ion Manole, a menţionat în context că, sub pretextul că nu deţin controlul asupra acestui teritoriu, autorităţile RM au ignorant de cele mai multe ori demersurile venite de la locuitorii din stânga Nistrului, ceea ce a alimentat neîncrederea acestora în organele constituţionale ale RM şi i-a făcut să apeleze la cele neconstituţionale. I. Manole a remarcat că în ultimul timp se atestă totuşi o schimbare spre bine: „Asociaţia „Promo-LEX” a lansat un studiu anul trecut referitor la libertatea şi siguranţa persoanei în zonele de conflict. Toate aspectele semnalate de noi ce ţin de încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor omului în Transnistria nu au suferit schimbări, dar observăm totuşi o reacţie pozitivă şi receptivitate din partea organelor de drept ale RM atunci când vine vorba de cazurile din stânga Nistrului.”
Ion Manole a constatat însă că locuitorii din stânga Nistrului nu au unde să-şi caute dreptatea, pentru că lipsesc practic comisariatele de poliţie, judecătoriile şi procuraturile teritoriale care să se ocupe de cazurile din regiune, aşa cum prevede legislaţia.
Structuri ale procuraturii, bunăoară, există doar pentru Dubăsari şi Tighina. Procurorul de Dubăsari, Valentina Bradu, a menţionat că acestea activează în condiţii foarte dificile, colaboratorii având ei înşişi nevoie de protecţie. „Pentru a instrumenta dosarele trebuie să ne deplasăm pe propria răspundere în Transnistria, riscând să fim reţinuţi şi umiliţi de miliţia transnistreană. Cu regret, dosarele intentate de noi nu ajung în judecată, fiind suspendate, de cele mai multe, dar este important să facem investigaţii, atât cât putem”, a spus V. Bradu. Potrivit ei, mulţi dintre cei bănuiţi – miliţieni, anchetatori, procurori sau judecători din Transnistria care şi-au uzurpat calităţi oficiale – au şi cetăţenia RM, a Rusiei sau Ucrainei şi, teoretic, ar putea fi emise mandate de arest internaţional pe numele lor, însă aceasta nu se întâmplă, pe motiv că ar genera noi provocări din partea Tiraspolului.
La rândul său, procurorul municipiului Tighina, Ion Tcaci, a spus că autorităţile separatiste fac tot posibilul pentru ca cetăţenii să nu ştie că în localitate există Procuratura şi Comisariatul de poliţie al RM, discreditând şi zădărnicind activitatea instituţiilor. „Oamenii sunt presaţi şi intimidaţi să nu se adreseze la noi. Anul acesta avem doar şapte cereri, pe trei din ele am pornit dosare penale. La adresările noastre în structurile din Transnistria sau ni se răspunde formal, sau, de cele mai multe ori, deloc”, a spus procurorul Tcaci.
În context, preşedintele „Promo-LEX”, Ion Manole, a subliniat că organele de drept ale RM trebuie să investigheze toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în stânga Nistrului – chiar dacă nu ajung în judecată, dosarele vor servi ca probe împotriva regimului de la Tiraspol la negocierile în problema transnistreană şi discuţiile cu diplomaţii străini. „E una când vii la tratative – fie la Tiraspol, la Chişinău, Moscova sau Bruxelles – cu fraze generale şi alta e când pui saci de dosare pe masă, cu cazuri şi persoane concrete cărora li s-au încălcat drepturile şi cu numele celor vinovaţi”, a spus Manole.
Părerea a fost susţinută de şeful Biroului pentru reintegrare de pe lângă Cancelaria de Stat a RM, Ion Stăvilă. Potrivit lui, respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este o preocupare a biroului, dar în competenţa sa nu intră acţiuni de investigare, care ţin de organele de drept. „Noi monitorizăm situaţia, semnalăm cazurile de abuz, sensibilizăm partenerii noştri externi şi le solicităm să intervină. Facem adresări şi către autorităţile de la Tiraspol. Din cele zece expediate însă în ultimul timp doar la unul ne-a venit un răspuns formal. Cazurile răsunătoare din ultima vreme, cum ar fi reţinerea jurnalistului Ernest Vardanean, sunt încă o dovadă a unui comportament sfidător al regimului de la Tiraspol, care vrea să arate că nu se teme de nimeni. Cred că, pentru a schimba situaţia, eforturile autorităţilor RM sunt insuficiente, e nevoie de voinţa politică a marilor puteri”, a menţionat I. Stăvilă.
La şedinţă a participat şi Natalia Mozer, mama unui tânăr din Tiraspol care se află în arestul organelor separatiste. Femeia a povestit prin ce calvar trece feciorul său, deţinut fără vreo hotărâre de judecată din noiembrie 2008. Familia Mozer a fost nevoită să-şi vândă apartamentul şi să achite aproape 40 mii de dolari pentru a acoperi o pretinsă pagubă, deşi n-a existat niciun proces de judecată. Cu ajutorul „Promo-LEX”, în februarie 2010, cazul a ajuns la CEDO, care a decis să-l examineze în regim de urgenţă, acesta fiind deja comunicat Guvernului RM.
Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie a fost organizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru Drepturile Omului”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Moldova.