PRINT

Tinerii din regiunea transnistreană continuă să fie persecutaţi masiv pentru refuzul de a se înrola în structurile militare subordonate regimului neconstituţional din regiune. Cei care se opun încorporării, sunt persecutaţi prin dosare penale, detenţie, amenzi, dare în urmărire, sechestrare, inclusiv la posturile de grăniceri, instalate ilegal în zonă. Situaţia tinerilor persecutaţi de regimul de la Tiraspol a fost discutată în cadrul unei dezbateri publice vineri, 30 aprilie, la Agenţia de presă „Info-Prim Neo”. Acţiunea face parte din ciclul de dezbateri publice, lansat de Consiliul Naţional al ONG-urilor, cu genericul „Probleme de actualitate în domenii de importanţă vitală: viziuni convergente şi divergente”.

„Satisfacerea serviciului militar este comparată cu privarea de libertate, pentru că atunci când tinerii sunt prinşi de autorităţile separatiste, ei sunt impuşi să aleagă între închisoare şi armată. Acest proces a devenit o spaimă a oamenilor din regiune”, explică preşedintele Asociaţiei „Promo-LEX”, Ion Manole. Potrivit liderului asociaţiei, din cele circa 55 de mii de tineri, potenţiale victime ale sistemului militar din regiune, peste 40 de mii de tineri sunt cetăţeni ai Republicii Moldova cu drepturi depline.

Ion Manole mai spune că tinerii care vor să evite armata transnistreană solicită să fie luaţi la evidenţă de către Ministerul Apărării de la Chişinău, deseori prin intermediul Asociaţiei „Promo-LEX” încercând în felul acesta să se protejeze de persecutări. Pentru a nu le lăsa o astfel de soluţie la dispoziţie, structurile transnistrene îi supun evidenţei pe toţi tinerii, începând de la băncile şcolii. La atingerea vârstei sunt înrolaţi, ca ulterior să fie convocaţi cu regularitate la cursuri în calitate de rezervişti. „Noi dorim soluţionarea acestei probleme nu în mod individual, ci în general”, explică Ion Manole.

Şeful Biroului Reintegrării, Ion Stăvilă, a spus că problema înrolării forţate a tinerilor ar putea fi soluţionată în ansamblu odată cu adoptarea unui statut special al regiunii transnistrene, ca parte a Republicii Moldova. „Ne vine greu să îi ajutăm pe aceşti tineri acum, căutăm soluţii”, a spus oficialul. El a declarat că persecutarea acestei categorii este parte din fenomenul de intimidare a populaţiei, în special a societăţii civile care actualmente cunoaşte proporţii deosebit de mari. Ion Stăvilă s-a referit la cazul jurnalistului Ernest Vardanean, aresta sub învinuire de „înaltă trădare”, precum şi la cazul mai puţin cunoscut al locuitorului oraşului Bender, Ilie Cazacu, arestat şi el acum 40 de zile sub aceeaşi învinuire „stupidă şi alarmantă”, dar şi la alte cazuri. Ion Stăvilă a declarat presei în acest context că lipsa de justificare a arestărilor efectuate în ultimul timp de structurile transnistrene alarmează şi sugerează posibilitatea apariţiei în viitorul apropiat a unor scenarii dintre cele mai neaşteptate.

Membrul delegaţiei de la Chişinău în Comisia Unificată de Control (CUC), SergiuValcov, a explicat că delegaţia transnistreană deseori se opune includerii în ordinea de zi a problemelor cu care se confruntă populţia din regiune, inclusiv tinerii înrolaţi cu forţa. „Chiar dacă CUC îşi desfăşoara activitatea în zona de securitate, noi nu avem acces în structurile militare transnistrene, multe dintre ele fiind amplasate în zonă contrar tuturor regulilor, inclusiv a prevederilor Acordului moldo+rus din 1992 privind încetarea focului”, a spus Sergiu Vâlcov.

În opinia lui Ion Manole, situaţia este foarte gravă, astfel încât problema trebuie privită prin prisma documentelor internaţionale. O soluţie în acest sens ar fi aplicarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, a cărui ratificare Parlamentul Republicii Moldova o tergiversează pe parcursul a 10 ani. Potrivit lui Viorel Barbănouă, membru al Coaliţiei pentru Curtea Penală Internaţională, aplicarea prevederilor Statutului de la Roma ar oferi atât autorităţilor constituţionale, cât şi populaţiei din regiune instrumente suplimentare în contracararea acţiunilor regimului neconstituţional de încălcare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Potrivit datelor de care dispune „Promo-LEX”, în anul 2009, peste 290 de tineri din regiune s-au ales cu dosare penale pentru refuzul de a fi înrolaţi în aramata transnistreană. Au fost atestate mai multe cazuri de amendare a tinerilor de o anumită confesiune religioasă, cărora religia le interzice efectuarea serviciului militar. Un studiu realizat acum doi ani de „Promo-LEX” atestă şi câteva cazuri de deces în armata transnistreană.

Sursa: Info-Prim Neo