PRINT

Analiză de Alexandru Zubco pentru Info-Prim Neo din ciclul „20 de ani de la începutul războiului. Când va fi pace?”

Republica Moldova este, probabil, unicul stat european, pe teritoriul căruia funcţionează două sisteme de protecţie socială diferite şi separate – unul legal şi altul ilegal, exercitat contrar legislaţiei Republicii Moldova. Republica Moldova este, probabil, unicul stat european, care admite discriminarea cetăţenilor săi domiciliaţi în regiunea transnistreană în raport cu ceilalţi cetăţeni ai săi, domiciliaţi în partea dreaptă a Nistrului, cât priveştete accesul la serviciile de asistenţă şi protecţie socială.

Formal, asistenţa socială în regiunea transnistreană pare a fi una perfectă. Numeroase acte locale prevăd înlesniri generoase, facilităţi, scutiri practic pentru toate categoriile şi păturile sociale. În funcţie de categorie, acestea se referă la asigurarea cu medicamente, proteze dentare şi ortopedice, odihnă în instituţii de reabilitare a sănătăţii, concedii anuale, asigurarea cu spaţiu locativ, credite bancare preferenţiale, instalarea posturilor telefonice şi preţuri reduse pentru servicii, scutiri fiscale, scutiri de la achitarea sumelor pentru consumul de gaze naturale, energia electrică, apa potabilă, agentul termic şi alte servicii comunale, precum şi scutiri pentru călătoriile în transportul public etc.

Toate acestea sunt posibile datorită sprijinului economic substanţial din partea Federaţiei Ruse, oferit cu scopul de a motiva populaţia locală să accepte în continuare regimul existent.

Nu există o diferenţă distanţată la cuantumul plăţilor

În mare parte, nu există o diferenţă distanţată cu privire la cuantumul plăţilor salariale, indemnizaţiilor şi altor alocaţii sociale achitate din fondurile sociale ale autorităţilor constituţionale şi cele ale administraţiei regionale neconstituţionale. Divergenţele vizibile ţin la scopul sau obiectul, mărimea sau caracterul acestor plăţi sociale.

Spre exemplu, vârsta de pensionare în stânga Nistrului este de 55 ani pentru femei şi 60 pentru bărbaţi (femeile cu 3 copii – 52 ani, iar cele cu 5 copii – 50 ani). În restul teritoriului ţării, partea dreaptă a Nistrului, vârsta de pensionare este de 57 ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. În medie, mărimea pensiei achitate nu se deosebeşte substanţial, doar că în stânga Nistrului pensionarii primesc un adaos în valoare de circa 15 dolari, beneficiază de careva facilităţi, inclusiv la procurarea produselor alimentare din magazinele „Sheriff” şi a medicamentelor sociale.

CNAS refuză ilegal achitarea plăţilor sociale beneficiarilor din stânga Nistrului

Potrivit datelor locale, în regiunea transnistreană sunt „asigurate social” circa 200 de mii de persoane din totalul de aproximativ 555 de mii. În marea lor majoritate, toţi ei sunt cetăţeni ai Republicii Moldova cu drepturi depline, inclusiv la protecţie şi asistenţă socială.

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) refuză ilegal stabilirea şi achitarea plăţilor sociale pentru beneficiarii din regiunea transnistreană pe motiv că respectivii „primesc” sume băneşti de la organele care şi-au asumat atribuţii de asistenţă socială în regiune. Poziţia CNAS-ului este că în regiune funcţionează un alt sistem de protecţie socială, iar organele locale nu merg la „întâmpinare”?! CNAS nu deţine informaţii despre starea socială a cetăţenilor din regiune, nu a bugetat cheltuieli în vederea asigurării sociale a beneficiarilor din regiune etc. Or, în mare parte această instituţie de stat nu numai că nu respectă legea, dar tratează în mod diferenţiat cetăţenii.

Discriminarea la achitarea pensiilor scade încrederea populaţiei din regiunea transnistreană în organele constituţionale ale Republicii Moldova. Neachitarea pensiei şi a altor alocaţii prevăzute de legislaţia Republicii Moldova locuitorilor din stânga Nistrului, pe motiv că aceştia domiciliază pe teritoriul necontrolat de autorităţile constituţionale şi/sau că ridică o pensie din fondurile nerecunoscute, constituie o gravă încălcare a drepturilor omului. În acestă situaţie, autorităţile constituţionale ar putea răspunde pentru discriminarea cetăţenilor săi pe motiv de teritoriu.

Ştim că interpretările pot fi diferite, însă legea este lege şi nimeni nu este în drept să o interpreteze sau, cu atât mai mult, să o încalce. Din păcate, în Republica Moldova puţini înţeleg aceste detalii fundamentale pentru orice stat şi sistem juridic, iar cei care l-ar respecta lipsesc cu desăvârşire. Legislaţia Republicii Moldova nu prevede expres posibilitatea de a lipsi cetăţenii săi de dreptul de a beneficia de pensii/ alocaţii pe motiv că aceştia ar primi o pensie, sau o alocaţie, sau îndemnizaţie dintr-un „fond nerecunoscut”. De asemenea, în actele normative nu există o percepţie a noţiunii de „pensie transnistreană”, care este caracterul şi relevanţa acestei plăţi.

Plăţile „transnistrene” sunt neoficiale şi particulare

În opinia noastră, plăţile „transnistrene” sunt: unu – plăţi neoficiale, deoarece nu sunt achitate din bugetul de stat, şi doi – plăţi particulare, deoarece sunt plătite de instituţii / persoane care şi-au asumat atribuţiile CNAS în regiune, din fonduri nerecunoscute.

În asemenea situaţii, orice beneficiar din regiunea de est este în drept să se bucure de plăţile respective, cât şi de alocaţiile garantate de statul Republica Moldova. Atât timp, cât aceste plăţi nu se încadrează în nicio bază legală, ele pot fi considerate de organele de resort doar ca prestaţii băneşti particulare. Prin urmare, ele nu pot fi luate în calcul la stabilirea beneficiilor şi nici nu constituie temei legal de a refuza asigurarea socială a persoanelor din regiune.

Mai mult, lipsirea de pensii, îndemnizaţii pentru copii etc. a persoanelor – cetăţeni ai statului, efectuată de un organ de stat, pe motiv că aceştia beneficiază de prestaţii similare din partea unor alte organe ilegale şi nerecunoscute, nu se încadrează în limitele legii, securităţii naţionale sau încalcă drepturile cetăţenilor, care solicită expres acest lucru.

Din contra, respectarea şi garantarea drepturilor nevoiaşilor trebuie să prevaleze ambiţiilor/ incompetenţei sau lipsei de fonduri. Această situaţie mai are un efect negativ, deoarece prin aceasta scade încrederea populaţiei din regiune în autorităţile constituţionale. Totodată, în situaţia în care Federaţia Rusă acordă celor 135863 de pensionari din regiune suplimente la pensii, atitudinea şi loialitatea populaţiei faţă de aceste două ţări este respectiva.

Alexandru Zubco, coordonatorul Departamentului Juridic al Centrului de Resurse şi Dezvoltare pentru Transnistria din cadrul Asociaţiei Promo-LEX.

Sursa: Info-Prim.md