PRINT

Realizarea Planului de acţiuni a Strategiei de reformare a justiţiei se desfășoară foarte lent, se constată într-un raport de monitorizare lansat astăzi de doua asociatii civile din Moldova. Se vorbeste despre o dinamică pozitivă doar la calitatea actului de justiţie, în special felul în care se desfășoară şedinţele de judecată.

Analizată sub aspect formal, reforma în justiţie a luat turații. La doi ani de la demararea reformei mai mult de jumătate din lista de acţiuni prevăzute în Strategia de reformare au fost finalizate. În același timp tocmai instituțiile de referință din sistem nu apasă pe accelerator. Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală şi Consiliul Naţional pentru asistenţă juridică garantată de stat, au reuşit să realizeze mai puţin de jumătate din acţiunile planificate.

Un alt factor care a încetinit reforma, spun experţii, a fost instabilitatea politică, mai exact lipsa unui guvern funcţional, motiv din care nu a fost posibilă semnarea la timp a memorandului cu UE privind finanţare reformei justiţiei. Directoarea Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă ţi Responsabilă, Olesea Stamate:

Olesea Stamate

„Constatăm un progres, dar el este unul foarte lent. Asta ar trebui să fie un factor de îngrijorare şi totodată un factor de motivare a actorilor responsabili de a implementa planul de acţiuni cu un tempo mai rapid. Mai ales trebuie să ţinem cont de faptul că acordul de finanţare pentru suportul bugetar în valoare de 52 de milioane de euro care a fost recent semnat prima tranşă este debursată de UE necondiţionat, iar pentru fiecare următoarea tranşă va veni o misiune de evaluare care va estima gradul de realizare a strategiei. În momentul în care Guvernul nu reuşeşte să realizeze în termenii pe care şi i-a asumat anumite acţiuni, următoarea tranşă poate să fie redusă proporţional.”

Dar cât de hotărâte sunt acţiunile anticorupţie considerate  una din mizele cheie ale strategiei de reformare a justiţiei şi invocate în repetate rânduri ca restante de oficiali europeni? Experta Olesea Stamate notează  că s-a reuşit asigurarea funcţionalităţii Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI) şi a Centrului Naţional Anticorupţiei. Însă rămân restante o serie de alte acţiuni, spune experta, printre care asigurarea funcţionalităţii avertizorilor de integritate:

„Putea fi implementată fără mare efort dar se pare că nu există consens în acest sens. Mă refer la crearea mecanismelor interne pentru instituţiile responsabile prin care avertizorii de integritate să poată semnala ilegalităţile. Am constatat că doar CNA a adoptat deocamdată un regulament în acest sens şi este public pe site.”

Raportul de monitorizare constată schimbări pozitive la capitolul  calitatea actului judecătoresc, indiciu care ilustrează efectele vizibile şi concrete ale reformei. Observatorii de la Promo-Lex care au participat la 300 de şedinţe de judecată din toate centrele raionale au constatat o îmbunătăţire a felului în care se desfăşoară şedinţele judiciare comparativ cu situaţia din primele trei luni ale acestui an, spune directorul de program de la asociaţia Promo-Lex,Pavel Postică:

Pavel Postică

„Dacă în primul trimestru din şedinţele monitorizate doar 77 au fost desfăşurate în cadrul sălilor de şedinţă, restul au fost în birourile de serviciu ale judecătorilor, atunci în cel de-al doilea trimestru această cifră a crescut de aproape trei ori. La fel, am înregistrat o creştere cu aproximativ 12% în ceea ce priveşte înregistrarea audio a ședințelor de judecată. Putem să spunem că anumite tendinţe pozitive în acest domeniu sunt. Poate că acest lucru se datorează prezenţei observatorilor Promo-Lex, dar sperăm să nu fie aşa.”

Faptul că la doi ani de la demarare reformei i se mai pun piedici a confirmat şi ministrul justiţiei, Oleg Efrim, fără însă a nominaliza instituțiile care încearcă să opună rezistenţă. Ministrul Efrim a declarat pentru Europa Liberă că nu este însă întru totul de acord cu opinia experţilor că reforma justiţiei ar decurge foarte lent:

Ministrul Oleg Efrim

„Suntem în graficul pe care ni l-am propus. Dacă sunt anumite acţiuni nerealizate, atunci în mare parte ele se datorează faptului că o bună perioadă de timp din 2013 nu am avut un guvern funcţional, guvernul era în demisie. După aceasta a urmat perioada de vară, atunci când Parlamentul este în vacanţă şi nu pot fi adoptate legi. Toate aceste acţiuni vor fi recuperate până la sfârşitul anului, imediat cum Parlamentul va intra în sesiunea ordinară. Pentru această toamnă ne-am propus un set amplu de acţiuni cum ar fi realizarea reformei procuraturii, promovarea unui amplu pachet de legi anticorupţie şi multe altele.”

Experţii de la Asociaţia Promo-lex recomandă Ministerului Justiţiei şi altor instituţii de drept să accelereze ritmul reformei care a ajuns la etapa decisivă, adică ar trebui deja să dea rezultate. O recomandare similară a fost formulată de experţii europeni acum o lună când a fost lansat primul proiect european ce urmează să încurajeze reforma justiţiei pe durata următorilor trei ani. Ar mai fi de amintit ca europenii, în afară de cuvintele de încurajare, adresate autorităţilor, au mai pus la dispoziția guvernării de la Chișinău sume importante de bani, fiind vorba de 10 milioane de euro menite să pregătească terenul pentru alte 60 de milioane cu care UE promite să sprijine reforma justiţiei moldovene.