PRINT

Mai mulți agricultori din satele sub jurisdicție moldovenească din stânga Nistrului s-au plâns că miliția transnistreană îi împiedică din nou, cum a mai făcut în trecut, să-și cultive terenurile de peste șoseaua Râbnița-Tiraspol. Plângerile au fost făcute publice de organizația Promo-LEX care apără drepturile omului în regiunea transnistreană.

Ştefan Driga din satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari, este proprietarul unui teren agricol de 400 de ha amplasat după traseul Râbniţa-Tiraspol controlat de autorităţile nerecunoscute din regiunea transnistreană. Chiar ieri Ştefan Driga a încercat să ajungă la terenul său agricol pentru a porni deja cu mare întârziere lucrările agricole, dar a fost împiedicat de miliţia locală:

„Ne-a oprit miliţia din Dubăsari şi cei de la vama sau ce mai au ei acolo şi ne-au spus să trecem înapoi şi dacă mai venim o să ne aresteze şi sechestreze tractoarele. Tuturor agenţilor economici care aparţin Republicii Moldova nu ne permite să ne lucrăm pământurile. Ne spun că trebuie să încheiem contracte cu administraţia de la Dubăsari şi să plătim impozitele la dânşii, că pământurile nu sunt ale oamenilor, ci, după legile din regiunea transnistreană, pământurile sunt ale statului şi noi suntem nelegitimi. Statul trebuie să ne ajute, să rezolve problema, că pământul nu aşteaptă. Dacă două săptămâni nu lucrăm, gata, anul practic e pierdut. Noi am cumpărat tehnică, avem credite, am cumpărat îngrăţăminte, seminţe. Noi trebuie să lucrăm.”

De la începutul acestei săptămâni organizaţia Promo-LEX, care apără drepturile omului în regiunea transnistreană, a recepţionat mai multe plângeri din partea agricultorilor din raionul Dubăsari care spun că nu sunt lăsaţi să-şi prelucreze pământurile.

Cele mai multe plângeri vin de la agricultorii din satul Doroţcaia, întrucât 90% din terenurile lor sunt amplasate pe partea controlată de autorităţile separatiste. Din luna decembrie ei nu au acces la pământuri şi nici la depozitele cu producţia agricolă de anul trecut pe care urmau să o vândă. Printre ei este şi Vera Semionov posesoarea unui teren de 350 de ha:

„Avem semănătură şi arătură care deja trebuia să fie cultivată, dar noi nu putem nici să cultivăm, nici să facem, nici chiar seminţele nu le-am procurat că nu e garanţie că o să ne dea voie. Zi şi noapte ne gândim ce o să fie şi ce o să facem. Dar dacă nu o să ne dea drumul eu nu ştiu ce surse de venit o să aibă oamenii rămaşi în sat, cum o să o ducă ei mai departe. Ne-am adresat şi la primar, şi la consiliul raional şi nimic, stăm pe loc.”

Vera Semionov spune că autorităţile nerecunoscute din Dubăsari le-au dat de înţeles că singura soluţie de a relua lucrările agricole este renunţarea la dreptul de proprietate asupra acestor terenuri şi trecerea pământurilor în proprietatea administraţiei din regiunea transnistreană. Condiţie pe care, fireşte, agricultorii nu o pot accepta, spune Vera Seminov, întrucât asta ar însemna, de fapt, pierderea pământurilor care le aparţin.

Problema terenurilor agricole aflate după traseul Râbniţa-Tiraspol a apărut încă din 1998 când administraţia regiunii transnistrene a instalat posturi de trecere pe acest traseu. Situaţia s-a acutizat în anii 2004, 2005 când agricultorilor din satele aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova li s-a interzis accesul la pământurile lor, aceştia suportând pierderi de zeci de milioane de lei.

În anul 2006 în formatul de negocieri 5+2 a fost elaborat un mecanism de compromis, care prevedea că proprietarii de terenuri să obţină anual certificate de folosinţă a pământurilor. Tiraspolul care de doi ani susţine că acest mecanism nu-şi mai demonstrează eficienţa l-a stopat în decembrie 2013. Prin urmare agricultorilor nu li se mai eliberează certificate de folosinţă a terenurilor, argument folosit de miliţieni pentru a le îngrădi accesul la pământuri.

Problema a fost discutată în acest an de mai multe ori  în cadrul grupurilor de experţi din partea Chişinăului şi a Tiraspolului, însă fără vreun rezultat. Partea transnistreană insistă că pământurile sunt proprietatea regiunii transnistrene şi că fermierii trebuie să le arendeze. În timp ce partea moldovenească pledează pentru prelungirii mecanismului din 2006.

Avocatul Alexandru Postică, director de program la asociaţia Promo-LEX, crede că găsirea unor soluţiile provizorii şi temporare nu va  soluţiona problema.
Or, autorităţile de la Chişinău ar trebui să fie mai ferme în a pedepsi pe cei care încalcă dreptul la proprietate a ţăranilor, spune Alexandru Postică: „Dacă până acum ar fi fost întreprinse sancţiuni în privinţa celor care pun interdicţia de acces la terenuri, posibil nu era să fie situaţia de astăzi.”

Țăranii s-au plâns şi la CEDO, dosarul terenurilor agricole se află în faza finală de examinare, CEDO urmând să pronunţe decizia în timpul apropiat. La începutul lunii februarie CEDO a comunicat Guvernului Republicii Moldova şi celui din Federaţia Rusă opt cereri ce cuprind plângeri a mai multor proprietari de terenuri agricole din raionul Dubăsari. Cu toate acestea, Promo-LEX constată că autorităţile de la Chişinău sunt inerte în a soluţiona problema acestor ţărani.

Sursa: Europalibera.org