Patru partide, PLDM, PD, PL şi PSRM, au fost surprinse de observatorii Promo-Lex distribuind în nouă raioane cadouri electorale.

Organizația neguvernamentală Promo-Lex a dat publicității al doilea raport despre campania electorală dinaintea alegerilor de la 30 noiembrie. Printre altele activiștii au constatat că legislația electorală imperfectă are deja efecte negative asupra corectitudinii campaniei.

In doar câteva zile care au trecut de la înregistrarea oficială în cursa electorală aproape jumătate din cele 16 partide înscrise au reușit să cheltuiască sume importante pentru campanie, chiar dacă nici un concurent deocamdată nu a raportat deschiderea unui fond electoral, așa cum prevede norma legală. Este una din constatările experţilor de la Promo-Lex. Ei spun că, prin urmare, riscul ca acești bani să nu fie raportaţi, şi ulterior verificaţi este destul de mare.

Şeful programului de monitorizare, Pavel Postică: „Toate activităţile care au fost făcute de concurenţii electorali începând cu 10 octombrie (când majoritatea au fost înregistraţi oficial de CEC) au fost într-un fel sau altul efectuale nu se ştie din care surse.”

Potrivit raportului de monitorizare o bună parte din aceste resurse financiare partidele le-au folosit în scopuri electorale mult înainte de a fi înregistrate la CEC, abuzând de dreptul a se promova politic între campanii. Potrivit observatorilor Promo-Lex, cel puţin șase partide, patru parlamentare, PLDM, PD, PL, PCRM şi formaţiunile PSRM şi Partidul lui Renato Usatâi chiar înainte de a fi înscrişi în cursă au folosit un întreg arsenal de activităţi electorale de la afişe, concerte, activităţi sportive până la investiţii în infrastructura locală şi în construcţii de edificii şi monumente. Cel puţin patru partide PLDM, PD, PL şi PSRM au fost surprinse de observatorii Promo-Lex distribuind în nouă raioane cadouri electorale – pachete cu crupe sau cartofi, plicuri cu bani, dar şi diverse utilaje tehnice şi chiar scaune pentru grădiniţă.

Potrivit lui Pavel Postică: „Din partea PLDM sunt constatate oferirea cadourilor electorale în trei raioane: Ialoveni, Soroca şi Dubăsari – începând de la donaţii de calculatoare, table interactive până la o masă de tenis care s-a oferit la Soroca. Tot PLDM a donat 80 de mii de lei pentru construcţia bisericii în Cocieri. PSRM – cadouri în Căuşeni premii băneşti în sumă din 5 mii de lei. PDM a oferit cadouri în trei localităţi: la Drochia – notebook şi geantă pentru bibliotecă şi prânz pentru circa 200 de persoane, 6 mii de lei pentru 50 de persoane în etate, în Ialoveni a oferit pachete cu produse alimentare. Sunt salutabile astfel de gesturi din partea concurenţilor electorali, numai că am vrea ca aceste cadouri să le vedem şi în rapoartele financiare.”

Analistul în cadrul programului de monitorizare, Corneliu Cirimpei, menţionează că partidele de la guvernare nu ezită să utilizeze deja şi resurse administrative în scopuri electorale: „există cazuri de utilizare a banilor din bugetul de stat, iar la întâlnirea cu alegătorii concurenţii electorali le prezintă drept bani din partea partidului.”

O altă constatare este că şi unele instituţii media locale şi regionale fac jocul concurenţilor electorali. Mai multe articole în mass-media din provincii favorizează un anumit concurent de cele mai deseori fiind vorba despre PD, PL, PLDM, PSRM şi Partidul lui Renato Usatâi.

Aceste constatări sunt doar vârful aisbergului startului la limita corectitudinii a acestei campanii electorale, spun experţii Promo-Lex, menţionând că sunt doar ceea ce au reuşit să monitorizeze un număr destul de redus de observatori pe care îi au în teritoriu. Experţii îşi exprimă speranţa că organele de drept vor ţine cont de aceste constatări şi vor sancţiona concurenţii ce nu respectă regulile jocului electoral.

Experţii Promo-Lex au formulat câteva obiecţii şi referitor la prestaţia organului electoral. Pavel Postică se arată nedumerit de ce tocmai pentru această campanie electorală CEC a modificat formula de calculare a plafonului maxim de cheltuieli pe care le poate face un concurent electoral. Plafonul stabilit se ridică la 55 de milioane de lei şi este cu 60 la sută mai mare ca în campania electorală precedentă. În opinia lui Pavel Postică, prin majorarea plafonului CEC a admis indirect şi creşterea marjei pentru care un concurent poate fi exclus din cursa electorală dacă se constată că nu a declarat toate cheltuielile sau a depăşit plafonul maxim admis.

„Stabilirea plafonului este, indiscutabil, dreptul CEC. Dar CEC în această hotărâre nu a oferit practic nici o explicaţie care au fost acele motive în ceea ce priveşte majorarea plafonului. Sugestia noastră în adresa CEC ar fi să revizuiască acest plafon.”

Solicitat de Europa Liberă, Andrei Volentir, secretarul CEC, a explicat că inclusiv pentru a evita situaţiile din campaniile trecute – când de frica să nu depăşească plafonul maxim partidele nu declarau o bună parte din resursele folosite – a şi fost stabilită această limită maximă de 55 de milioane de lei:

„Am zis să mergem în întâmpinarea partidelor şi să descurajăm practica asta de a ascunde cheltuielile. Am dublat acest fond pentru a încuraja partidele să raporteze toate cheltuielile pe care le fac în campanie. Pe de altă parte, vom fi foarte exigenţi şi vigilenţi în ceea ce priveşte finanţarea campaniilor. Le-am oferit posibilitatea partidelor să raporteze fiecare bănuţ, dar în acelaşi timp vom fi cu ochii pentru fiecare bănuţ cheltuit.

Vă reamintesc că de curând CEC a adoptat un nou model de raport financiar pe care trebuie să-l prezinte fiecare concurent electoral la CEC. Este un model foarte detaliat în care se cere să se arate orice cheltuială. Dacă înainte era la latitudinea fiecărui concurent ce să raporteze acum noi le cerem în mod expres pe capitole, pe articole să raporteze orice cheltuială chiar şi iluminarea în cadrul unui concert sau plata oferită agitatorilor, benzina consumată de mașinile care se deplasează în teritoriu ş.a.m.d. noi vom fi foarte exigenţi în ceea ce priveşte modul de completare de către concurenţi electorali a acestor rapoarte.”

O altă obiecţie faţă de CEC formulată în raportul de monitorizare este că nu au fost constituite două consilii electorale de circumscripţie şi anume în Bender şi în regiunea transnistreană. Andrei Volentir a explicat că întrucât organele constituţionale nu sunt prezente şi nici nu au acces în teritoriul controlat de administraţia secesionistă activitatea unor  organe electorale teritoriale este inimaginabila. Volentir a precizat însă că cetăţenii din regiunea controlata de administrația de la Tiraspol, la fel ca în alegerile anterioare, vor putea să-şi exercite dreptul de vot la secţiile de votare din localităţile apropiate de pe malul drept al Nistrului. el a menţionat că la aceste alegeri vor fi deschise mai multe secţii de votare destinate locuitorilor din zona de securitate şi celor din stânga Nistrului.

Sursa: europalibera.org