PRINT

Raportul nr. 4 al Misiunii Promo-LEX de Observare a Alegerilor Locale Generale din 5 noiembrie constată perpetuarea practicii de interpretate și implementare problematică a cadrului legal. În ultimele două săptămâni ale campaniei electorale, activismul concurenților a crescut semnificativ, la fel și numărul cazurilor ce pot fi calificate drept abuz de resurse administrative și al celor cu potențial de corupere a alegătorilor. S-a majorat esențial și cuantumul cheltuielilor neraportate estimate de Promo-LEX.

Perioada de observare a evenimentelor incluse în Raport este, în general, 19 octombrie – 2 noiembrie 2023. Observarea finanțării campaniei electorale s-a realizat până la 27 octombrie. Rezultatele monitorizării discursului de ură și instigare la discriminare sunt prezentate pentru perioada 13 – 29 octombrie 2023.

Interpretarea și implementarea problematică a cadrului legal

MO Promo-LEX constată cu îngrijorare că, în perioada de monitorizare, Comisia pentru Situații Excepționale, nefiind abilitată de Parlament, a intervenit din nou în organizarea și desfășurarea alegerilor prin dispozițiile sale. La propunerea SIS, CSE a suspendat temporar licențele de emisie ale șase posturi de televiziune, fără să ofere explicații extinse privind circumstanțele faptice și juridice ce justifică măsurile restrictive.

Cu referire la hotărârea CEC de a obliga nouă consilii electorale de circumscripție să examineze anularea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și consilier din partea Partidului Șansă, MO Promo-LEX notează că atât finanțarea ilegală a campaniilor electorale, cât și coruperea alegătorilor sunt încălcări grave ale procesului electoral, de natură să influențeze rezultatele alegerilor. Acțiunile autorităților de a opri aceste fenomene sunt necesare în contextul unui scrutin electoral în desfășurare. În același timp, Promo-LEX consideră că autoritățile ar urma să examineze legalitatea și constituționalitatea acțiunilor deliberate ale Partidului Șansă de a se asocia cu imaginea fostului Partid Șor, declarat neconstituțional.

MO Promo-LEX își exprimă îngrijorarea față de tendința de susținere de către anumiți concurenți a unor candidați independenți sau desemnați de alte partide politice. De asemenea, considerăm că susținerea anumitor candidați independenți dă către partide politice trebuie reflectată în rapoartele financiare ale concurenților.

Dublarea cazurilor de abuz de resurse administrative

În ultimele două săptămâni de campanie electorală, activismul concurenților a crescut semnificativ, aceștia desfășurând de circa patru ori mai multe activități de promovare, comparativ cu perioada precedentă de observare. În total, au fost desfășurate cel puțin 1.421 de activități de promovare. Cei mai activi au fost: PAS – cu 22% din activități, PSRM – 19%, PȘ – 13% și PDCM – 6%.

Numărul cazurilor pe care Promo-LEX le califică drept utilizare abuzivă a resurselor administrative practic s-a dublat. Au fost constatate, în total, 77 de astfel de cazuri, între care: implicarea în activitățile de campanie a persoanelor care dețin funcții publice – 21 cazuri (PAS); implicarea APL în activități de promovare electorală a candidaților – 15 cazuri (6 – CI Lupov Veaceslav, 9 cazuri – PȘ); atribuirea de către candidații electorali a meritelor pentru lucrările/serviciile de uz public efectuate din bani publici – 16 cazuri (6 – PS, 5 – PAS, 4 – MAN, 1 – LOC); organizarea întrunirilor electorale în cadrul instituțiilor publice în timpul programului de muncă – 25 cazuri (6 – PSRM, 5 – PAS, câte 4 – PLDM și PDCM, câte 2 – PSDE și CI Vrabie Vitalie, câte un caz – PR și CI Anastasov Serghei).

Au fost observate cel puțin 5 cazuri ce pot fi calificate drept corupere a alegătorilor (2 cazuri – PȘ, câte un caz – PAS, PLDM, CI Zagorcea Iurie).

Observatorii Promo-LEX au constat multiple cazuri de încălcare a legislației privind publicitatea electorală: amplasare neautorizată a publicității (96 de cazuri); lipsa informației complete în publicitatea electorală (95 cazuri) și distribuirea publicității electorale concomitent cu cea politică (9 cazuri).

Donații lacunare și cheltuieli neraportate

În perioada 6 – 27 octombrie 2023, 30 formațiuni politice și 16 CI au raportat venituri în valoare totală de 29,8 mil. de lei. Cele mai multe venituri (69%) au fost raportate de cinci concurenți: PAS – 23%, PSRM – 15%, PȘ – 12%, PN – 11% și MAN – 9%. Circa jumătate din acestea sunt donații de la persoane fizice, iar 40% – venituri transferate din contul partidelor politice. Au fost raportate cheltuieli de 28,2 mil. de lei, dintre care 1,4 mil. de lei au fost din donații materiale.

În urma analizei rapoartelor financiare ale concurenților electorali, observatorii Promo-LEX au identificat colectarea donațiilor în numerar cu depășirea limitelor legale în cazul a 5 concurenți electorali (ALDE, PȘ, PSRM și 2 CI). De asemenea, în cazul a doi concurenți electorali (PAS și MAN) a fost observată colectarea donațiilor de la persoane juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziții publice. 6 concurenți (PAS, MAN, CUB, PLDM, PS și LOC) au raportat donații de la persoane juridice ce înregistrează restanțe la bugetul de stat.

MO Promo-LEX a estimat o sumă totală a cheltuielilor neraportate la CEC de cel puțin 2.159.207 de lei pentru activitățile de campanie desfășurate de 24 formațiuni politice și 23 CI. Din totalul cheltuielilor estimate drept neraportate, 42% au fost pentru PR, urmat de PȘ – 14%, PAS – 10% și PSRM – 9%.

Lacune în listele electorale

Potrivit observatorilor, în cazul a 15% din BESV vizitate, listele electorale au fost recepționate cu depășirea termenului legal stabilit. În 13 cazuri observatorilor nu li s-a oferit accesul la listele electorale. Printre principalele problemele identificate în liste se numără: prezența persoanelor decedate în liste (94 cazuri); arondarea eronată a alegătorilor la secția de votare (36 cazuri); lipsa alegătorilor în listele de bază (8 cazuri); arondarea eronată a alegătorilor într-o altă localitate (17 cazuri); erori de adresă (7 cazuri).

Atragem atenția, că în majoritatea cazurilor unde pe listele electorale au fost identificate persoane decedate, potrivit membrilor de birou, radierea acestora nu a fost posibilă din cauza lipsei actelor confirmative, pe motiv că fie aceste persoane au decedat peste hotarele țării, fie după tipărirea listelor electorale.

CEC a stabilit că alegătorii care locuiesc în comuna Corjova , inclusiv din satul Mahala, care au domiciliul din buletinele de identitate stabilit în or. Dubăsari, vor vota în baza listelor suplimentare, la fel ca în alegerile precedente, inclusiv locale. Funcționarii organelor electorale din localitate și-au exprimat temerea că buletinele de vot, care vor fi transmise conform numărului de alegători din listele de bază (circa 1100 cetățeni cu drept de vot) ar putea fi insuficiente. Amintim că la ultimele alegeri desfășurate, cele parlamentare anticipate din 2021, au participat la votare 992 de alegători.

MO Promo-LEX reiterează că situația problematică a alegătorilor din comuna Corjova trebuie să fie soluționată în mod urgent prin efortul conjugat al Primăriei Corjova, Agenției Servicii Publice și Comisiei Electorale Centrale, în interesul cetățenilor din localitate și în conformitate cu prevederile cadrului legal.

Activitatea organele electorale

În perioada de observare, CEC a continuat implementarea activităților prevăzute de Programul calendaristic. Procesul de acreditare a observatorilor a fost unul intensiv, fiind acreditați circa jumătate din numărul total de observatori (716 din 1493). Ponderea observatorilor internaționali este de circa 27%.

Consiliile Electorale de Circumscripție Electorală de nivelul II (CECE II) au respectat în totalitate programul de muncă, iar în cazul a cinci consilii a fost modificată componența. Observatorii Promo-LEX au identificat mai multe aspecte problematice în activitatea CECE I: cinci cazuri de obstrucționare a activității observatorilor; o situație de implicare a funcționarilor electorali în agitația electorală; incidența mare a cazurilor de modificare a componenței nominale (396 cazuri pentru 278 consilii) și încălcarea restricțiilor și incompatibilități în cadrul a 67 CECE I.

În cazul a birourilor electorale (BESV), printre principalele dificultățile de activitate menționate de membrii BESV se numără: asigurarea tehnico-materială întârziată; lipsa spațiului și a condițiilor favorabile de muncă (curent și încălzire termică); comunicarea defectuoasă cu organele ierarhic superioare și numărul sporit de modificări ale componenței nominale a organelor electorale.

Discursul de ură și cel sexist

În perioada 13 – 29 octombrie 2023, au fost identificate cel puțin șase cazuri de discurs de ură și discurs sexist. Cinci cazuri au avut loc în mediul online, iar un caz a avut loc offline, în cadrul unui eveniment public electoral.

Discursurile de ură au avut la bază criteriile: apartenență politică, orientare sexuală/identitate de gen și sex/gen și au fost îndreptate împotriva politicienilor și competitorilor electorali (4 cazuri), femeilor (3 cazuri) și persoanelor LGBT (2 cazuri). Cele șase cazuri au fost distribuite de 1.144 ori și vizualizate de peste 107 de mii de ori.

Raportul poate fi accesat aici.

Raportul a fost elaborat cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) prin Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate” și a Uniunii Europene prin Proiectul „Consolidarea cadrului legislativ electoral și evaluarea implementării acestuia în timpul alegerilor locale generale din 2023”.