PRINT

Conform Etnobarometrului din 2020, majoritatea moldovenilor, găgăuzilor și romilor se identifică predominant cu grupul lor etnic principal. În același timp, apartenența etnică corelează puternic cu limba maternă pentru aproape toate grupurile etnice. Cât privește apartenența lingvistică, de exemplu, romii comunică preponderent în trei limbi zilnic.
Declarația Universală a UNESCO (https://bit.ly/3IsQTnG) privind diversitatea culturală atrage atenția asupra faptului că pluralismul cultural este indisociabil de cadrul democratic. În același timp, diversitatea culturală este despre respectarea demnității umane și ea implică un angajament față de drepturile omului și libertățile fundamentale.
Un lucru este clar. Nimeni nu poate invoca diversitatea culturală pentru a încălca drepturile omului garantate de dreptul internațional și nici pentru a le limita domeniul de aplicare.
Deci care este contribuția vecinilor, colegilor sau membrilor societății ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi, armeni, greci și alții la dezvoltarea comunității și a societății? Ne-am bucurat sau dimpotrivă am negat diversitatea lor etnică, religioasă, lingvistică sau culturală? Cât de deschiși am devenit pentru a trata diversitatea culturală ca pe o sursă de inovație și creativitate în interiorul granițelor și în afara acestora? 🎙 Răspundem la aceste întrebări într-un episod nou al podcast-ului PUNCT pe URĂ alături de Andrei Corobcean, doctor în istorie, lector universitar în cadrul Facultatea de Istorie și Filosofie – Universitatea de Stat din Moldova.
Poți 🎧 asculta acest episod și în #googlepodcasts și #spotify.
Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).