PRINT

07 iunie 2021

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte condamnă decizia ilegală și iresponsabilă a Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea a doar 139 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte solicită CEC:

• să modifice în mod urgent hotărârea nr. 4966 din 5 iunie 2021 cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate;
• să aplice cu bună-credință cele trei criterii prevăzute în Codul Electoral pentru stabilirea a cel puțin 150 secții de votare peste hotare, cu posibilitatea majorării numărului acestora în cazul în care MAEIE/Guvernul va pune la dispoziția CEC resurse financiare suficiente în acest scop;
• să publice toate documentele referitoarele la procesul de constituire a secțiilor de votare peste hotare, inclusiv recomandările și avizul prealabil al MAEIE.

Aprecierea Coaliției în raport cu hotărârea CEC nr. 4966 din 5 iunie 2021 cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate, dar și solicitările expuse mai sus au la bază următoarele constatări și argumente:

1. Comisia Electorală Centrală nu a ținut cont de cele trei criterii[1] prevăzute de Codul Electoral pentru stabilirea secțiilor de votare peste hotare. Dezacordul CEC cu criteriile stabilite de legiuitor pentru constituirea secțiilor de votare peste hotare, sau lipsa de claritate a acestora, nu îndreptățește Comisia să le excludă de la aplicare. Criteriile urmau a fi aplicate în mod obligatoriu, în acest sens existând și practica pozitivă a alegerilor prezidențiale din 2020, atunci când CEC a oferit fiecărui criteriu o pondere egală[2].
2. Potrivit prevederilor Codului electoral (art. 31 alin. (2)) organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din străinătate se constituie pentru fiecare scrutin în parte. În pofida acestei prevederi legale, potrivit declarațiilor unor membri CEC, constituirea a 139 secții de votare, a avut la baza principiul conservării numărului și locațiilor secțiilor de votare organizate pentru alegerile prezidențiale din 2020.
3. Se observă o interpretare și aplicare neuniformă a legislației în vigoare de către CEC. Astfel, spre exemplu, în contextul adoptării hotărârii nr. 4965/2021 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, pentru argumentarea necesității constituirii unui număr mai mare de secții de votare decât în alegerile prezidențiale din 2020 raportorul a prezentat inclusiv motive privind: a) solicitarea unei APL de constituire a secției de votare în localitate; b) înregistrarea în cadrul alegerilor prezidențiale a multor cazuri de formare rândurilor de alegători în fața secțiilor de votare și a necesității de fluidizare a acestor.

Prin contrast, comparativ cu organizarea SV pentru alegătorii din regiunea transnistreană, unde la prezidențialele din 2020 au votat mai puțini alegători (turul doi – 31 784) decât la parlamentarele din 2019 (37 257) iar numărul secțiilor de votare a fost majorat cu 2 SV, în cazul secțiilor de votare pentru alegătorii din străinătate, chiar dacă la alegerile prezidențiale din 2020 (turul doi) au votat aproape de patru ori mai mulți alegători (263 177) decât la parlamentarele din 2019 (cca. 76 600), numărul secțiilor de votare nu a fost modificat.

4. Dacă utilizăm datele publicate pe inregistrare.cec.md și www.cec.md și verificăm aplicarea formulei de calcul de care s-a condus CEC la aprobarea hotărârii CEC nr. 4966/2021, menținând numărul maxim de 139 de secții de vot, stabilit de către CEC, se observă discrepanțe serioase între numărul secțiilor de votare aprobate de CEC și numărul obținut conform formulei de calcul (a se vedea Anexa 1). Aceste discrepanțe demonstrează că, Comisia Electorală Centrală a acționat contrar Codului Electoral și propriilor argumente prezentate în motivarea hotărârii nr. 4966/2021.
5. CEC a acționat în mod deliberat împotriva interesului alegătorilor aflați peste hotarele țării, care și-au exprimat clar intenția de vot. În context, reamintim că, în turul doi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, rata de participare în străinătate a fost una fără precedent, de 263 177 alegători. Totodată către data de 26 mai 2021, rezultatele înregistrării prealabile arătau 100050 declarații depuse online sau pe suport de hârtie, dintre care 39940 înregistrări făcute în anul 2021. Astfel, CEC a ignorat pe deplin problemele cu care s-au confruntat la ultimele alegeri cetățenii noștri din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și alte state (insuficiența buletinelor de vot, cozile foarte lungi din fața secțiilor de votare, eforturile și cheltuielile enorme suportate de cetățeni pentru deplasarea la vot).
6. Partea rezolutivă a hotărârii CEC nr. 4966/2021, în special anexa, nu corespunde după logică și conținut cu partea descriptivă a hotărârii. În particular, în partea descriptivă se face referință la: a) organizarea a 150 secții de votare, cheltuielile cărora au fost prevăzute în devizul de cheltuieli estimative elaborate de CEC; b) organizarea a 190 secții de votare, în baza propunerilor ambasadelor; c) organizarea a 162 secții de votare, listă a care a fost transmisă spre avizare Guvernului și MAEIE spre avizare.

Din analiza integrală a textului hotărârii CEC dar și a modului în care s-a desfășurat ședința respectivă putem spune că, sensul inițial a proiectului de hotărâre (prin care s-a propus crearea a 162 secții de votare) a fost deturnat într-un mod brutal și fără nici o justificare de către autorul și susținătorii amendamentelor care au condus la crearea a 139 secții de votare peste hotare.

7. CEC nu a ținut cont de propria hotărâre nr. 4816 din 30 aprilie 2021 prin care a adoptat devizul de cheltuieli pentru organizarea alegerilor, inclusiv pentru crearea a 150 secții de vot peste hotare. Deși Guvernul a alocat până în prezent doar cca. 56% din suma estimată în devizul de cheltuieli (125 046,7 mii lei), acesta și-a arătat disponibilitatea de a aloca CEC necesarul suplimentar de mijloace financiare, începând cu 20 iunie 2021. Lipsa comunicării eficiente privind cheltuielile pentru secțiile de votare peste hotare sunt imputabile atât Comisiei Electorale Centrale cât și Guvernului. Totuși, atât timp cât mijloacele financiare necesare sunt identificabile, omisiunea furnizării unui răspuns în termeni restrânși de către Guvern, nu poate constitui un motiv de limitare a numărului secțiilor de votare.

Menționăm că în cadrul ședinței CEC din 05.06.2021, secretarul de stat al MAEIE a confirmat disponibilitatea identificării mijloacelor financiare necesare în bugetul MAEIE, inclusiv pentru constituirea a 191 secții de votare. Totodată, atragem atenția asupra faptului că, în scrutinele precedente, cheltuielile estimate pentru organizarea alegerilor depășeau de regulă cu circa 20% costurile reale/finale suportate de CEC. În astfel de condiții, suntem convinși că există premise pentru ca CEC să asigure deschiderea a cel puțin 150 secții de votare peste hotare, cu posibilitatea majorării numărului acestora în cazul în care Guvernul va pune la dispoziția CEC suficiente resurse financiare în acest scop.

8. Procesul decizional privind constituirea secțiilor de votare peste hotare a fost unul lipsit de transparență, hotărârea respectivă din 5 iunie 2021 fiind adoptată în lipsa consultărilor publice cu participarea tuturor părților interesate. Proiectul inițial al hotărârii CEC (care prevedea constituirea a 162 de secții de votare peste hotare), precum și recomandările Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene privind numărul și locațiile secțiilor de votare în străinătate nu au fost făcute publice.

ANEXA: 1

Algoritmul de calcul al numărului secțiilor de votare peste hotare, în baza celor trei criterii stabilite în art. 31 din Codul Electoral[3]

unde,

A1, B1, C1, D1 reprezintă numărul de alegători aflaţi peste hotare care au participat la ultimul scrutin în statul de referinţă.

T1 reprezintă numărul total de alegători aflaţi peste hotare care au participat la ultimul scrutin.

A1V, B1V, C1V, D1V reprezintă valoarea/ponderea numărului de alegători aflaţi peste hotare din statul de referinţă raportat la numărul total de alegători aflaţi peste hotare care au participat la ultimul scrutin.

A2, B2, C2, D2 reprezintă numărul de înregistrări prealabile efectuate de alegători aflaţi peste hotare în statul de referinţă.

T2 reprezintă numărul total de înregistrări prealabile efectuate de alegători aflaţi peste hotare, în ţările de reşedinţă.

A2V, B2V, C2V, D2V reprezintă valoarea/ponderea înregistrărilor prealabile efectuate de alegători aflaţi peste hotare din statul de referinţă raportat la numărul total de înregistrări prealabile.

A3, B3, C3, D3 reprezintă numărul de alegători aflaţi peste hotare potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în statul de referinţă.

T3 reprezintă numărul total de alegători aflaţi peste hotare potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

A3V, B3V, C3V, D3V reprezintă valoarea/ponderea numărului de alegători aflaţi peste hotare din statul de referinţă raportat la numărul total de alegători aflaţi peste hotare potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

W,X,Y,Z reprezintă valoarea/ponderea totală a fiecărui stat în parte calculat în baza celor 3 (trei) criterii.

Valoarea/ponderea totală a fiecărui stat în parte se calculează în funcţie de media valorii celor 3 criterii de calcul. Valoarea/ponderea totală va sta la baza calculării numărului total al secţiilor de votare ce urmează a fi constituite în statul respectiv.

Valoarea N reprezintă numărul total (150) al secţiilor de votare peste hotare, ce urmează a fi constituite de Comisia Electorală Centrală.

Nr.SV (numărul secţiilor de votare) reprezintă numărul total preconizat de către Comisie al secţiilor de votare peste hotare raportat la valoarea/ponderea totală a fiecărui stat.

* În cazul în care într-un anumit stat nu sunt date în baza unuia dintre cele trei criterii, valoarea iniţială utilizată pentru criteriul respectiv va fi 0. Astfel, spre exemplu, în Statul 1, la scrutinul precedent nu a fost constituită nici o secţie de votare, din care cauză nu a fost înregistrat nici un alegător. Prin urmare, valoarea atribuită Statului 1 în baza primului criteriu – numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripţia naţională – va fi 0.”

www.alegeliber.md – Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte este o entitate permanentă, benevolă, constituită din 35 organizații obștești din Republica Moldova cu scopul de a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea și desfășurarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia.

Documentul în format PDF poate fi accesat aici. 

____________________________________________________________________________________________

[1] (1) prezența la vot de la scrutinul precedent, (2) rezultatele înregistrării prealabile și (3) numărul și locul aflării a cetățenilor cu drept de vot peste hotare, în baza informațiilor obținute de către MAEIE de la autoritățile competente ale țărilor de reședință.

[2] Formula de calcul a fost propusă de Asociația Promo-LEX şi preluată de Asociația pentru Democrație Participativă ”ADEPT”.

[3] Acest algoritm a fost utilizat de CEC la stabilirea numărului secțiilor de votare peste hotarele țării la alegerile prezidențiale din anul 2020, iar declarativ (fiindcă de facto membrii CEC care au susținut prin vot adoptarea deciziei au neglijat în totalitate algoritmul) acest algoritm ar fi fost la baza stabilirii secțiilor de votare și pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.