PRINT

Discursul de ură rămâne în mare parte nesancționat, în pofida unui număr mare de cazuri identificate în spațiul public și în mass-media, arată Raportul Promo-LEX: „DISCURSUL DE URĂ ȘI INSTIGAREA LA DISCRIMINARE în spațiul public și mass-media din Republica Moldova”, prezentat la 30 iulie 2019.

Tendințele generale privind discursul de ură sunt îngrijorătoare, fiind identificate 319 cazuri în trei luni, comparativ cu 368 de cazuri identificate în șase luni în anul 2018. Creșterea este de circa 83%, cu o medie de 3,5 cazuri noi pe zi.

Potrivit lui Dumitru Sliusarenco, autorul Raportului: “Discursul de ură înregistrează o dinamică alarmantă în Moldova. Politica este domeniul în care acesta se manifestă cel mai mult. Politicienii aleg să utilizeze tot mai des discursul de ură, care înlocuiește retorica constructivă despre problemele actuale, duce la răspândirea prejudecăților, incită la discriminare și violență. Aproape toți liderii politici care au participat în campania electorală  din 24.02.19 au utilizat discursul de ură sau au fost afectați de acesta. A fost înregistrată o creștere considerabilă a cazurilor de sexism, care duc la inegalitate de gen și subminează rolul femeilor în societate. Efectele discursului de ură ar putea fi foarte grave, atât pe termen scurt, prin creșterea tensiunilor între diverse grupuri sociale, cât și pe termen lung, prin creșterea gradului de intoleranță în societate, care într-un final pot duce la, agresivitate, discriminare și chiar violență”.

Bărbații utilizează discursul de ură de aproape patru ori mai frecvent decât femeile. Criteriile care stau la baza discursului de ură rămân aceleași ca și în anul precedent: sexul/genul, orientarea sexuală și apartenența politică. Totuși, în perioada actuală de monitorizare se atestă deosebiri esențiale ce țin de distribuirea acestor criterii, astfel încât în bază de sex/gen au fost identificate cele mai multe cazuri (170), urmate de apartenența politică (68) și LGBT (52).

Potrivit concluziilor Raportului, discursul de ură în context politic se află în creștere. PSRM a rămas printre partidele care au generat cele mai multe cazuri de intoleranță în spațiul public, deși a înregistrat o scădere de circa 25%, în timp ce PD, PLDM și PAS nu au generat niciun caz de discurs de ură. Pe de altă parte, cazurile generate de PN și PCRM au crescut îngrijorător, cu circa 50%.

În context electoral discursul de ură rămâne nesancționat. Până la momentul prezentării raportului, unul din cazurile identificate nu a fost examinat sau sancționat de autoritățile competente. Impunitatea discursului de ură în context electoral se datorează cadrului legislativ insuficient, lipsei unor practici uniforme de examinare a acestor cazuri, dar și atitudinii de tolerare și ignorare a acestui fenomen de către autoritățile responsabile.

La capitolul discursului de ură în context religios, continuă să predomine retorica protecției valorilor tradiționale și a familiei. Sunt promovate un șir de pericole fictive, cum ar fi homosexualitatea, islamizarea, invazia imigranților și refugiaților, dar și denaturarea rolului femeii în familie și în societate din cauza egalității de gen și a feminismului.

Raportul analizează datele cantitative obținute în cadrul unui efort complex de monitorizare, realizat de Asociația Promo-LEX și se referă la perioada 11 ianuarie 2019 – 11 aprilie2019.

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de drepturile omului in Republica Moldova – etapa a II-a”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul financiar al Departamentului Justiție și Drepturile Omului din cadrul Fundației Soros-Moldova.

 Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de comunicare Promo-LEX: GSM 060280980, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail: [email protected]