PRINT

Discursul de ură nu este definit uniform și nu există mecanisme eficiente de investigare și sancționare a acestuia din partea autorităților din Republica Moldova, arată Raportul „DISCURSUL DE URĂ ȘI INSTIGAREA LA DISCRIMINARE în spațiul public și mass-media din Republica Moldova”, prezentat luni, 26 noiembrie 2018, de către Asociația Promo-LEX.

Raportul oferă o imagine asupra dinamicii și tendințelor de manifestare a discursului de ură în mediul online, presă și spațiul public. Cercetarea prezintă numărul de cazuri identificate, categoriile de surse care răspândesc discursul de ură, frecvența și audiența discursului de ură în Republica Moldova. În total, cele 457  de cazuri identificate au adunat un număr total de 3.3 milioane de vizualizări și 67 328 de distribuiri.

Cele mai afectate grupuri de discursul de ură sunt persoanele LGBT, femeile, politicienii și simpatizanții lor, unioniștii, persoanele cu nevoi speciale și musulmanii. Cel mai des discursul de ură s-a manifestat în context politic (42%) și religios (40%), iar autorii discursului de ură au fost în majoritatea cazurilor bărbații (88%).

Cel mai des discursul de ură a fost utilizat de reprezentanții partidelor „ȘOR”, PSRM, PN și PCRM. Igor Dodon este politicianul care cel mai des a incitat la ură, urmat de Ilan Șor, Marina Tauber, Renato Usatîi și Vladimir Voronin. Ghenadie Văluță este figura religioasă care cel mai des a promovat intoleranța în context religios.

În raport mai este analizat modul de manifestare a discursului de ură în mass-media. Jurnaliștii deseori promovează prejudecățile și stereotipurile, folosind expresii și titluri intolerante, sau evidențiind în știri detaliile cele mai agresive, care în final amplifică retorica urii. Raportul a fost realizat în baza unei monitorizări complexe care s-a desfășurat în perioada 15 februarie – 15 august 2018.

Dumitru Sliusarenco, autorul Raportului „DISCURSUL DE URĂ ȘI INSTIGAREA LA DISCRIMINARE în spațiul public și mass-media din Republica Moldova”, recomandă îmbunătățirea cadrului legislativ care în prezent nu este capabil să sancționeze eficient discursul de ură. „Deficiențele legislației și lipsa mecanismelor este deosebit de pronunțată în context electoral, în care discursul de ură este complet necontrolat”, spune Dumitru Sliusarenco, avocat Promo-LEX.

De asemenea, autorul recomandă partidelor politice și politicienilor să condamne discursul de ură și să adopte politici interne pentru a combate acest fenomen. În același timp, mass-media trebuie să reflecte prudent astfel de cazuri, să dezvolte instrucțiuni interne pentru a nu amplifica discursul de ură, și să se abțină de la utilizarea stereotipurilor și prejudecăților în materialele jurnalistice.

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de Drepturile Omului in Republica Moldova”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul financiar al Departamentului Justiție și Drepturile Omului din cadrul Fundației Soros-Moldova.

Pentru informații, contactați:
Natalia Munteanu, Ofițer de Comunicare Promo-LEX
GSM: 069 43 70 40
E-mail: [email protected]