Nr. 117 din 25 martie 2021
Expediat prin poștă electronică

Domnului Serghei SÎRBU
Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică
Membrilor Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică
Autorilor proiectului: Dl. Lebedinschi Adrian și Dl. Gagauz Fiodor

Copie: Doamnei Maia SANDU,
Președintele Republicii Moldova
Domnului Pavel VOICU, Ministrul Afacerilor Interne
Domnului Sergiu PAIU, Șeful Inspectoratului General al Poliției

Stimate doamne și stimați domni,

Asociația Promo-LEX, în temeiul Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional și a Regulamentului Parlamentului aprobat prin Legea nr. 7979-XIII din 2 aprilie 1996, își manifestă interesul față de participarea la procesul de consultare publică a proiectului de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (numărul de înregistrare în Parlament: 511 din 10.12.2020[1])

Respectiv, Asociația Promo-LEX, în calitate de parte interesată, se adresează Comisiei permanente a Parlamentului securitate națională, apărare și ordine cu solicitarea de a fi examinate constatările, concluziile și recomandările Asociației vizavi de proiectul de Lege nr. 511 din 10.12.2020, din cadrul prezentei Opinii.

CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI:

În urma analizei proiectului, Asociația Promo-LEX prezintă următoarele constatări și recomandări:

Privind contextul general al modificărilor propuse

Prin Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI)[2] au fost introduse denumiri noi de grade speciale[3]. Proiectul respectivei legi a fost elaborat de MAI și potrivit Notei informative – constituia o nouă etapă în cadrul procesului de modernizare a gestiunii resurselor umane ale ministerului, reprezentând inclusiv un nou pas în direcția demilitarizării reale.

În aprilie 2020, MAI a publicat pe platforma www.particip.gov.md  proiectul hotărârii de guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (număr unic 262/MAI/2020) care, însă nu a fost promovat și aprobat în ședința de Guvern.

Proiectul respectiv este identic proiectului înregistrat la 10.12.2020 în Parlament și promovat de deputații Lebedinschi Adrian și Gagauz Fiodor. Prin proiectul de lege propus, se intenționează revenirea la vechile denumiri de grade speciale, care ar corespunde gradelor militare. Potrivit autorilor, necesitatea elaborării proiectului de lege este dată de următoarele motive:

• denumirea actuală a gradelor speciale a creat confuzii și incertitudini în rândul reprezentanților societății civile cu care interacționează funcționarii publici cu statut special;
• este necesară corelarea gradelor speciale similare în alte instituții publice ale statului care operează cu grade speciale de locotenent, locotenent-major, căpitan etc. (SPPS, CNA, SIS, Serviciul Vamal) în special în cazul transferului de la o instituție la alta.
• există suprapuneri și confuzii în Legea nr. 270/2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care operează cu denumiri de funcții similare gradelor speciale în cadrul MAI (inspector, inspector superior/principal).

Totodată, potrivit Notei informative la proiectul de lege, revenirea la denumirile anterioare ale gradelor speciale nu reprezintă militarizarea funcționarilor publici cu statut special din cadrul MAI, or „supremația legii” prevalează „supremației ordinului” caracteristic structurilor militare.

Privind conținutul modificărilor propuse

Proiectul de lege nr. 511 din 10.12.2020 a fost votat în prima lectură la 13.03.2021. Vă prezentăm principalele constatări și propuneri ale Asociației Promo-LEX.

I. Proiectul de lege adoptat în prima lectură nu asigură o corelare eficientă a gradelor speciale pentru corpul de subofițeri cu gradele militare

Deși unul din scopurile declarate ale proiectului de lege este eliminarea confuziilor și a incertitudinilor privind gradele speciale, precum și necesitatea corelării acestora cu gradele speciale din alte instituții publice, considerăm că prin această modificare vor fi create, de fapt, și mai multe confuzii și neclarități, în special în raport cu gradele speciale ale subofițerilor.

Legea nr. 1245 din 18.07.2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, prevede gradele militare stabilite în Forțele Armate, și anume pentru efectivul de soldați, sergenți, ofițeri cu grade inferioare, superioare, și ofițeri cu grade supreme. Evidențiem că prin Legea nr. 232 din 8.11.2018[4], gradele militare pentru efectivul de subofițeri au fost excluse[5]. La acel moment, gradele militare ale efectivului de subofițeri (plutonier adjutant, plutonier-major, plutonier) au fost echivalate cu gradele militare ale efectivului de sergenți (corespunzător sergent clasa I, sergent clasa II, sergent clasa III), fapt care a condus la o retrogradare a clasei de efectiv (deși s-au menținut drepturile dobândite anterior).

Astfel, constatăm că deși în forțele armate au fost modificate gradele militare, gradele speciale din cadrul altor instituții (SPPS, CNA, SIS) nu au fost ajustate corespunzător. Respectiv gradele de plutonier, plutonier major și plutonier adjutant, în acest moment, nu corespund gradelor militare existente în sistemul național (Anexa 1). Cu atât mai mult, este de neînțeles intenția autorilor proiectului de lege de a institui gradele respective în cadrul MAI.

O incertitudine și mai mare ar putea fi creată în cazul aprobării proiectului de lege în privința gradelor speciale de sergent-inferior, sergent, și sergent major. Aceste grade speciale în cadrul MAI ar urma să fie acordate corpului de subofițeri, însă în cadrul Forțelor Armate acestea sunt acordate efectivului de sergenți. Mai mult decât atât, după aprobarea Legii nr. 232 din 8.11.2018, în sistemul de grade militare lipsesc gradele de sergent inferior și sergent, existând pe lângă gradul de sergent major, gradele de caporal, sergent clasa III, sergent clasa II, sergent clasa I și sergent principal (Anexa 1). Astfel, o situație similară, cu cea de retrogradare a clasei de efectiv în sistemul militar, ar putea avea loc și în raport cu funcționarii publici cu statut special din cadrul MAI (din corpul de subofițeri), în cazul aprobării modificărilor propuse.

Luând în considerare cele evidențiate mai sus, constatăm lipsa corelării gradelor speciale care urmează a fi instituite pentru efectivul de subofițeri cu gradele militare existente în sistemul forțelor armate. Prin aprobarea proiectului de lege în această formă ar urma să fie create și mai multe neclarități în cazul corpului de subofițeri.

II. Revenirea la gradele militare în activitatea Poliției periclitează eforturile de reformare și transformare a Poliției într-o instituție de tip civil, aflată în beneficiul comunității

„Demilitarizarea” poliției și delimitarea statutului de polițist de cel al altor categorii de funcționari care asigură activitatea poliției, a fost unul dintre obiectivele stabilite în Concepția de reformare a Ministerului Afacerilor Interne și a structurilor subordonate și desconcentrate ale acestuia[6]. Potrivit acesteia, asigurarea unui serviciu polițienesc transparent, accesibil și responsabil pe întreg teritoriul țării, poate avea loc, prin lichidarea stereotipului unei instituții militarizate și de represiune. La momentul adoptării concepției respective s-a constatat că, de fapt și de drept, procesul de demilitarizare era deja în curs de realizare (Concepția de reformă militară[7], Legea nr. 345 din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională[8]), urmând a fi întreprinse unele măsuri pentru eficientizarea și accelerarea acestuia.

Problema „demilitarizării” Poliției a fost prezentată și în Nota informativă a proiectului de lege nr. 264 din 13.06.2016 privind funcționarul public cu statut special în cadrul MAI. Conform documentului respectiv  se face adesea confuzia între statutul de personal (militar) și modelul de acțiune utilizat la îndeplinirea atribuțiilor/ misiunilor. Astfel, modelul polițienesc de tip civil presupune înțelegerea și asumarea faptului că ordinea și securitatea reprezintă un serviciu public în beneficiul comunității. Sub acest aspect, contează faptul că:

• funcționarii publici cu statut special dezvoltă relații de parteneriat cu membrii societății;
• se modifică atitudinea în raporturile cu populația, sistemul de concepere și desfășurare a misiunilor, modul de dare și executare a ordinelor;
• se “umanizează” relațiile ierarhice;
• devine aplicabilă legislația generală privind funcția publică și legislația generală a muncii;
• demersurile în justiție se fac la instanțe civile și nu militare;
• se modifică sistemul de carieră;
• gradele nu mai sunt militare ci profesionale și poartă alte denumiri

În plus, conform notei informative la proiectul de lege indicat mai sus, aspectul “demilitarizării” a fost, cel puțin, formal soluționat, prin faptul că personalului din cadrul MAI i-a fost acordată calitatea de funcționari publici cu statut special. Din acest considerent nu ar trebui să existe îngrijorări privind riscul revenirii la situația anterioară. Totuși, urmau a fi realizate demersuri care să asigure transformarea efectivă, sub aspectele menționate mai sus, a activității Poliției (dezvoltarea relațiilor de parteneriat dintre funcționarii publici cu statut special cu membrii societății; modificarea atitudinii în raporturile cu populația, sistemului de concepere și desfășurare a misiunilor, modului de dare și executare a ordinelor; “umanizarea” relațiilor ierarhice etc.) ceea ce este un proces de durată.

Problematica demilitarizării a fost abordată în mai multe documente strategice, inclusiv  în Strategia Națională de ordine și securitate publică pentru anii 2017-2020[9], prin care s-a constatat persistența practicilor și a comportamentelor de proveniență militară, în pofida instituirii statutului special a funcționarilor MAI.

Totodată, potrivit Strategiei de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020[10], dezvoltarea sistemului de ordine și securitate publică urma să se materializeze prin menținerea și consolidarea sistemului dual de asigurare a ordinii și siguranței publice, în care funcționează complementar structuri de poliție civilă (Poliția) și cu statut militar (Carabinierii). Restabilirea ordinii publice urmează a fi  misiunea principală a Carabinierilor, iar menținerea ordinii publice – misiunea principală a Poliției. Astfel, acordarea gradelor militare și poliției, lipsește de esență sistemul polițienesc dual stabilit atât prin strategii, cât și prin lege.

În același timp,  Strategia de Dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020[11], menționează că prin abandonarea sistemului militarizat, în sensul formei de organizare și management, au fost create  premise pentru descentralizare și mai multă inițiativă în colaborarea cu autoritățile administrației publice și comunitatea locală.

Implementarea Strategiei respective a fost posibilă grație suportului generos oferit de partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, în special datorită suportului bugetar pentru reforma Poliției alocat de Uniunea Europeană în valoare de cca. 51 mln. Euro. În condițiile în care autoritățile Republicii Moldova denotă lipsa de consecvență în măsurile promovate în acest domeniu iar utilitatea practică a proiectului de lege votat în prima lectura este una îndoielnică, considerăm oportun să atragem atenția Parlamentului Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne și Președinției despre riscul pierderii încrederii partenerilor de dezvoltare și a suportului financiar acordat pentru realizarea reformelor reale în domeniul respectiv.

Pornind de la cele menționate supra, evidențiem că procesul de demilitarizare autentică poate avea loc doar dacă sunt implementate în mod cumulativ, toate condițiile asumate prin documentele strategice.  Iar neîndeplinirea cel puțin a unei condiții, în speță-revenirea la gradele militare, duce la nerealizarea angajamentelor și a planurilor stabilite. În plus, luând în considerare că “gradul special reprezintă recunoașterea în plan social a calității de funcționar public cu statut special din cadrul MAI”[12], revenirea la gradele militare ar putea să reprezinte un punct de deturnare a parcursului de reformă a poliției.

Amintim că reforma MAI și a Poliției a fost inițiată în 2010, iar până în prezent instituțiile beneficiare s-au bucurat de sprijinul mai multor parteneri de dezvoltare. În acest sens, recomandăm autorilor retragerea proiectului de lege.

 III. Proiectul de lege nr. 511 din 10.12.2020 a fost votat în prima lectură în lipsa argumentelor întemeiate pentru operarea modificărilor propuse

Analizând Nota informativă la proiectul legii, nu se poate identifica scopul și/sau motivele întemeiate pentru operarea modificărilor propuse, or proiectul respectiv de lege nu vine să soluționeze nici o problemă de drept sau de fapt. Astfel, atât Centrul Național Anticorupție în raportul de expertiză anticorupție la proiectul de lege elaborat, cât și Direcția generală juridică a Parlamentului, în avizul său, au constatat insuficiența argumentării necesității inițierii unei astfel de modificări în Nota informativă și lipsa unui scop bine definit al elaborării. Totodată, CNA a menționat că nu a fost prezentată în acest sens o analiză suficient de amplă, bazată pe date concrete, studii, impactul real al acestora din care rezultă că a fost periclitată într-un mod aspectele caracteristice ale funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, ca urmare a reformei în formula propusă din Legea 288/2016.

În același timp, Asociația Promo-LEX consideră că:

• confuziile privind denumirea actuală a gradelor speciale și incertitudinile invocate în contextul relaționării cu reprezentanții societății civile sunt  o consecință firească a oricărui proces de reformă sau de reorganizare; respectiv, prin promovarea noilor denumiri ale gradelor speciale aplicate în cadrul MAI și comunicarea activă cu cetățenii despre reforma propriu-zisă și avantajele acesteia ar putea fi soluționată problema invocată de autorii proiectului de lege.
• în ce privește corelarea gradelor speciale cu cele ale altor instituții publice (SPPS, CNA, SIS, Serviciul Vamal), legile instituțiilor corespunzătoare conțin norme exprese privind echivalarea gradelor speciale cu cele militare. Totodată, în contextul în care fluctuația de personal a fost o problemă în sistemul MAI de-a lungul mai multor ani, nu este clară necesitatea facilitării transferului de la o instituție la alta, prin corelarea gradelor speciale similare.
• argumentul autorilor proiectului de lege privind suprapunerile și confuziile existente în Legea nr. 270/2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care operează cu denumiri de funcții similare gradelor speciale în cadrul MAI (inspector, inspector superior/ principal), este lipsit de esență. Or, personalul calificat să opereze cu Legea salarizării este în măsură să analizeze, să interpreteze și să aplice în mod corespunzător normele legale respective. În plus, în cazul unor neconcordanțe de ordin juridic, acestea ar urma să fie soluționate prin operarea modificărilor la Legea salarizării în sectorul bugetar, compartimentul legat de ordinea și securitatea publică.

Complementar argumentelor prezentate mai sus, Asociația Promo-LEX evidențiază că, atribuirea gradelor militare unei structuri de poliție civilă este lipsită de logică și utilitate. Potrivit Codului European de etică a Poliției și memorandumului explicativ[13], poliția, în exercitarea atribuțiilor de poliție în societatea civilă, trebuie să fie sub responsabilitatea autorităților civile. Latura judiciară a lucrului poliției – adică poliția ca o componentă a sistemului de justiție penală – și latura de ordine publică a poliției, precum și dimensiunea de lucru a poliției de serviciu public și integrarea poliției în societatea civilă, sunt toate elemente care sunt diferite de funcțiile și obiectivele militare (anexa 2)[14]. Mai mult, temeiul juridic și puterile poliției într-o societate de stat de drept, unde accentul se pune pe respectarea drepturilor civile și politice ale indivizilor, sunt, de asemenea, diferite de cele ale armatei. O organizare a poliției aflată sub responsabilitate civilă ar putea cel mai bine să cultive profesionalismul poliției..

În concluzie, considerăm că în lipsa argumentării întemeiate a necesității aprobării proiectului de lege respectiv, acesta urmează a fi retras din Parlament. Mai mult, în urma analizei documentelor de politici și a cadrului legal aferent, constatăm că aprobarea unui asemenea proiect de lege este defectuoasă pentru sistemul Ministerului Afacerilor Interne.

 IV. Cheltuieli nejustificate pentru schimbarea denumirilor gradelor speciale

Deși la compartimentul fundamentarea economică-financiară, autorul proiectului menționează că implementarea proiectului prenotat nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, menționăm că urmare a schimbării denumirii gradelor militare ar urma să fie schimbate legitimațiile de serviciu a tuturor funcționarilor cu statut special din cadrul MAI, inclusiv ar putea fi schimbate însemnele și uniformele de serviciu ale acestora.

Menționăm că după aprobarea Legii 288 din 16 decembrie 2016, a fost elaborat proiectul Hotărârii Guvernului privind aprobarea uniformei, însemnelor și normelor de echipare a funcționarilor publici cu statut special din cadrul MAI[15]. Proiectul Hotărârii de Guvern nu a fost însă promovat și respectiv aprobat în ședință de Guvern, respectiv, rămânând în vigoare prevederile Hotărârii de Guvern nr. 284 din 24.04.2013[16], inclusiv, cele care fac referință la epoleții corpului de ofițeri și subofițeri corespunzător gradelor militare respective.

Astfel, constatăm că cel puțin în cazul funcționarilor publici din cadrul MAI care au fost angajați în perioada 2017-2020 și cărora li s-au acordat gradele speciale conform Legii 288/2016, legitimațiile acestora ar urma să fie schimbate, fiind necesară suportarea unor cheltuieli financiare suplimentare.

Concluzii și recomandări

Concluzionând,

Asociația Promo-LEX consideră inoportună și nejustificată elaborarea și promovarea unui astfel de proiect de lege de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI fiind autorul original al acestuia), iar aprobarea acestuia de către Plenul Parlamentului în prima lectură reprezintă un act iresponsabil, care poate  afecta în mod strategic  procesele de demilitarizare și transformare a activității Poliției inițiate acum zece ani în urmă.

Adoptarea în lectura finală a acestui proiect de lege  ar putea să reprezinte un punct de deturnare a parcursului de reformă a Poliției, pentru care au fost alocate resurse financiare și umane considerabile.

Astfel, reiterăm că, revenirea la denumirile de grade speciale corespunzătoare celor militare, în opinia Promo-LEX,  nu este întemeiată și justificată din următoarele motive:

• Contravine conceptului de demilitarizare a Poliției, documentelor de politici pentru reformarea MAI și a Poliției implementate în perioada 2010-2020, precum și angajamentelor asumate de autoritățile Republicii Moldova prin acordurile încheiate cu partenerii de dezvoltare.
• Proiectul de lege propus este lipsit de o argumentare întemeiată;
• Proiectul de lege nr. 511 din 10.12.2020 nu asigură o corelare eficientă a gradelor speciale pentru corpul de subofițeri cu gradele militare sau alte grade speciale aplicate în alte instituții. Dimpotrivă, implementarea gradelor militare în activitatea Poliției va provoca mai multe incertitudini și riscuri.
• Aprobarea proiectului de lege ar necesita alocarea resurselor financiare, cel puțin, pentru acoperirea cheltuielilor de schimbare a legitimațiilor.

Reieșind din considerentele enunțate mai sus, Asociația Promo-LEX recomandă autorilor retragerea proiectului de lege de la examinare, sau după caz, Parlamentului Republicii Moldova respingerea votării proiectului de lege nr. 511 din 10.12.2020 în lectura a doua.

În cazul votării în lectura a II-a a proiectului de lege, recomandăm Președintelui Republicii Moldova, în baza art. 93 alin. (2) Constituția Republicii Moldova să nu promulge legea respectivă și să o trimită la reexaminare Parlamentului.

Anexa nr. 1 Corelarea gradelor speciale cu gradele militare  

Anexa nr. 2

_______________________________________________________________________________________________________________________________

[1] Proiectul de lege nr. 511 din 10.12.2020 pentru completarea și modificarea Legii nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerul Afacerilor Interne

[2] Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

[3] Proiectul legii nr. 264 din 13.06.2016 privind funcționarul public cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne

[4] Legea nr. 232 din 08.11.2018 pentru modificarea unor acte legislative

[5] Au fost  ajustate corespunzător, Legea nr 1244 /2002 cu privire la rezerva Forţelor Armate, Legea nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei , Legea nr. 162/2005 cu privire la statutul militarilor, Legea nr. 147/2017 privind regimul armamentului şi muniţiilor convenţionale, al mijloacelor speciale şi dispozitivelor militare deţinute de Armata Naţională şi de forţele militare străine aflate legal pe teritoriul Republicii Moldova.

[6] Concepția de reformare a Ministerului Afacerilor Interne și structurilor subordonate și desconcentrate ale acestuia, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1109 din 06.12.2010

[7] Concepţia de reformă militară, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.1315-XV din 26 iulie 2002, potrivit căreia Forţele Armate sînt compuse din Armata Naţională, Trupele de Grăniceri şi Trupele de Carabinieri.

[8] Legea nr. 345 din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională-  potrivit art. 9, forțele destinate apărării naționale sînt Forțele Armate compuse din Armata Națională și Inspectoratul General de Carabinieri.

[9] Strategia națională de ordine și securitate publică pentru anii 2017-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 354 din 31 mai 2017

[10] Strategia de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 31.05.2017

[11] Strategia de Dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 587 din 12.05.2016

[12] Nota informativă la proiectul de lege nr. 511 din 10.12.2020

[13] The European Code of Police Ethics Recommendation Rec(2001)10 adopted by the Committee of Ministers of the Council of Europe on 19 September 2001 and explanatory memorandum

[14] Diferența dintre statutul special al poliției și statutul de militar în sistemul național, poate fi urmărit la Anexa 2

[15] Proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea uniformei, însemnelor și normelor de echipare cu uniforma funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

[16] Hotărârea de Guvern nr. 284 din 24.04.2013 (Anexa 2), privind aprobarea uniformei, însemnelor și normelor de echipare cu uniformă ale polițiștilor.

Nr. 129 din 29 august 2020
Expediat prin poștă electronică la adresa [email protected]

Domnului Radu Foltea, secretar de stat Ministerul Justiției
Copie: Domnului Pavel VOICU, Ministrul Afacerilor Interne
Domnului Sergiu PAIU, Șeful Inspectoratului General al Poliției

Stimat domn Secretar de Stat,

Asociația Promo-LEX, în temeiul Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional și  Regulamentului Parlamentului aprobat prin Legea nr. 7979-XIII din 2 aprilie 1996, își manifestă interesul față de participarea la procesul de consultare publică a proiectului de Lege pentru aprobarea Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021- 2024  și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia[1].

Respectiv, Asociația Promo-LEX, în calitate de parte interesată, se adresează Ministerului Justiției cu solicitarea de a fi examinate constatările, concluziile și recomandările Asociației vizavi de proiectul înaintat pentru consultare publică, din cadrul prezentei Opinii. Menționăm că Asociația Promo-LEX monitorizează începând cu anul 2018 implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliției (SDP) 2016-2020 și a Matricea de Politici pentru implementarea Programului de Suport bugetar pentru reforma poliției.  În acest context prezintăm constatările și recomandările cu privire la proiectul Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021- 2024  și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia din perspectiva implementării SDP.

CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI:

În cadrul Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021- 2024, sunt câteva activități care implică poliția și subdiviziunile sale:

• La pct. 3.1.2, în cadrul obiectivului de reorganizare a sistemului procuraturii este prevăzută acțiunea privind efectuarea studiului privind dislocarea procuraturilor în scopul consolidării capacităţilor instituţionale și utilizării eficiente a resurselor disponibile și analiza oportunității optimizării subdiviziunilor ofițerilor de urmărire penală din cadrul inspectoratelor de poliție potrivit hărții dislocării procuraturilor și instanțelor judecătorești. Deși în această activitate urmează a fi implicat Ministerul Afacerilor Interne, considerăm că la elaborarea acestui studiu este necesar a fi implicați și reprezentanții IGP și în special al organului de urmărire penală al IGP, aceștia fiind în mod direct influențați de o eventuală optimizare.

În mod suplimentar, în vederea asigurării continuității și durabilității reformelor desfășurate dar și a resurselor utilizate, considerăm necesar și relevant luarea în considerare:

• A faptului renovării și modernizării sediilor unor Inspectorate de Poliție (Criuleni și Telenești), dar și renovării cu suportul Uniunii Europene a 9 izolatoare de detenție provizorie (Edineț, Râșcani, Sângerei, Orhei, Ungheni, Hâncești, Căușeni, Cimișlia, Cahul), care la fel funcționează în sistem regionalizat[2].
• De asemenea, potrivit pct. 2.1.1 din Planul de acțiuni privind implementarea SDP, până la finele anului 2020 urmează a fi create condiții suplimentare pentru desfășurarea procedurilor în cadrul urmăririi penale în conformitate cu prevederile legale. Direcția Generală Urmărire Penală la finele anului 2019 era în proces de elaborare a cerințelor minime obligatorii pentru camerele de audiere, de prezentare spre recunoaștere a persoanei și de întrevedere confidențială între persoanele bănuite și apărător din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Poliției.[3]
• Totodată, menționăm că sub-acțiunea 2.2.1 din planul de acțiuni pentru implementarea SDP „Stabilirea rolului, locului și atribuțiilor subdiviziunilor de urmărire penală din cadrul Poliției în contextul reformei sectorului judiciar” nu a fost realizată. Motivul nerealizării ține de constatarea grupului de lucru inter-instituțional instituit, precum că acțiunea propusă este derivată dintr-o activitate a Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011–2016. O altă explicație invocată ține de faptul că realizarea ei este posibilă doar după o activitate desfășurată în acest sens la nivel interministerial, în conformitate cu Strategia de reformă a sectorului justiției.[4] Astfel, este necesară includerea acestei activități în noua strategie a sectorului justiției și asigurarea implementării acesteia la o etapă premergătoare celei de desfășurare a studiului privind optimizarea organelor de urmărire penală.
• La pct. 3.2.7 în cadrul obiectivului de asigurare a ordinii și securității în cadrul instanțelor judecătorești sunt prevăzute acțiunile privind organizarea și consolidarea capacităților poliției judecătorești dar și asigurarea instanțelor judecătorești cu necesarul de personal al poliției judecătorești. În mod similar menționăm că deși în această activitate urmează a fi implicat Ministerul Afacerilor Interne, considerăm că la elaborarea acestui studiu este necesar a fi implicați și reprezentanții IGP, or până la moment atribuțiile de aducere silită sunt exercitate de ofițerii de sector din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale poliției.

Menționăm că în cadrul monitorizării civice a reformei poliției, Promo-LEX a constatat că atribuția de aducere silită a persoanelor este considerată de către  IGP  dar și de către ofițerii de sector, drept o sarcină nespecifică funcției unui ofițer de sector[5]. Totodată, potrivit IGP atribuțiile privind aducerea silită urmau să fie preluate de Ministerul Justiției conform Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016.

Inclusiv din cauza păstrării acestei atribuții nespecifice funcției de ofițer de sector, Promo-LEX a calificat sub-acțiunea 4.1.3. privind stabilirea clară a competențelor ofițerilor de sector drept realizată parțial[6]. Mai mult decât atât, din cauza ocupării timpului ofițerilor de sector cu aducerile silite, este pusă în pericol implementarea concepției privind activitatea polițienească comunitară. Subliniem că această  concepție a fost aprobată în  anul 2018[7], care a fost și este obiectul eforturilor desfășurate de IGP, cu suportul partenerilor și donatorilor. Astfel, considerăm imperios necesar, identificarea soluțiilor privind asigurarea exercitării atribuției de aducere silită de către autoritatea competentă, eventual de către poliția judecătorească, dar fără ca exercitarea acestei atribuții improprii să fie pusă pe seama ofițerilor de sector.

Pe lângă problemele semnalate supra, în procesul de monitorizare a fost constatată încă o problemă ce necesită soluționare cu concursul Ministerului Justiției. Aceasta ține de modificarea cadrului legal privind activitatea specială de investigații. Potrivit IGP și MAI, încă la 31.07.2017 un proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995, Codul de procedură penală al Republicii Moldova, Legea nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații), elaborat de un grup de lucru interministerial, a fost înaintat de Ministerul Justiției pentru consultări publice. Fără a fi recepționat un răspuns, la 27 iunie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a adresat în mod repetat, Ministerului Justiției o solicitare de examinare a unor amendamente și inițierea procesului de adoptare a acestora. Amendamentele propuse vizează modificări inclusive la Codul de Procedură Penală și Legea nr. 59/2012 privind activitatea special de investigații. Potrivit autorilor, amendamentele propuse urmăresc anticiparea eventualelor impedimente pentru urmărirea și atragerea la răspundere penală a făptuitorilor; concentrarea eforturilor organelor de urmărire penală în vederea investigării infracțiunilor cu grad de pericol social sporit; evitarea neconstituționalității unor norme. La fel e urmărită, asigurarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale prin instituirea unor garanții suplimentare; înlăturarea unor lacune existente în legislație; precum și alte obiective cu scopul armonizării legislație. Totuși, pe parcursul anului 2019, modificările propuse prin respectivul proiect de lege nu au fost aprobate. Din acest motiv, deși întârzierea nu este imputabilă instituțiilor implementatoare (adică MAI și IGP), Promo-LEX apreciază deja doi ani la rând, sub-acțiunea 2.2.3 din SDP, privind adaptarea cadrului legal privind activitatea specială de investigații la standardele comunitare, drept nerealizată.[8]

Fără a afirma că este o problemă de sistem și ține neapărat de implementarea unei strategii în sectorul justiției, considerăm că tergiversarea promovării  sau omisiunea avizării unui proiect de lege care vine să îmbunătățească activitatea poliției, afectează imaginea justiției și necesită o examinare aparte. Totodată, în cazul în care se constată că problema respectivă nu este un caz singular, propunem examinarea oportunității includerii unei acțiuni în cadrul Strategiei, care să soluționeze eficient inclusiv acest aspect de colaborare inter-instituțională.

Pavel Postica,
Directorul Programului Monitorizare Procese Democratice
Asociația Promo-LEX

________________________________________________________________________________________________________________________________________

[1] Proiectul Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021-2024
[2] Raportul nr. 3 privind monitorizarea civică a Reformei Poliției, pg. 47-51
[3] Ibidem pg. 42
[4] Ibidem pg. 47
[5] Raportul nr. 2 privind monitorizarea civică a Reformei Poliției, pg. 17-20
[6] Raportul nr. 3 privind monitorizarea civică a Reformei Poliției, pg. 64-65
[7] Hotărârea Guvernului nr. 100 din 30.01.2018 pentru aprobarea Concepției și a Planului de acțiuni pe anii 2018-2020 privind activitatea polițienească comunitară
[8] Raportul nr. 3 privind monitorizarea civică a Reformei Poliției, pg. 46

Inspectoratul General al Poliției (IGP) implementează în prezent “Strategia de dezvoltare a Poliției 2016-2020”. Pentru realizarea acesteia, în 2017 Guvernul Republicii Moldova a semnat cu Uniunea Europeană acordul de finanțare „Suport pentru reforma Poliției”.

Indicatorul de bază pentru aprecierea rezultatelor Strategiei de Dezvoltare a Poliției este nivelul de încredere a cetățenilor în activitatea Poliției. Potrivit sondajului național Barometrul Opiniei Publice, către finele anului 2019 cca. 39,5% dintre cetățeni au declarat că au foarte multă încredere sau o oarecare încredere în Poliție, ținta stabilită fiind însă de 41%. Astfel, pornind de la cifra de 25,8 % al nivelului de încredere al cetățenilor în Poliție, în  aprilie 2016, se observă o ușoară creștere, totuși aceasta nu are un caracter constant. Constatăm astfel că, pe lângă eforturile de reformare internă, dotare și instruire a polițiștilor, un rol important în atingerea unui nivel mai înalt de încredere publică în activitatea Poliției îl are comunicarea transparentă și deschisă cu cetățenii și societatea în ansamblu.

Asociația Promo-LEX contribuie din decembrie 2018 la atingerea acestui obiectiv prin implementarea proiectului „Monitorizarea civică a reformei Poliției în Republica Moldova”, realizat cu suportul Uniunii Europene. În această perioadă, Promo-LEX a elaborat și publicat două rapoarte de monitorizare privind implementarea reformei Poliției, a contribuit la instruirea a 26 de comunicatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției, a acordat trei sub-granturi pentru acțiunile OSC-urilor locale, precum și în parteneriat cu Inspectoratul General de Poliție a desfășurat o Campanie de informare a cetățenilor privind obiectivele și realizările din cadrul Reformei Poliției, campania ajungând în 23 de localități din țară. Pentru a stimula comunicarea și interacțiunea dintre cetățeni și Poliție, Promo-LEX lansează platforma www.politia.monitor.md.

Astfel, din 8 mai 2020 orice persoană poate semnala în regim on-line, pe hartă interactivă a platformei www.politia.monitor.md un șir de probleme sau încălcări ale legii comise de către cetățeni, funcționari publici, polițiști.

• acte de corupție,
• cazuri de trafic de influență sau îmbogățire ilicită,
• abuzul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu,
• falsul în acte publice,
• neîndeplinire corespunzătoare a obligațiilor de serviciu,
• actele de tortură, tratamentul inuman și degradant,
• cazurile de discriminare,
• încălcarea regimului juridic al incompatibilităților,
• conflictele de interese,
• încălcarea drepturilor angajaților Poliției.

La fel, pot fi sesizate cazurile de încălcare inclusiv a drepturilor polițiștilor pornind de la calitatea lor profesională. Promo-LEX va monitoriza toate semnalările indiferent de natura lor și în acele cazuri limitate care vor necesita intervenția reprezentanților Asociației, va acționa în consecință.

Platforma www.politia.monitor.md conține și un set de formulare tipizate care oferă gratuit o ghidare juridică inițială acelor persoane care ar dori să sesizeze în mod oficial autoritățile competente cu privire la încălcările raportate pe harta interactivă.

Totodată, pe această platformă, cetățenii se pot informa despre progresul reformei Poliției, dar și despre activitățile și rezultatele proiectului „Monitorizarea civică a reformei Poliției în Republica Moldova” implementat de Asociația Promo-LEX.

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]

Rezumat

Prim-Ministrul Republicii Moldova, Ion Chicu, s-a pronunțat cu inițiativa de restabilire a institutului polițiștilor de sector în fiecare localitate, „reforma poliției efectuată în 2011–2012 eliminând acest institut”. De asemenea, premierul a venit cu inițiativa de majorare substanțială a salariului polițiștilor de sector și de dotare corespunzătoare a acestora.

Mai mult, subiectul a fost inclus și pe agenda Consiliului Suprem de Securitate, după care Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova, a subliniat faptul că Guvernul Republicii Moldova examinează posibilitatea sporirii numărului de polițiști de sector în scopul prevenirii crimelor și a infracțiunilor.

Asociația Promo-LEX, în calitate de instituție de monitorizare a Reformei Poliției, a considerat necesar să reacționeze la aceste inițiative în vederea prevenirii unor eventuale activități pe care le consideră contrare vectorului de modernizare a poliției, implementat consecvent de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pe parcursul ultimilor ani. În context, Promo-LEX menționează că în perioada 2016–2019 (perioada implementării Strategiei de Dezvoltare a Poliției) numărul sectoarelor de poliție a fost redus de la 205 la 173, infrastructura acestora fiind învechită. Din numărul total, 45% necesitau reparaţii capitale sau chiar reamplasare fizică şi 41% necesitau lucrări cosmetice.

Pe lângă documentele strategice aprobate în anul 2016, ce urmează a fi finalizate la sfârșitul acestui an, pe parcursul anilor 2016–2019 atât IGP și MAI, cât și Guvernul Republicii Moldova au aprobat acte normative prin care autoritățile au validat implicit optimizarea activității sectoarelor de poliție sub conducerea unică a unui șef al sectorului de poliție conform principiului specializării, „activitatea angajaților în teritoriile administrative deservite prin atașarea de o anumită localitate (post de poliție) fiind o practică depășită și care nu mai corespunde evoluției actuale a societății”.

Asociația Promo-LEX menționează că toate acțiunile ulterioare ce vizează poliția comunitară și activitatea polițiștilor de sector, cum ar fi modernizarea și renovarea sectoarelor de poliție, dotarea sectoarelor de poliție și a ofițerilor de sector cu automobile de serviciu și cu alte echipamente necesare desfășurării activității de serviciu, aprobarea cadrului legal aferent activității ofițerilor de sector au fost desfășurate conform principiului menționat și în baza documentelor strategice adoptate de autoritățile publice.

Fiind investite resurse financiare, umane, materiale atât de către instituțiile statului, cât și de către donatori, Asociația Promo-LEX constată că inițiativa de restabilire a posturilor de poliție și a activității polițistului de sector în fiecare localitate este în măsură să modifice și să deturneze cursul implementării Activității Polițienești Comunitare, să conducă la nevalorificarea și irosirea resurselor financiare alocate în ultimii ani și să anuleze eforturile depuse pentru reformarea Poliției. Un efect colateral al eșuării implementării Reformei Poliției ar putea fi și diminuarea credibilității autorităților publice centrale ale Republicii Moldova în fața cetățenilor, dar și a partenerilor externi de dezvoltare.

În plus, arătăm că pe parcursul ultimilor patru ani, 8%-15% dintre funcțiile IGP au rămas vacante, iar pentru anii 2019–2020 au fost instituite sau extinse moratorii asupra a 15% din efectivul-limită al MAI. În acest context, considerăm că executivul, dar și Consiliul Suprem de Securitate trebuiau să examineze și impactul nesuplinirii funcțiilor pentru o perioadă continuă de cel puțin doi ani și să-și asume efectele acestuia asupra bunei administrări a domeniilor din gestiune. Mai mult, considerăm că este iresponsabilă din partea guvernului instituirea și prelungirea moratoriului când își propune să efectueze reforme, cu angajamente față de partenerii de dezvoltare.

Totodată, salutăm inițiativa de majorare substanțială a salariului polițistului de sector și de dotare corespunzătoare a acestuia, însă aceleași beneficii financiare și materiale trebuie oferite tuturor angajaților poliției, nu doar unei anumite specializări. Totuși, atât timp cât prin politica statală se instituie moratorii asupra funcțiilor vacante și nu sunt depuse eforturi pentru suplinirea acestora, eforturile de mărire a salariului și de dotare corespunzătoare nu vor avea drept efect acordarea serviciilor de calitate și de reacționare promptă la sesizările cetățenilor.

Promo-LEX conchide că restabilirea activității polițistului de sector în fiecare localitate poate fi efectuată doar în urma realizării cu bună-credință a angajamentelor asumate prin documentele strategice adoptate de către autoritățile publice centrale. Doar ulterior, în urma unei analize profunde a stării existente, a eforturilor depuse în vederea reformării, a investițiilor efectuate deja și a costurilor care vor fi suportate, se poate decide consolidarea instituției poliției comunitare sau, după caz, restabilirea institutuției polițistului de sector în fiecare localitate ori dezvoltarea altor servicii polițienești. Totuși, pornind de la de la competența MAI și IGP de ajustare periodică a structurilor Poliției în raport cu tendințele fenomenului infracțional, tindem să credem că declarațiile generice ale conducerii țării privind asigurarea fiecărei localități cu câte un ofițer de sector înseamnă, de fapt, recunoașterea erorii la adoptarea moratoriului de încadrare a circa 2684 persoane în cadrul aparatului MAI și al instituțiilor subordonate MAI precum și necesitatea stringentă de suplinire, în special a numărului de ofițeri de sector.

Opinia integrală, în limba română, poate fi accesată aici.