De la 28 septembrie, când Mihai Ghimpu a semnat Decretul de dizolvare a Parlamentului, şi până la înregistrarea concurenţilor electorali la CEC, reprezentanţii Asociaţiei Promo-LEX au descoperit doar câteva încălcări neînsemnate.

Potrivit reprezentanţilor Promo-LEX, până pe 11 octombrie, au comis încălcări Partidul Comuniştilor, Partidul Democrat şi Alianţa Moldova Noastră. Deputaţii PCRM s-au întâlnit cu primarii-comunişti din raionul Taraclia în timpul programului de lucru al aleşilor locali. De asemenea, în ziua începerii campaniei electorale, PCRM a organizat o întâlnire cu adepţii săi din raionul Dubăsari, care au fost aduşi la întâlnire cu transportul oferit de Primăriile locale.

Şi Leonid Bujor, ministrul Educaţiei, deputat pe lista AMN, a organizat, până la înregistrarea formaţiunii politice la CEC, o întâlnire cu alegătorii din Cahul. În plus, Leonid Bujor a mers la Cahul cu maşina de serviciu. Iar Partidul Democrat a avut întâlniri cu alegătorii înainte ca CEC să înregistreze formaţiunea pentru anticipatele din 28 noiembrie.

Sursa: Publika TV

Asociatia Promo LEX a anuntat ca unii functionari publici au venit cu masina de serviciu la intalnirile cu alegatorii si au participat la mitinguri electorale in orele cand urmau sa fie la munca.

Asociatia Promo-lex a lansat astazi primul raport de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate. 42 de observatori vor sta cu ochii pe concurentii electorali pe durata campaniei. Asociatia a recomandat CEC-ului sa deschida sectii de votare in Transnistria pentru ca si moldovenii de acolo sa poata vota.
Anterior, deschiderea sectiilor de votare in partea stanga a Nistrului a fost zadarnicita de autoritatile de la Tiraspol.

Sursa: PRO TV

Asociaţia Promo-LEX constată că în ziua începerii campaniei electorale PCRM a organizat o întîlnire cu adepţii săi, în raionul Dubăsari, care au fost aduşi la întîlnire cu transportul public al primăriei locale. PCRM spune că aceste afirmaţii sunt aberaţii.

În primul raport de monitorizare al Promo-LEX a intrat şi AMN, potrivit studiului membrii AMN s-au deplasat cu maşina de serviciu la Cahul, pentru a se întîlni cu alegătorii înainte de a se începe campania electorală. Preşedintele AMN dezminte aceste acuzaţii.

În raport se mai spune că şi Partidul Democrat s-a întîlnit cu alegătorii, înainte ca formaţiunea să fie înregistrată la CEC pentru scrutinul parlamentar. PDM respinge concluziile Promo-LEX.

Asociaţia Promo-LEX va elabora 4 rapoarte preelectorale, alte trei în ziua alegerilor din 28 noiembrie şi va număra voturile în paralel. În plus organizaţia va avea în ziua scrutinului aproape 2500 de observatori în toate secţiile de votare.

Sursa: TV Moldova 1

Un început calm de campanie, nelipsit însă de încălcări. Este concluzia primului raport emis de asociația PromoLex în baza monitorizării campaniei electorale dinaintea scrutinului din 28 noiembrie.
În general, raportul notează atmosfera calmă a acestui început de campanie electorală, dar şi cîteva încălcări pe care le-au comis concurenţii încă înainte de a se fi lansat oficial în cursă. PromoLex a monitorizat prin intermediul a 42 de observatori perioada preelectorală, dar şi primele două zile de campanie. Concluzia a fost că există motive de îngrijorare, mai ales în ceea ce priveşte utilizarea resurselor administrative şi începerea agitaţiei înainte ca aceasta să fi fost permisă.

Juristul PromoLex, Alexandru Postică: „Concurenţii electorali ai PCRM au desfăşurat la 6 octombrie o întrunire cu caracter electoral la Taraclia, în zi de lucru, cu majoritatea primarilor din acest raion, care trebuiau să se afle la acel moment la locul de muncă. La 8 octombrie, pînă la începerea de iure a campaniei, un lider al AMN, în urma unei activităţi de serviciu, a mers la Cahul, unde a făcut o şedinţa cu caracter electoral. Şi la 10 octombrie, liderul democrat a organizat o întrunire electorală în raionul Orhei.

La 11 octombrie, în prima zi de campanile, liderul communist a efectuat prima întîlnire cu alegătorii în Doroţcaia, dar preşedintele raionului a venit la întrunirea respectivă cu maşina de serviciu.”

Autorii raportului recomandă autorităţilor să urmărească ca toate persoanele care şi-ar putea utiliza funcţia publică în scop de partid să-şi suspende activitatea pe perioada electorală. Comisia Electorală Centrală a anunţat însă astăzi printr-un comunicat că funcţionarii vizaţi şi-au abandonat deja locurile de muncă, prin urmare n-ar exista motive de îngrijorare.

PromoLex atrage totuşi atenţia că sunt cazuri cînd, de exemplu, maşinile de serviciu ale unor conducători degrevaţi de funcţie continuă să fie văzute la întrunirile electorale.

Cum se pot sancţiona astfel de încălcări, l-am întrebat pe preşedintele PromoLex Ion Manole: „Doar alegătorul poate sancţiona astfel de comportamente”.

Autorităţilor li se mai sugerează să ia măsuri ca să asigure dreptul la vot al cetăţenilor din stînga Nistrului. Fie prin deschiderea secţiilor de vot pe teritoriul controlat de autorităţile transnsitrene, fie prin facilitarea accesului spre cele de pe dreapta Nistrului.

Iată replica secretarului CEC, Iurie Ciocan: „Acolo noi nu avem unde deschide, doar decît în localităţile subordonate Chişinăului. Noi de fiecare dată facem demersurile respective, dar mai departe deciziile politice se iau de către politicieni, nu de noi.”

Mai multe tentative ale autorităţilor de la Chişinău de a organiza în cadrul unor scrutine electorale secţii de vot în satul Corjova, considerat sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale moldovene, dar revendicat şi de regimul de la Tiraspol, au fost zădărnicite de către miliţia transnistreană.

Sursa: Radio Europa Liberă

„Există probleme de sistem în ceea ce priveşte tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor care comit încălcări şi violează drepturilor celor implicaţi în anumite procese, dacă Consiliul Superior al Magistraţilor (CSM) nu vrea acest lucru”. De această părere sunt experţii de la „Promo-LEX” şi Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) care au testat acest sistem prin intentarea procedurii disciplinare în privinţa judecătorilor care în aprilie 2009 au emis hotărâri de arestare a tinerilor reţinuţi.

Experţii în drepturile omului au contestat la Curtea de Apel din Chişinău decizia CSM în privinţa a 11 plângeri împotriva judecătorilor care au aplicat în 2009 amenzi, arest administrativ şi preventiv tinerilor reţinuţi în legătură cu evenimentele din 7 aprilie. Potrivit acestei decizii, în cazul judecătorilor Melniciuc, Vornicescu, Mânăscurtă, Malîi, Cernei şi Grumeza, faptele nu s-au confirmat – în ciuda denunţurilor prezentate, spun experţii -, iar referitor la judecătorii Morozan, Galben şi Diaconu se constată existenţa abaterii disciplinare, dar se refuză intentarea procedurii disciplinare din cauza expirării termenului de prescripţie pentru tragerea lor la răspundere disciplinară. „Deşi noi am făcut solicitări la CSM din decembrie 2009 până în martie 2010, abia la 29 martie 2010, înainte de expirarea acelui termen, ni s-a permis accesul la examinarea dosarului. Astfel ni s-a creat situaţia în care, oricare ar fi fost acţiunile noastre, nu ne încadram în acest termen”, a menţionat Ion Guzun, coordonator de proiect în cadrul IDOM. Acesta şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că judecătorii care încalcă drepturile omului în mod intenţionat nu sunt sancţionaţi.

„Ne pare suspectă hotărârea adoptată de CSM în privinţa celor 11 judecători, fără a transmite documentele spre examinare Colegiului Disciplinar, aşa cum prevede legea”, a subliniat Doina Ioana Străisteanu, juristă şi expertă în drepturile omului. Aceasta a calificat acţiunile CSM drept o modalitate de a evita eventualele constatări despre abaterile disciplinare comise de judecătorii menţionaţi.
Experţii consideră că aplicarea arestului administrativ în lipsa unui avocat, cu încălcarea principiului contradictorialităţii şi fără examinarea circumstanţelor în care tinerii au fost reţinuţi de poliţie, este la fel de gravă ca şi examinarea dosarelor în incintele comisariatelor de poliţie. Potrivit lor, există un evident conflict de interese între judecătorii care examinează contestaţia şi CSM, faţă de care aceştia sunt dependenţi ierarhic, disciplinar şi profesional. „Interesele carieriste, inclusiv de la Curtea de Apel, fac, în opinia noastră, imposibilă examinarea obiectivă a contestaţiilor noastre şi emiterea unei hotărâri a instanţei de judecată contrar hotărârii emise de CSM”, a menţionat Doina Ioana Străisteanu, care reprezintă Asociaţia „Promo-LEX” în procedurile de judecată.

Sursa: Timpul

Locuitorii din stânga Nistrului rămân ostatecii unei situaţii grave: deşi sunt cetăţeni ai RM sau se află sub jurisdicţia teritorială a RM, autorităţile constituţionale ale statului nu-i pot proteja de abuzurile regimului ilegal de la Tiraspol. Este concluzia dezbaterilor care au avut loc la şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, cu tema: „Libertatea şi siguranţa persoanei în regiunea transnistreană şi accesul cetăţenilor din stânga Nistrului la o justiţie corectă”.

„În regiunea transnistreană oamenii sunt foarte uşor reţinuţi, privaţi de libertate, condamnaţi. Toate deciziile sunt ilegale, fiind emise de aşa-numite „instanţe de judecată” şi „organe de drept”  neconstituţionale, care nu pot înfăptui justiţia. Organele constituţionale ale RM sunt obligate să se autosesizeze pe fiecare caz, însă acest lucru de multe ori nu se întâmplă”, a spus preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN), Cornelia Cozonac.

Preşedintele Asociaţiei „Promo-LEX”, Ion Manole, a menţionat în context că, sub pretextul că nu deţin controlul asupra acestui teritoriu, autorităţile RM au ignorant de cele mai multe ori demersurile venite de la locuitorii din stânga Nistrului, ceea ce a alimentat neîncrederea acestora în organele constituţionale ale RM şi i-a făcut să apeleze la cele neconstituţionale. I. Manole a remarcat că în ultimul timp se atestă totuşi o schimbare spre bine: „Asociaţia „Promo-LEX” a lansat un studiu anul trecut referitor la libertatea şi siguranţa persoanei în zonele de conflict. Toate aspectele semnalate de noi ce ţin de încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor omului în Transnistria  nu au suferit schimbări, dar observăm totuşi o reacţie pozitivă şi receptivitate din partea organelor de drept ale RM atunci când vine vorba de cazurile din stânga Nistrului.”

Ion Manole a constatat însă că locuitorii din stânga Nistrului nu au unde să-şi caute dreptatea, pentru că lipsesc practic comisariatele de poliţie, judecătoriile şi procuraturile teritoriale care să se ocupe de cazurile din regiune, aşa cum prevede legislaţia.

Structuri ale procuraturii, bunăoară, există doar pentru Dubăsari şi Tighina. Procurorul de Dubăsari, Valentina Bradu, a menţionat că acestea activează în condiţii foarte dificile, colaboratorii având ei înşişi nevoie de protecţie. „Pentru a instrumenta dosarele trebuie să ne deplasăm pe propria răspundere în Transnistria, riscând să fim reţinuţi şi umiliţi de miliţia transnistreană. Cu regret, dosarele intentate de noi nu ajung în judecată, fiind suspendate, de cele mai multe, dar este important să facem investigaţii, atât cât putem”, a spus V. Bradu. Potrivit ei, mulţi dintre cei bănuiţi – miliţieni, anchetatori, procurori sau judecători din Transnistria care şi-au uzurpat calităţi oficiale – au şi cetăţenia RM, a Rusiei sau Ucrainei şi, teoretic, ar putea fi emise mandate de arest internaţional pe numele lor, însă aceasta nu se întâmplă, pe motiv că ar genera noi provocări din partea Tiraspolului.

La rândul său, procurorul municipiului Tighina, Ion Tcaci, a spus că autorităţile separatiste fac tot posibilul pentru ca cetăţenii să nu ştie că în localitate există Procuratura şi Comisariatul de poliţie al RM, discreditând şi zădărnicind activitatea instituţiilor. „Oamenii sunt presaţi şi intimidaţi să nu se adreseze la noi. Anul acesta avem doar şapte cereri, pe trei din ele am pornit dosare penale. La adresările noastre în structurile din Transnistria sau ni se răspunde formal,  sau, de cele mai multe ori, deloc”, a spus procurorul Tcaci.

În context, preşedintele „Promo-LEX”, Ion Manole, a subliniat că organele de drept ale RM trebuie să investigheze toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în stânga Nistrului – chiar dacă nu ajung în judecată, dosarele vor servi ca probe împotriva regimului de la Tiraspol la negocierile în problema transnistreană şi discuţiile cu diplomaţii străini. „E una când vii la tratative – fie la Tiraspol, la Chişinău, Moscova sau Bruxelles – cu fraze generale şi alta e când pui saci de dosare pe masă, cu cazuri şi persoane concrete cărora li s-au încălcat drepturile şi cu numele celor vinovaţi”, a spus Manole.

Părerea a fost susţinută de şeful Biroului pentru reintegrare de pe lângă Cancelaria de Stat a RM, Ion Stăvilă. Potrivit lui, respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este o preocupare a biroului, dar în competenţa sa nu intră acţiuni de investigare, care ţin de organele de drept. „Noi monitorizăm situaţia, semnalăm cazurile de abuz, sensibilizăm partenerii noştri externi şi le solicităm să intervină. Facem adresări şi către autorităţile de la Tiraspol. Din cele zece expediate însă în ultimul timp doar la unul ne-a venit un răspuns formal. Cazurile răsunătoare din ultima vreme, cum ar fi reţinerea jurnalistului Ernest Vardanean, sunt încă o dovadă a unui comportament sfidător al regimului de la Tiraspol, care vrea să arate că nu se teme de nimeni. Cred că, pentru a schimba situaţia, eforturile autorităţilor RM sunt insuficiente, e nevoie de voinţa politică a marilor puteri”, a menţionat  I. Stăvilă.

La şedinţă a participat şi Natalia Mozer, mama unui tânăr din Tiraspol care se află în arestul organelor separatiste. Femeia a povestit prin ce calvar trece feciorul său, deţinut fără vreo hotărâre de judecată din noiembrie 2008. Familia Mozer a fost nevoită să-şi vândă apartamentul şi să achite aproape 40 mii de dolari pentru a acoperi o pretinsă pagubă, deşi n-a existat niciun proces de judecată. Cu ajutorul  „Promo-LEX”, în februarie 2010, cazul a ajuns la CEDO, care a decis să-l examineze în regim de urgenţă, acesta fiind deja comunicat Guvernului RM.

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie a fost organizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru Drepturile Omului”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Moldova.

Sursa
Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Circa 250 mii de dosare ale victimelor represiunilor politice din perioada sovietică continuă să fie secrete în R. Moldova. Dintre acestea, circa 170 mii se păstrează în depozitul special de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi se referă la persoanele care au fost deportate, iar 80 mii sunt depozitate la Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Declaraţia a fost făcută de Mihai Taşcă, dr. în drept, secretarul Comisiei pentru studierea regimului comunist totalitar din RM, vineri, 30 aprilie 2010, în cadrul Clubului Jurnaliştilor de Investigaţii. Şedinţa a avut ca temă: „Drepturile deportaţilor la reabilitare şi recuperarea prejudiciilor şi accesul victimelor regimului comunist totalitar la propriile dosare”.

Avocatul Alexandru Postică a spus că este necesară transmiterea acestor dosare, în primă etapă, la Arhiva Naţională, pentru a face liber accesul la ele, iar ulterior urmează să fie creat un institut de studiere a crimelor comunismului, care să le preia. „Multe dosare sunt într-o stare deplorabilă. În plus, am observat că de-a lungul anilor unele se subţiază sau chiar au fost distruse. De aceea se impune implementarea unui program de stat pentru restabilirea documentelor şi digitalizarea lor”, a spus Mihai Taşcă.

Acces la propriul dosar

„Deportaţii nici astăzi nu au acces la propriile dosare deţinute în arhivele de la MAI şi SIS. Ni se invocă tot felul de motive – ba că nu au în arhive asemenea informaţii, ba că dosarele au fost duse la Tiraspol, numai să nu ni le dea”, a declarat Valentina Sturza, preşedinta Asociaţiei deportaţilor din RM. Ea îşi aminteşte că a avut acces la dosarele familiei sale abia acum trei ani, după multe insistenţe, scrisori, refuzuri. „Am retrăit tot calvarul. M-am cutremurat să aflu că tatăl meu fusese iniţial condamnat la moarte prin împuşcare şi doar ulterior i s-a schimbat sentinţa în 14 ani de închisoare şi zece ani de exil. Îi îndemn pe toţi cei care au avut de suferit în urma acestui regim criminal să-şi solicite dreptul de a vedea aceste dosare”, a menţionat Valentina Sturza.

„Unele persoane deportate nici astăzi nu îşi cunosc drepturile. Ele nu au anumite înlesniri speciale. De aceea, este necesară implementarea unor programe de protecţie socială pentru aceste persoane, cel puţin să fie egalate în drepturi cu foştii participanţi la cel de-al Doilea Război Mondial”, afirmă avocatul Alexadru Postică, care reprezintă mai mulţi deportaţi în instanţă. Avocatul pledează pentru modificarea legislaţiei actuale în ceea ce priveşte restituirea averilor naţionalizate. „Prevederile actuale nu sunt funcţionale. Sarcina despăgubirii victimelor este pusă pe seama autorităţilor publice locale, care nu au mijloacele bugetare necesare pentru asta. În ultimii ani, doar în bugetele municipiilor Chişinău şi Bălţi sunt prevăzuţi bani în acest scop”, mai spune avocatul. Potrivit lui, sunt o mulţime de dosare pe rol la CEDO pentru neexecutarea hotărârilor ce se refera la restituirea averilor foştilor deportaţi, astfel că RM riscă să se trezească cu un val de condamnări.

Potrivit lui Mihai Taşcă, dosarele celor condamnaţi politic se păstrează în depozitul special arhivistic de la SIS. De regulă, aceştia au un dosar penal în baza căruia au fost „judecaţi” şi condamnaţi. Dosarele celor deportaţi (1940-1941, 1949, 1951) se află în depozitul special de la MAI. Anumite informaţii privind persoanele supuse represiunilor politice se păstrează şi la Arhiva Naţională.

SIS  si MAI încă mai tăinuiesc dosare secrete de pe timpul Uniunii Sovietice

„SIS şi MAI, în fond, nu sunt deschise pentru a furniza informaţii, atât în ceea ce priveşte structura fondurilor arhivistice pe care le gestionează, cât şi în privinţa numelor celor reabilitaţi”, a spus Taşcă. Potrivit secretarului Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din RM, cele două instituţii îngrădesc accesul la dosarele păstrate în fondurile speciale. „Aceste dosare nu au caracter personal, ele au fost întocmite de o instituţie de stat, gen NKVD, şi în asemenea cazuri statul nu poate impune obligativitatea ca doar persoanele vizate în ele şi descendenţii lor să le poată vedea. Sunt dosare publice, la care trebuie să aibă acces orice cetăţean”, mai susţine Mihai Taşcă. Acum dacă vrei să vezi dosarul părinţilor, buneilor, străbunicilor trebuie să demonstrezi că eşti descendent cu toate adeverinţele de naştere, căsătorie, deces.

Peste 100 mii victime ale deportărilor în viaţă

Potrivit unor date, în RM sunt actualmente circa 100 mii de victime ale deportărilor. „Procesul de reabilitare continuă şi azi. Multe persoane încă n-au fost reabilitate. Anumite documente nu s-au păstrat, altele au fost distruse, iar victimele sunt nevoite  să meargă în judecată să dovedească că au fost supuse represiunilor politice”, afirmă M. Taşcă. Prin legea din 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, MAI era obligat să publice periodic listele celor supuşi represiunilor politice, ori în cei 18 ani care au urmat acest lucru nu s-a întâmplat. Nu există deocamdată o cifră exactă a celor reabilitaţi. MAI spune că păstrează în depozitul său 33.590 de dosare ale persoanelor deportate. Un dosar poate să conţină informaţii referitor la o singură persoană, însă, de obicei, vizează familii întregi.

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie este organizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru Drepturile Omului”, susţinută de Ambasada SUA în Moldova, şi în colaborare cu echipa de implementare a proiectului „Desecretizarea arhivei SIS a R. Moldova”, gestionat de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM) şi susţinut de Fundaţia „Soros-Moldova” (www.secretarhive.org).

Sursa
Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Tinerii din regiunea transnistreană continuă să fie persecutaţi masiv pentru refuzul de a se înrola în structurile militare subordonate regimului neconstituţional din regiune. Cei care se opun încorporării, sunt persecutaţi prin dosare penale, detenţie, amenzi, dare în urmărire, sechestrare, inclusiv la posturile de grăniceri, instalate ilegal în zonă. Situaţia tinerilor persecutaţi de regimul de la Tiraspol a fost discutată în cadrul unei dezbateri publice vineri, 30 aprilie, la Agenţia de presă „Info-Prim Neo”. Acţiunea face parte din ciclul de dezbateri publice, lansat de Consiliul Naţional al ONG-urilor, cu genericul „Probleme de actualitate în domenii de importanţă vitală: viziuni convergente şi divergente”.

„Satisfacerea serviciului militar este comparată cu privarea de libertate, pentru că atunci când tinerii sunt prinşi de autorităţile separatiste, ei sunt impuşi să aleagă între închisoare şi armată. Acest proces a devenit o spaimă a oamenilor din regiune”, explică preşedintele Asociaţiei „Promo-LEX”, Ion Manole. Potrivit liderului asociaţiei, din cele circa 55 de mii de tineri, potenţiale victime ale sistemului militar din regiune, peste 40 de mii de tineri sunt cetăţeni ai Republicii Moldova cu drepturi depline.

Ion Manole mai spune că tinerii care vor să evite armata transnistreană solicită să fie luaţi la evidenţă de către Ministerul Apărării de la Chişinău, deseori prin intermediul Asociaţiei „Promo-LEX” încercând în felul acesta să se protejeze de persecutări. Pentru a nu le lăsa o astfel de soluţie la dispoziţie, structurile transnistrene îi supun evidenţei pe toţi tinerii, începând de la băncile şcolii. La atingerea vârstei sunt înrolaţi, ca ulterior să fie convocaţi cu regularitate la cursuri în calitate de rezervişti. „Noi dorim soluţionarea acestei probleme nu în mod individual, ci în general”, explică Ion Manole.

Şeful Biroului Reintegrării, Ion Stăvilă, a spus că problema înrolării forţate a tinerilor ar putea fi soluţionată în ansamblu odată cu adoptarea unui statut special al regiunii transnistrene, ca parte a Republicii Moldova. „Ne vine greu să îi ajutăm pe aceşti tineri acum, căutăm soluţii”, a spus oficialul. El a declarat că persecutarea acestei categorii este parte din fenomenul de intimidare a populaţiei, în special a societăţii civile care actualmente cunoaşte proporţii deosebit de mari. Ion Stăvilă s-a referit la cazul jurnalistului Ernest Vardanean, aresta sub învinuire de „înaltă trădare”, precum şi la cazul mai puţin cunoscut al locuitorului oraşului Bender, Ilie Cazacu, arestat şi el acum 40 de zile sub aceeaşi învinuire „stupidă şi alarmantă”, dar şi la alte cazuri. Ion Stăvilă a declarat presei în acest context că lipsa de justificare a arestărilor efectuate în ultimul timp de structurile transnistrene alarmează şi sugerează posibilitatea apariţiei în viitorul apropiat a unor scenarii dintre cele mai neaşteptate.

Membrul delegaţiei de la Chişinău în Comisia Unificată de Control (CUC), SergiuValcov, a explicat că delegaţia transnistreană deseori se opune includerii în ordinea de zi a problemelor cu care se confruntă populţia din regiune, inclusiv tinerii înrolaţi cu forţa. „Chiar dacă CUC îşi desfăşoara activitatea în zona de securitate, noi nu avem acces în structurile militare transnistrene, multe dintre ele fiind amplasate în zonă contrar tuturor regulilor, inclusiv a prevederilor Acordului moldo+rus din 1992 privind încetarea focului”, a spus Sergiu Vâlcov.

În opinia lui Ion Manole, situaţia este foarte gravă, astfel încât problema trebuie privită prin prisma documentelor internaţionale. O soluţie în acest sens ar fi aplicarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, a cărui ratificare Parlamentul Republicii Moldova o tergiversează pe parcursul a 10 ani. Potrivit lui Viorel Barbănouă, membru al Coaliţiei pentru Curtea Penală Internaţională, aplicarea prevederilor Statutului de la Roma ar oferi atât autorităţilor constituţionale, cât şi populaţiei din regiune instrumente suplimentare în contracararea acţiunilor regimului neconstituţional de încălcare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Potrivit datelor de care dispune „Promo-LEX”, în anul 2009, peste 290 de tineri din regiune s-au ales cu dosare penale pentru refuzul de a fi înrolaţi în aramata transnistreană. Au fost atestate mai multe cazuri de amendare a tinerilor de o anumită confesiune religioasă, cărora religia le interzice efectuarea serviciului militar. Un studiu realizat acum doi ani de „Promo-LEX” atestă şi câteva cazuri de deces în armata transnistreană.

Sursa: Info-Prim Neo

Opt deţinuţi dintr-o celulă a izolatorului din Râbniţa şi-au cusut gura cu ac şi aţă, organizând greva foamei în semn de protest faţă de tratamentul aplicat acestora în izolator, pe care îl consideră inuman. După două zile de grevă, deţinuţii au fost daţi pe mâna medicilor şi au fost hrăniţi cu forţa.

„Incidentul s-a produs acum 10 sau 20 de zile. Nu ştim exact termenul, pentru că avem două surse care ne spun diferit”, a comunicat pentru Info-Prim Neo preşedintele Asociaţiei pentru drepturile omului „Promo-LEX”, Ion Manole.

Juriştii „Promo-LEX” au fost informaţi de localnicii din regiune. „Potrivit surselor noastre, deţinuţii protestează împotriva tratamentului aplicat, ei sunt umiliţi şi impuşi să semneze declaraţii false împotriva lor”, a menţionat Ion Manole.

În acelaţi timp, Manole spune că deocamdată nu este posibil de aflat numele celor opt deţinuţi şi localitatea de unde sunt, sau din ce parte a Nistrului. Un membru al asociaţiei s-a deplasat la Râbniţa pentru a găsi pe cineva din rudele deţinuţilor.

„Promo-LEX” a reuşit să sensibilizeze autorităţile R. Moldova şi organizaţiile internaţionale acreditate la Chişinău. Cineva ar trebui să aibă acces nelimitat în astfel de instituţii în regiunea transnistreană. Vrem să organizăm o întâlnire cu autorităţile noastre şi să le sugerăm acest lucru”, a mai spus Ion Manole.

În cazul unui alt incident de la izolatorul de al Tiraspol, unde 90 de deţinuţi au organizat greva foamei, nici instituţiile internaţionale, precum OSCE, nici ONG-uri din R. Moldova, nu au avut acces pe teritoriul izolatorului pentru a clarifica situaţia.

Sursa: Ipn.md