Partidul Democrat a dat dovadă de originalitate în această campanie electorală. Formațiunea condusă de Marian Lupu împarte în plină campanie pachețele cu semințe de ceapă, morcov și pătrunjel. Pachețelele sunt „îmbrăcate” în simbolurile partidului și cu numele lui Marian Lupu.Mostrele pachețelelor PDM au fost prezentate de membrii Asociației Promo-LEX, astăzi, în cadrul lansării celui de-al treilea raport de monitorizare a alegeri…

Sursa: MoldovaROL.ro

Campania electorală a fost marcată de o serie de cazuri de intimidări și presiuni ascunse asupra alegătorilor, dar și cazuri de denigrare a concurenților electorali, se spune în cel de-al treilea Raport de monitorizare a campaniei electorale, realizat de PROMO-LEX. Majoritatea acestora se referă la Partidul Comuniștilor.Din 16 încălcări ale partidelor politice antrenate în campanie, care se referă la presiuni asupra alegătorilor sau intimidarea și denigrarea altor concurenți…

Sursa: Pescurt.ro

Campania pentru alegerile parlamentare se desfăşoară cu acţiuni de intimidare şi de violenţă din partea unor concurenţi electorali! Aceştia aplică şi metode creative de promovare a partidului! Cel puţin acestea sunt constatările experţilor de la „Asociaţia Promo-LEX”, care au prezentat ce de-al treilea raport de monitorizare a campaniei electorale!

Sursa: TV Moldova 1

Sursa: AiciTV

Seminţe de morcov şi pătrunjel în pachete mici şi comode – este vorba de noul cadou-simbol electoral al Partidului Democrat din Moldova, pe care agitatorii îl distribuie alegătorilor. Aceste şi alte surprize electorale au fost prezentate astăzi în cel de-al treilea raport de monitorizare a alegerilor 2010 de către organizaţia Promo-Lex. Cadourile electorale, sub formă de calculatoare, mingi de fotbal şi jucării, deşi sunt interzise de lege, continuă să fie oferite de actorii electorali, antrenaţi în cursa pentru deputăţie. Până acum, potrivit raportului, CEC a avertizat mai mulţi concurenţi din varii motive. Au fost înregistrate 12 cazuri de intimidare a alegătorilor, patru cazuri de vandalism electoral a panourilor şi finanţări indirecte ale unor întâlniri electorale.

Din 16 încălcări ale partidelor politice antrenate în campanie, care se referă la presiuni asupra alegătorilor sau intimidarea și denigrarea altor concurenți electorali, jumătate sunt făcute de PCRM sau membrii Partidului Comuniștilor din teritoriu. PCRM este unicul partid care s-a remarcat la capitolul transportare forțată a alegătorilor și denigrarea concurenților electorali. Astfel la întrevederea candidatului comunist, Igor Dodon, cu alegătorii din s. Bădiceni, Soroca, a fost organizată transportarea a 30 persoane de la internatul psihoneurologic din localitate, inclusiv bolnavi psihic. Chiar dacă Codul Electoral stabilește că agitația electorală trebuie să asigure protecția morală și reputația altor persoane, Promo Lex afirmă că membrii PCRM atacă oponenții politici, exprimă insulte la adresa autorităților naționale, României și UE, rulând sistematic în cadrul întâlnirilor electorale filmul ”Un an negru în viața Moldovei” și răspândind pliante cu caracter denigrator față de actuala conducere. La rândul său, candidatul pe lista PCRM, Igor Dodon susține că unele asociații ce se ocupă cu monitorizarea campaniei electorale, dau dovadă de lipsă de obiectivitate, fiiind finanțate de unele forțe politice.

Sursa: Alt TV

Sursa: Accent TV

La Tiraspol continuă şedinţele de judecată în cazul lui Ernest Vardanian, jurnalist arestat în aprilie 2010 de organele de forţă din regiunea transnistreană.

În prezent sunt audiaţi martorii. Potrivit lui Alexandru Postică, jurist la Promo-Lex, au fost citaţi în instanţă circa 30 de martori. Nimeni nu cunoaşte cine sunt aceştia deoarece şedinţele sunt închise, conform deciziei judecătoarei A. Mamei.

Irinei Vardanian, care este soţia jurnalistului, nu i s-a permis să-şi vadă soţul. Alexandru Postică spune că avocatul care se ocupă de caz o anunţă doar cu o zi înainte despre o nouă şedinţă de judecată.

Sursa: Timpul

Secţiunea a patra a Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), care examinează cauza şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, a decis la 20 septembrie 2010 să se desesizeze în favoarea Marii Camere a CEDO. Hotărîrea a fost adusă la cunoştinţă reprezentanţilor reclamanţilor printr-o scrisoare oficială.

Anterior, la 15 iunie 2010, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunţat în unanimitate decizia de admisibilitate în privinţa violării interdicţiei de discriminare, respectării vieţii private şi dreptului la instruire în limba română cu grafie latină (art. 8 şi 14 CEDO şi art. 2 din Protocolul adiţional la Convenţie), rezervînd examinării meritelor cauzei o dată ulterioară.

La 20 septembrie 2010, reprezentanţii reclamanţilor au prezentat argumente noi în susţinerea cauzei şi au înaintat pretenţiile reclamanţilor cu privire la satisfacţia echitabilă. „Pretenţiile de ordin moral şi material au fost calculate reieşind din suferinţele fiecărui reclamant în parte, în baza rapoartelor de evaluare psihologică efectuată de Centrul de Reabilitare „Memoria». La fel Curţii i-au fost prezentate probe şi argumente noi în susţinerea responsabilităţii ambelor Guverne pîrîte.» — a spus Alexandru Postica, unul din reprezentanţii reclamanţilor.

Decizia desesizării în favoarea Marei Camere survine ca urmare a solicitării Guvernului Federaţiei Ruse de a organiza noi audieri publice pe cauza dată, considerînd că problemele de jurisdicţie şi responsabilitate pentru violările dreptului omului în regiunea transnistreană sunt încă „deschise şi jurisdicţia Curţii în această privinţă este suficient de variată. Acesta este rezultatul unui număr de cereri comunicate Guvernului Federaţiei Ruse, în cazul cărora Curtea solicită să se stabilească dacă reclamanţii intră în jurisdicţia Republicii Moldova şi / sau Rusia.”

Reclamanţi pe aceste trei cauze sunt 170 cetăţeni (părinţi, copii şi profesori) ai Republicii Moldova care locuiesc în raioanele din stînga Nistrului. Fiecare cerere se referă la o şcoală distinctă cărora le-a fost interzisă predarea în limba română cu grafia latină, prin acţiuni violente ale nerecunoscutelor autorităţi transnistrene.

Reprezentaţii reclamanţilor în faţa CEDO sunt: Ion Manole şi Alexandru Postica, jurişti, avocaţi care activează în cadrul Asociaţiei „Promo-LEX.»
Marea Cameră nu a stabilit un termen pentru examinarea cauzei.

Sursa: Ziarul de Gardă

Dosarul liceelor româneşti din Transnistria a ajuns la Marea Cameră a Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Zilele trecute CEDO a informat despre acest fapt reprezentanţii reclamanţilor, printr-o scrisoare oficială. Marea Cameră nu a stabilit un termen pentru examinarea cauzei.
„Decizia nu este argumentată şi poate fi considerată o tergiversare”, afirmă Ion Manole, preşedintele Asociaţiei „Promo-Lex”, unul dintre reprezentanţii liceelor „Evrika” de la Râbniţa, „Alexandru cel Bun” de la Tighina şi „Ştefan cel Mare” de la Grigoriopol. Sursa citată recunoaşte că transferul se poate justifica şi din cauza complexităţii dosarului. „Cazurile mai complexe, mai dificile se iau în Marea Cameră. Aşa s-a întâmplat şi în cazul grupului Ilaşcu”, adaugă Manole. „Promo-Lex” afirma anterior că aşteaptă hotărârea CEDO până la sfârşitului anului.

Dosarul liceelor transnistrene a început acum şase ani şi include cererile a 170 de cetăţeni (părinţi, copii şi profesori) ai RM care locuiesc în raioanele din stânga Nistrului şi vizează încălcarea, prin acţiuni violente ale nerecunoscutelor autorităţi transnistrene, a dreptului la educaţie în limba română cu grafia latină. La 15 iunie anul curent, CEDO a pronunţat, în unanimitate, decizia de admisibilitate în privinţa violării interdicţiei de discriminare, respectării vieţii private şi dreptului la instruire în limba română cu grafie latină (art. 8 şi 14 CEDO şi art. 2 din Protocolul adiţional la Convenţie), rezervând examinării meritelor cauzei o dată ulterioară.

Decizia desesizării în favoarea Marii Camere survine ca urmare a solicitării Guvernului Federaţiei Ruse de a organiza noi audieri publice. Partea rusă respinge acuzaţia reclamanţilor şi a Guvernului de la Chişinău precum că ar fi responsabilă de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.

„Guvernul moldovean nu este responsabil de aceste încălcări ale drepturilor omului. Responsabilitatea îi aparţine Rusiei, care controlează această regiune separatistă. Noi facem tot posibilul să respectăm drepturile la instruire în orice limbă”, afirmă Vladimir Grosu, agentul guvernamental al RM la CEDO.

Sursa: Timpul