Unui grup de romi le-a fost interzis accesul la o piscină, în orașul Drochia. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a constatat discriminarea, conform civic.md.

În vara anului 2015, Ion Bucur, Romeo Bucur și Roman Cebotari, împreună cu alți prieteni au decis să viziteze o piscină. Deoarece cunoșteau despre cazurile anterioare de interdicție a accesului pentru etnicii romi, Ion Bucur a telefonat la local și a făcut o rezervare.

Cu toate acestea, în momentul în care au ajuns la piscină administrația le-a comunicat că nu le permite accesul și a indicat la un afiș pe care scria „Ne rezervăm dreptul de a ne alege clienții”. La solicitarea unei explicații li s-a comunicat de către administrație că romii fac „râs și bardac” și că „voi (romii) sunteți toți tot una”. Petiționarii menționează că astfel de cazuri de discriminare sunt comise sistematic de către reprezentanții localului în raport cu persoanele de etnie romă.

În noiembrie 2015, petiționarii au înregistrat o plângere la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (CPEDAE), unde au invocat discriminare în acces la serviciile disponibile publicului pe criteriu de origine etnică – rom.

La 09 februarie 2016, CPEDAE a constatat faptul discriminării în cazul petiționarilor Ion Bucur, Romeo Bucur și Roman Cebotari pe criteriu de etnie, conform Art. 1, 2 coroborat cu art. 8 lit f) din Legea nr. 121 privind asigurarea egalității.

Astfel potrivit deciziei Consililui pentru egalitate reclamantul urmează să întreprindă toate măsurile necesare pentru a evita în viitor situații similare și va elabora un set de reguli clare și bine definite privind accesul în local și se va asigura că sunt aduse la cunoștință potențialilor clienți.

Potrivit avocatului Promo-LEX Vadim Vieru, „persoanele de etnie romă continuă să fie discriminate sistematic datorită mai multor prejudecăți ce persistă în societate. Acest lucru este confirmat și de cel mai recent sondaj de opinie realizat în anul 2015 de către Consiliu pentru egalitate în colaborare cu Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Potrivit sondajului persoanele de etnie romă reprezintă una din cele mai discriminate categorii sociale, alături de persoanele cu dizabilități, persoanele infectate cu HIV/SIDA și persoanele LGBT. Decizia Consiliului pronunțată în cauza Bucur și alții demonstrează că aceștia au fost discriminați anume în baza unor prejudecăți și stereotipuri. Aceste stereotipuri nu trebuie admise sub nici o formă în relațiile agenților economici cu clienții săi, indiferent de categoria socială din care fac parte”.

Sursa: independent.md

La 20 mai curent, angajaţii Secției prevenire a Direcţiei Generale Securitate Publică în comun cu reprezentanții Asociației Promo-LEX, au desfășurat activități de informare şi sensibilizare a cetățenilor pe domeniul violenței în familie, în localitățile Zubreşti şi Cojuşna din raionul Străşeni, la care au participat în jur de 300 persoane.

Asemenea activităţi de informare vor fi desfăşurate în 10 localități rurale din țară: 26 mai – Călineşti, Albineţ (Făleşti); 2 iunie – Cotiujenii Mari, Olişcani (Şoldăneşti); 8 iunie – Pepeni, Copăceni, (Sîngerei); 16 iunie – Chetrosu, Bulboaca, (Anenii Noi), 22 iunie – Taraclia, Căinari, (Căuşeni).

Acțiunile desfăşurate în cadrul Campaniei ”Prevenim prin violență” au drept scop de a schimba percepția oamenilor despre fenomenul violenței în familie, accentul fiind pus pe responsabilitatea fiecărei persoane în sesizarea autorităților, privind admiterea actelor de violență, precum și implicarea mai activă a persoanelor în prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie.

La dispoziția comunității a fost pus Centrul Mobil de Prevenire și Informare al Poliției, prin intermediul căruia cetățenii şi tinerii din instituţiile de învăţămînt au fost informați despre rolul şi sarcinile instituţiilor responsabile de asigurarea ordinii şi securităţii publice. Cei prezenți au avut posibilitatea să urmărească galeria de desene cu mesajul “Prevenim violenţa prin artă”.

În cazul în care pe parcursul desfășurării activităților vor fi identificate victime sau potențiale victime, acestora le va fi acordată asistență și consultanță, cu preluarea cererii pentru examinare şi soluționare.

Sursa: realitatea.md

Data limită pentru desfăşurarea alegerilor prezidenţiale şi alegerea şefului statului ar fi 19 iunie. La această concluzie a ajuns Asociaţia Promo-LEX, care a analizat perioadele de anunţare şi desfăşurare a alegerilor prezidenţiale anterior, transmite IPN.

În infograficul elaborat, Promo-LEX menţionează că în perioada 1991-1996 cetăţenii şi-au ales prin vot direct preşedintele. Perioada din momentul stabilirii datei alegerilor şi alegerile propriu-zise a fost de la 79 până la 143 de zile. În anul 2000, Parlamentul a modificat Constituţia şi s-a stabilit că preşedintele este ales de legislativ. Din 2000 până în 2012, de la momentul stabilirii datei alegerii preşedintelui şi alegerea propriu-zisă a acestuia au fost perioade de la 9 până la 17 zile.

În martie 2016, Curtea Constituţională declară neconstituţionale modificările din 2000 şi revigorează prevederile vechi privind alegerea şefului statului prin vot direct de către popor. Conform prevederilor vechi din Codul Electoral, alegerile prezidenţiale se stabilesc în termen de 3 luni din momentul în care funcţia de preşedinte este vacantă.

Promo-LEX specifică faptul că mandatul actualului preşedinte, Nicolae Timofti, expiră pe 23 martie curent. Astfel, duminică, 19 iunie, este data limită pentru desfăşurarea alegerilor prezidenţiale ca să se reuşească numărarea voturilor, validarea rezultatului şi învestirea în funcţie.

Rusia a fost recunoscută responsabilă pentru arestarea ilegală și încălcarea drepturilor omului în cauza Mozer vs Federația Rusă și Republica Moldova. Despre aceasta au anunțat reprezentanții Asociației Promo-LEX în cadrul unei conferințe de presă, informează Agora.

„A fost o decizie mult așteptată. Această decizie va fi una foarte importantă și un precedent relevant pentru cazurile din Moldova, cât și din alte zone cu conflict înghețat. Cazul Mozer a revenit din 2010, când mama acestui tânăr s-a adresat mai multor instituții internațioanle și naționale. A fost îndreptat la Promo-LEX. Doar datorită eforturilor depuse de către rudele acestui reclamant, a fost posibil ca juriștii să demonstreze că în aceste instituții de tip privat din Transnistria sunt încălcate grav drepturile omului”, a declarat Ion Manole, reprezentantul Asociației Promo-LEX.

„Curtea a decis că arestarea reclamantului de către miliția transnitreană a fost ilegală. Curtea a înregistrat o serie de încălcări a drepturilor omului: aplicarea torturii asupra reclamantului, detenția în condiții inumane în izolatoarele din Tirapsol, violarea libertății omului, încălcarea dreptului la viața privată și dreptul la religie”, a precizat Postică.

Postică a subliniat faptul că este un dosar de impact. „Este primul dosar de acest gen în cazul Ilașcu. Curtea a examinat situația de facto. Constatările Curții vor fi aplicabile pentru toate dosarelor în care au fost violate drepturile omului. Curte Europeană a găsit vinovată doar Federația Rusă în privința reclamantului. Ce ar fi trebuit să facă Rusia sau ce nu ar fi trebuit? Deși arestarea și condamnarea a fost făcută de isntanțele transnistene, acestea erau conduse de către Federația Rusă”, a precizat avocatul.

De asemenea, potrivit avocatului Alexandru Postică, Curtea Europeană a pus la îndoială profesionalismul angajaților din sistemul juridic și legitimitatea legislației transnistrene.

„Curtea a făcut anumite constatări pentru viitor: Instanțele din regiunea transnistreană nu posedă experiență pentru a permite aplicarea arestului. S-a pus la îndoială întreg sistemul din regiunea transnistreană. Adică aceștia nu dispun experiență și profesionalismul necesar pentru așa numită legislație trasnistreană, care a rămas în umbră. Din aceste considerente, Curtea a avut rezerve în privința așa numitei Legislații. În cazul dat Moldova nu este vinovată de violarea drepturilor omului acestui reclamant”, a conchis avocatul Alexandru Postică.

Amintim că, Boris Mozer este un tânăr din stânga Nistrului, care a activat în cadrul unei companii private din regiune. În luna noiembrie 2008, acesta a fost sechestrat de către agenţii de pază ai companiei, fiind obligat să recunoască că ar fi prejudiciat întreprinderea cu o sumă de 40 de mii de dolari. În urma presiunilor psihologice, tânărul a fost forţat să-şi asume vina, alegându-se cu ani grei de închisoare şi cu persecutarea părinţilor. În timp ce era reţinut în cadrul companiei, părinţii tânărului au fost invitaţi la faţa locului pentru a li se prezenta situaţia. Bolnav de astm, Boris tocmai intrase într-o stare de urgenţă, având nevoie să i se administreze medicamentele necesare.

Pentru a i se permite aceasta, administraţia le-a cerut părinţilor să aducă 40 de mii de dolari pentru care era acuzat baiatul. Pentru a-şi salva copilul, părinţii au făcut rost rapid de suma cerută, achitând-o contra unui bon de plată. La scurt timp, administraţia companiei a cerut acestei familii, din nou, 40 de mii de dolari, scrie adevarul.ro. Deoarece nu mai aveau ce vinde şi de unde împrumuta şi dându-şi seama că au devenit victimile unor abuzuri, părinţii au apelat la diferite organizaţii, iar dosarul a ajuns la Asociaţia „Promo-LEX”, care l-a înaintat la CEDO.

Sursa: Agora.md

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a dat câştig de cauză cetăţeanului Republicii Moldova de etnie germană, Boris Mozer, sechestrat de către organele de miliţie ale regiunii transnistrene şi deţinut în condiţii inumane. Astfel, CEDO a recunoscut Federaţia Rusă responsabilă pentru violarea dreptului la libertate şi siguranţă. Hotărârea Curţii Europene a fost prezentată de către Asociaţia Promo-LEX în cadrul unei conferinţe de presă la IPN. Membrii Asociaţiei au menţionat că hotărârea CEDO este una de referinţă şi de importanţă majoră.

Directorul Programului Drepturile Omului, avocatul Alexandru Postică, a menţionat că CEDO a decis că refuzul continuu de a-i acorda asistenţă medicală reclamantului, dar şi detenţia în condiţii inumane în mai multe penitenciare din regiunea transnistreană a condiţionat violarea dreptului de a nu fi supus torturii. La fel, a fost încălcat dreptul la viaţa privată şi la religie pentru că i s-a refuzat întâlnirile cu reprezentanţii cultului din care face parte.

„Curtea a constatat că instanţele din regiunea transnistreană nu posedă experienţă îndelungată şi nu pot fi considerate instanţe care să le permită aplicarea arbitrară a arestului. Practic, s-a pus sub semnul întrebării întreg sistemul care este aplicat în regiune. Aceasta este o constatare foarte importantă”, a menţionat Alexandru Postică. Curtea a constatat că, spre deosebire de legislaţia constituţională a Republicii Moldova, care a fost expertizată de mai multe instituţii internaţionale, aşa-numita legislaţie transnistreană a rămas în umbră. Niciun organ internaţional nu a făcut vreo evaluare cât este de compatibilă aceasta cu standardele internaţionale.

Potrivit avocatului, CEDO a găsit vinovată Federaţia Rusă pentru încălcările la adresa cetăţeanului moldovean. Deşi arestarea şi condamnarea reclamantului a fost făcută de instanţele nerecunoscute din regiunea transnistreană, acestea activează datorită suportului Federaţiei Ruse. Prin urmare, toate încălcările comise i sunt imputate Rusiei. Astfel, Rusia a fost obligată să plătească reclamantului suma de 25 de mii de euro drept prejudicii morale şi materiale şi 4 mii de euro în calitate de costuri pentru asistenţa juridică.

Şi Republica Moldova are obligaţia să întreprindă acţiuni prompte în vederea garantării unui cadru juridic compatibil cu prevederile Convenţiei Europene pentru regiunea transnistreană. Directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, a menţionat că concluziile expuse în hotărârea CEDO sunt suficiente pentru ca Moldova să acţioneze în continuare pentru respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului. „Prin implicarea în fiecare caz individual putem ajunge la soluţionarea per ansamblu a problemei transnistrene. Doar monitorizând situaţia din stânga Nistrului putem identifica atât problemele, cât şi soluţiile”, a menţionat Ion Manole.

Reclamantul s-a plâns la Curte că a fost sechestrat de organele de miliţiei a regiunii transnistrene pe 24 noiembrie 2008. Pe parcursul unei perioade de aproximativ un an şi jumătate, reclamantul a fost ţinut în condiţii inumane în penitenciarele din Tiraspol şi Hlinaia, fiindu-i refuzată asistenţa medicală. După o condamnare sumară, acesta a fost eliberat la 1 iulie 2010.

Sursa: Ipn.md

Preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova, Iurie Ciocan şi directorul executiv al Asociației ”Promo-LEX”, Ion Manole, au semnat un Acord de parteneriat între cele două instituţii, transmite CURENTUL.

Potrivit Acordului de parteneriat, părțile semnatare își exprimă angajamentul în vederea implementării proiectului „Practica contenciosului electoral în Republica Moldova – mecanism de consolidare și asigurare a respectării drepturilor electorale ale cetățenilor”. Scopul acestuia este de a stabili un cadru general de colaborare în vederea realizării studiului (cercetării) cu privire la practica aplicării contenciosului electoral în Republica Moldova.

Activitățile comune ale părților semnatare urmăresc facilitarea schimbului de experiență în implementarea proiectului, colectarea datelor privind practica aplicării contenciosului electoral în cadrul organelor electorale şi instanțele de judecată de toate nivelele de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În acest context, Comisiei îi revine sarcina de a facilita accesul juriștilor si avocaților Asociației la dosarele deținute în arhiva Comisiei Electorale Centrale, iar Asociația ”Promo-LEX” va fi responsabilă de activitatea de analiză, cercetare, compilare, redactare și tipărire a acestui studiu, potrivit metodologiei.

Textul integral al Acordului de parteneriat semnat va fi plasat pe pagina web a Comisiei www.cec.md, compartimentul Relaţii Internaţionale, rubrica Acorduri de colaborare.

Sursa: Curentul.md

21 de partide politice, ceea ce reprezintă practic jumătate din partidele înregistrate în Republica Moldova, nu au stabilit în statut sau în alte documente interne procedura de cotizare. Aceasta este constatarea preliminară a Asociaţiei Promo-LEX, care cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău, a iniţiat elaborarea unui Studiu despre practicile şi metodele utilizate de partidele politice pentru finanţarea activităţii sale şi realizarea sarcinilor statutare. Studiul final va fi prezentat la sfârşitul lunii martie.

Cornelia Călin, analist financiar la Promo-LEX, a declarat într-o conferinţă de presă la IPN că potrivit analizei preliminare, statutele a 21 partide politice, contrar modificărilor operate în aprilie 2015 la Legea privind partidele politice, nu reglementează expres mărimea cotizaţiilor. Dintre acestea, în 18 cazuri cotizaţiile de membru sunt stabilite şi reglementate în documente interne, însă acest lucru contravine legislaţiei. Statutele altor 3 formaţiuni politice nu conţin deloc prevederi privind reglementarea cotizaţiilor şi mărimea sau procedura de achitare a acestor contribuţii obligatorii.

Potrivit Corneliei Călin, doar 22 de partide politice au reglementat mărimea şi procedura de achitare a cotizaţiilor de membru în statute. Potrivit statutelor partidelor politice care stipulează expres mărimea cotizaţiei de membru, în 7 cazuri cotizaţia variază între 1 şi 5 lei lunar. Alte 4 partide au stabilită cotizaţia între 6 şi 20 de lei, şi încă 4 partide – între 21 şi 100 de lei. La 6 dintre partidele cu cotizaţia stabilită în statut, mărimea acesteia variază între 0,2% şi 2,5% din venitul lunar, iar un partid politic a stabilit cuantumul cotizaţiei în mărime de 5% din salariul minim pe economie.

Directorul de programe de la Asociaţia Promo-LEX, Pavel Postica, a spus că lipsa reglementărilor exprese în statutele partidelor politice a mărimii şi modului de achitare a cotizaţiei de membru, reprezintă, începând cu 1 ianuarie 2016 o încălcare a Legii privind partidele politice. Pavel Postica a menţionat că se atrage atenţia la cotizare deoarece aceasta reprezintă principala resursă de autofinanţare a partidelor.

Potrivit lui, Ministerul Justiţiei ar trebui să recomande partidelor politice să-şi reglementeze în statute procedura şi cuantumul de cotizare. Expertul a atenţionat partidele că până pe 31 martie acestea trebuie să raporteze Comisiei Electorale Centrale veniturile şi cheltuielile pentru anul 2015.

Experţii Promo-LEX susţin că nu s-au aşteptat că jumătate din partidele înregistrate nu au reglementat procesul de cotizare. Totodată, cel mai mult i-a mirat faptul că printre partidele care nu au astfel de reglementări sunt partide mari, instituţionalizate. În concluziile preliminare ale Asociaţiei nu s-a menţionat denumirea partidelor.