Un tânăr din Cahul este prima victimă a evenimentelor din 7 aprilie 2009 căruia, pe data de 19 octombrie curent, i s-a dat câştig de cauză la Curtea Supremă de Justiţie, statul fiind obligat să-i plătească suma de 55.000 lei, valoarea prejudiciului moral. El a fost bătut de către angajaţii organelor de urmărire penală în aprilie 2009.

Acesta a fost apărat în instanţă de Alexandru Postică, avocat din cadrul Asociaţiei „Promo-LEX”. Potrivit avocatului, tânărul a fost reţinut în seara zilei de 7 spre 8 aprilie 2009 în timpul manifestaţiilor paşnice din Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN).

Studentul a fost reţinut şi ţinut în condiţii rele fără alimentaţie şi condiţii sanitare elementare, după care a fost maltratat și umilit. Tot atunci, unele surse de informare au difuzat imagini video și fotografii ale reclamantului aflat după gratii, acesta fiind asociat cu persoanele care au incitat şi distrus clădirile guvernamentale.

Tânărul a fost deţinut în Penitenciarul nr. 13 din or. Chișinău, în aceeaşi celulă cu persoane condamnate la închisoare pentru infracţiuni grave şi deosebit de grave, aici continuând umilinţele, fiindu-i încălcat şi dreptul la asistenţă din partea unui avocat. Acesta avea doar 18 ani.

Potrivit avocatului Asociaţiei „Promo-LEX”, abia la 29 octombrie 2009, tânărul a fost înştiinţat că Procuratura mun. Chişinău a dispus încetarea urmăririi penale în privinţa sa, motivând că fapta nu întruneşte elementele unei infracţiuni, fără a i se acorda despăgubiri morale sau materiale.

La 24 martie 2011, Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii de Apel Chişinău decide admiterea ambelor apeluri, modificând hotărârea Judecătoriei sectorului Râşcani, mun. Chişinău, din 16.07.2010, micşorând de la 80000 lei până la 5000 lei cuantumul despăgubirilor morale. În rest, hotărârea primei instanţe, în partea prin care s-a dispus obligarea Procuraturii Generale să aducă scuze oficiale reclamantului a fost menţinută. În cele din urmă, Curtea Supremă de Justiţie a stabilit cuantumul despăgubirilor morale la 55.000 lei.

Potrivit Asociaţiei „Promo-LEX”, decizia Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie este o dovadă a faptului că „precedentele CEDO pot fi aplicate şi la nivel local” şi îndeamnă instanţele de judecată de a adopta astfel de decizii pe viitor.

Sursa: Jurnal.md

Nicolae Bairactari este prima victimă a evenimentelor din 7 aprilie 2009 căreia instanța de judecată i-a făcut dreptate. La 19 octombrie, Curtea Supremă de Justiție a dat câștig de cauză tânărului maltratat de către colaboratorii organelor de urmărire penală în aprilie 2009, obligând statul să-i plătească suma de 55.000 lei, valoarea prejudiciului moral, informează Asociația „Promo-LEX”.

Potrivit sursei, tânărul a fost reținut în seara zilei de 7 spre 8 aprilie 2009 în timpul manifestațiilor pașnice din Piața Marii Adunări Naționale, fiind ulterior maltratat și umilit, deținut în condiții foarte proaste fără alimentație și condiții sanitare elementare, învinuit de comiterea infracţiunilor de dezordini în masă, şi anume că ar fi participat activ la distrugerea clădirilor guvernamentale.

Aceeași sursă menționează că Nicolae Bairactari a fost deținut în penitenciarul nr.13 din or. Chișinău, în aceeași celulă cu persoane condamnate la închisoare pentru infracțiuni grave și deosebit de grave, aici continuând umilințele, fiindu-i încălcat și dreptul la asistență din partea unui avocat.

Abia la 29 octombrie 2010, tânărul a fost înştiinţat că Procuratura mun. Chişinău a dispus încetarea urmăririi penale în privința sa, motivând că fapta nu întruneşte elementele unei infracţiuni, fără ai acorda careva despăgubiri morale sau materiale. La 01.12.2009, Nicolae Bairactari s-a adresat instanței de judecată unde a cerut obligarea Procuraturii Generale să îi aducă scuze oficiale, dar și achitarea prejudiciilor morale și materiale.

La 16.07.2010, prin hotărârea Judecătoriei sectorului Rîşcani, mun. Chişinău, acţiunea este admisă integral, în sensul invocat. Ulterior, împotriva hotărârii instanţei de fond a fost declarat apel de către Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală a Republicii Moldova. Intimatul Nicolae Bairactari şi avocatul Alexandru Postica de la Promo-LEX, au solicitat respingerea apelurilor ca nefondate, cu menţinerea hotărârii instanţei de fond, considerând-o legală şi întemeiată.

La 24 martie 2011, Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii de Apel Chişinău decide admiterea ambelor apeluri, modificând hotărârea judecătoriei sectorului Rîşcani, mun. Chişinău din 16.07.2010, micşorând de la 80000 lei până la 5000 lei cuantumul despăgubirilor morale. În rest, hotărârea primei instanţe, în partea prin care s-a dispus obligarea Procuraturii Generale să aducă scuze oficiale reclamantului Nicolae Bairactari a fost menţinută. În cele din urmă, Curtea Supremă de Justiție a stabilit cuantumul despăgubirilor morale la 55.000 lei.

Sursa: Unimedia.md

Republica Moldova înregistrează restanţe la capitolul respectarea drepturilor omului, chiar dacă în ultima perioadă se atestă o îmbunătăţire a situaţiei. În cea dea 4-a ediţie a Raportului Drepturilor Omului în Moldova, lansat de către Asociaţia „Promo-LEX”, se menţionează că cele mai multe restanţe se înregistrează pe segmentul drepturile deţinuţilor, drepturile copiilor, violenţa în familie, interzicerea discriminării ect., transmite Info-Prim Neo.

Raportul, elaborat de către un grup de experţi din 9 organizaţii neguvernamentale, a fost prezentat, marţi, în cadrul mesei rotunde: „Situaţia drepturilor omului în Republica Moldova: societatea civilă întreabă, autorităţile răspund”.

Preşedintele Asociaţiei, Ion Manole, a declarat în cadrul evenimentului, că cea mai gravă situaţie rămâne a fi în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, unde circa un milion de oameni sunt discriminaţi în ceea ce priveşte tratamentul egal în faţa legii şi accesul la instituţiile şi serviciile statului. Ion Manole a mai spus că Moldova a înregistrat regrese şi la capitolele justiţie şi lupta împotriva corupţiei. Oamenii nu au încredere în sistemul judecătoresc, fapt care este foarte grav.

Violenţa în familie este o altă problemă sesizată în Moldova. Juristul Asociaţiei „Promo-LEX”, Lilia Potâng, a declarat că violenţa domestică este o problemă socială, nu privată. Fiecare a patra femeie este supusă violenţei în familie. O formă de protecţie a femeilor este ordonanţa de protecţie, care însă este emisă foarte greu. „Tergiversarea emiterii ordonanţei de protecţie este o problemă. Aceasta se pronunţă în termen de 3-4 săptămâni, în acest timp victimele fiind supuse riscului violenţei în familie”, a declarat juristul. „Promo-LEX” recomandă crearea unui registru unic al acestor cazuri pentru prevenirea acestui fenomen.

Un alt jurist al asociaţiei, Vadim Vieru, a declarat că Moldova este restanţieră şi la capitolul respectarea drepturilor deţinuţilor. Cea mai gravă problemă ţine de suprapopularea închisorilor. Moldova nu poate asigura standardele europene de minimum 4 metri pătraţi pentru fiecare reţinut. De asemenea, se constată încălcări în ceea ce priveşte alimentaţia deţinuţilor.

Sorina Macrinici, una dintre autoarele studiului, de la Centrul de Resurse Juridice, spune că o problemă este şi maltratarea deţinuţilor. Experta a declarat că aceste maltratări sunt aplicate mai ales atunci când persoanele se află în custodia poliţiei, adică în izolatoarele de detenţie provizorie, iar scopul este, de cele mai multe ori, de a obţine mărturii auto-incriminatoare.

Societatea civilă recomandă de mai multă vreme ca izolatoarele de detenţie provizorie să fie transferate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Justiţiei. Pe de altă parte, Ministerul Justiţiei nu doreşte să preia aceste izolatoare deoarece nu dispune de resurse financiare suficiente pentru a asigura întreţinerea acestora şi respectarea drepturilor deţinuţilor.

Raportului Drepturilor Omului în Moldova este elaborat o dată la doi ani şi este transmis autorităţilor.

Sursa: Info-Prim.md

Republica Moldova a înregistrat în 2010 regrese în ceea ce privește funcționarea justiției și lupta împotriva corupției, se arată într-un raport privind Drepturile Omului, prezentat astăzi de Asociația Promo-LEX. Potrivit studiului, corupția din sistemul judecătoresc, incompetența magistraților și dependența politică a acestora sunt principalele cauze ale încălcării drepturilor omului.
Potrivit raportului, Consiliul Superior al Magistraturii n-a acționat în deplină măsură pentru a sancționa judecători corupți. În 2010, au fost aplicate doar 10 de sancțiuni disciplinare, deși peste 2000 de plângeri împotriva judecătorilor au fost înregistrate.
Asociația Promo-LEX menționează că drepturile omului sunt grav încălcate în regiunea transnistreană, fără ca autoritățile de la Chișinău să poată interveni.

Sursa: Arenafm.md

„Lipsa încrederii în justiţie provoacă resemnare şi cetăţenii nu mai caută să-şi facă dreptate.”
Tratamentul deţinuţilor, drepturile copiilor, violenţa în familie dar mai ales situaţia din Transnistria, toate sunt domenii în care Moldova a regresat. La care s-ar adăuga lupta împotriva corupţiei şi absența unei reforme substanțiale a justiției care sã redea oamenilor încrederea. Sunt numai unele din concluziile celui de-al 4-lea raport despre situația drepturilor omului în Moldova, lansat astãzi de Asociația Promo-LEX.

Dacă pînă în 2009 Republica Moldova era „lăudată” în majoritatea rapoartelor internaţionale privind asigurarea respectării drepturilor omului, atunci după evenimentele violente din aprilie 2009, Republica Moldova este plasată la coada acestor clasamente, constată Raportul Promo-LEX. Directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole: „La 7 aprilie, la 9 aprilie 2009 nu am avut doar încălcarea libertăţii de întrunire, am avut o serie de alte consecinţe care au dus la încălcarea în masă a drepturilor omului. Şi fenomenul respectiv încă nu s-a finalizat şi Moldova rămîne o ţară destul de negativ privită în jurul său – atunci cînd vorbim despre Republica Moldova după 7 aprilie – pentru că s-a accentuat şi este mai vizibil fenomenul impunităţii, s-a văzut că poţi săvîrşi anumite infracţiuni, poţi săvîrşi anumite încălcări a legii fără a fi sancţionat.”

Amînarea tragerii la răspundere a celor care violează drepturile omului, dar şi neîncrederea cetăţeanului că în instanţa de judecată îşi poate găsi dreptatea sunt cauze ce stimulează, la rândul lor, nerespectarea drepturilor omului, susţine Ion Manole: „Situaţia în justiţie este o problemă care trebuie cît mai urgent soluţionată. Autoritatea judecătorească este una dintre cele trei puteri, atîta timp cît cetăţenii nu au încredere în această instituţie este o situaţie destul de gravă în continuare în Republica Moldova. Putem noi vorbi de nu ştiu care drepturi, putem noi schimba nu ştiu care legi, putem noi adera la alte sute, zeci de documente internaţionale, dar atîta timp cît cetăţeanul nu este sigur cînd merge în faţa judecătorului că i se va face dreptate, eu cred că atunci este o problemă foarte gravă.”

Mai neputincioasă este justiţia în regiunea separatistă din stînga Nistrului, unde încălcările drepturilor omului au devenit din ce în ce mai frecvente, spune expertul de la Promo-LEX Alexandru Postică, care acordă asistenţă juridică în dosarele deţinuţilor din Transnistria: „Dacă vorbim de anumite probleme sistemice cum sunt aplicarea torturii sau tratamentelor inumane, sau detenţia arbitrară considerăm că nu există nici un remediu intern efectiv şi urmează doar Curtea Europeană să se expune asupra acestor încălcări. Ce ţine de drepturile politice, iarăşi nu putem vorbi despre o exercitare efectivă a căilor sau a remediilor interne în regiune.”

În acelaşi timp, cetăţeanul violat în drepturi nu are alternative pentru a-şi căuta dreptatea, decît în instanţele de judecată, spune preşedintele Centrului pentru resurse juridice, Vladislav Gribincea: „El altă soluţie nu are, judecătorii sunt cei care trebuie să facă justiţie conform legii, aşa că dacă el doreşte protecţie din partea statului nu are decît să se adreseze justiţiei. În cazul în care el nu se adresează justiţiei el se expune unui risc în care să nu fie protejat de fapt de nimeni. Şi atunci persoana alege fie el încearcă să meargă după o şansă iluzorie, dar care este acordată de stat, sau el renunţă la oricare protecţie.”

Experţii spun că lipsa încrederii în justiţie provoacă resemnare şi cetăţenii nu mai caută să-şi facă dreptate – situaţie ce a dus, în cele din urmă, la conservarea fenomenului de încălcare a drepturilor omului în societatea moldoveană.

Sursa: Europalibera.org