Preşedintele Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, a comentat pentru Moldova.ORG declaraţia lui Manfred Grund, membrul Comisiei de politică externă al Bundestag-ului german şi preşedinte al Forului Germania-Moldova de la Berlin şi anume că Republica Moldova ar putea deveni membru UE fără regiunea din stânga Nistrului.

Ion Manole a menţionat că declaraţiile lui Grund sunt un răspuns diplomatic. “Ele nu spun nimic, deoarece nu sunt însoţite de detalii atât de necesare. În acelaşi timp, cred că este cazul să ştim că înţelegerea corectă a problemelor noastre de către partenerii străini este obligaţia exclusivă a noastră. Dacă vrem să fim ajutaţi, trebuie să ştim noi, în primul rând, foarte bine ce vrem. Din momentul în care noi nu avem soluţii, partenerii externi sunt în drept să vină ei cu anumite idei sau recomandări”. Totodată, preşedintele Promo-LEX, şi-a exprimat speranţa că Guvernul de la Chişinău ştie mai multe detalii despre această propunere. “Astfel de propuneri ar trebui analizate prin prisma legislaţiei naţionale şi internaţionale”, a adăugat acesta.

Întrebat dacă asemenea declaraţii sunt periculoase pentru dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, Ion Manole a precizat că nu există vreun pericol, atâta timp cât nu cunoaştem detaliile unui asemenea scenariu. “Un lucru este cert, nu suntem în 1939. Nu se vor semna înţelegeri secrete. Totul se va face cu consimţământul autorităţilor constituţionale de la Chişinău. De competenţa lor depinde soarta regiunii transnistrene”, a conchis acesta.

Sursa: Moldova.org

Un raport privind respectarea drepturilor omului în regiunea din stânga Nistrului va fi prezentat, astăzi, la Tiraspol, de către expertul Organizaţiei Naţiunilor Unite, Thomas Hammarberg. Totodată, rapoartele organizaţiilor neguvernamentale arată că locuitorilor din regiunea transnistreană le sunt încălcate drepturile fundamentale.

Potrivit rapoartelor Promo-LEX, în ultimii doi ani, în regiunea transnistreană s-a atestat o agravare a situaţiei în ceea ce priveşte siguranţa persoanei. Potrivit organizaţiei, mai mulţi oameni au fost reţinuţi abuziv de către instituţiile de forţă din regiune. O altă problemă vizează „înrolarea forţată” în structurile paramilitare din regiunea de est a ţării.

În cazul în care tinerii refuză să-şi satisfacă serviciul militar, ei sunt condamnaţi. Şi condiţiile de detenţie lasă de dorit. Potrivit Promo-LEX, în penitenciarele din stânga Nistrului, deţinuţii sunt torturaţi şi lipsiţi de asistenţă juridică elementară, asistenţă medicală şi hrană. În unele închisori există doar iluminare artificială, în aceeaşi celulă pot fi deţinute persoane care suferă de boli contagioase, iar pentru că nu există paturi suficiente, deţinuţii dorm pe rând. Experţii Promo-LEX atenţionează că în ultimii ani, moldovenii din stânga Nistrului nu au avut acces la informaţie obiectivă, veridică şi pluralistă.

Jurnaliştii şi instituţiile media au fost supuşi cenzurii şi împiedicaţi să reflecte evenimentele conform standardelor profesionale. Nici rapoartele Centrului pentru Drepturile Omului nu sunt mai optimiste. Anul trecut, la centru au parvenit opt sesizări din regiunea transnistreană. Oamenii s-au plâns că le-a fost limitat accesul liber la justiţie, libertatea individuală, dreptul la asistenţă şi protecţie socială.

Potivit centrului, în iunie 2011, autorităţile din stânga Nistrului au împiedicat desfăşurarea alegerilor locale generale în Corjova şi Cocieri, blocând accesul spre secţiile de vot.

Sursa: Publika.md

Diana Mocanu, de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, crede că votul uninominal dezavantajează femeile, deoarece partidele politice îi vor înainta pe cei cu mai mulţi bani şi cu perspective. Opinia a fost expusă în cadrul dezbaterilor publice asupra iniţiativei legislative de reformare a sistemului electoral prin introducerea votului uninominal, transmite Info-Prim Neo.

„Statisticile arată că în statele unde este un astfel de sistem de votare femeile sunt implicate mai puţin în procesul de guvernare”, a menţionat Diana Mocanu. Ea s-a referit şi la propunerea de a împărţi Republica Moldova în 101 circumscripţii electorale. „Ajungem într-o situaţie de a avea prea multe circumscripţii. Spre exemplu în Letonia, care are acelaşi teritoriu ca şi Republica Moldova, există o singură circumscripţie. Iar în Italia, unde sunt peste 500 de parlamentari, există doar 26 de circumscripţii electorale. Dacă rămânem cu aşa un număr de circumscripţii, vom bate un record în Europa”, a spus Diana Mocanu.

Juristul Pavel Postică, reprezentantul Asociaţiei Promo-LEX, consideră că va fi o problemă cu definitivarea circumscripţiilor. Trecerea la 101 circumscripţii electorale va presupune şi costuri importante, a remarcat expertul.

Leonid Litra, expert IDIS „Viitorul”, a declarat că temerea legată de acest proiect de lege este că în Parlament vor fi înaintate o sumedenie de micro-proiecte, precum apeductul unei localităţi etc. „Nu spun că-s neimportante, dar nu ţin anume de competenţa legislativului. Aceasta ar duce la banalizarea şedinţelor. Pe de altă parte, sistemul de vot uninominal ar favoriza includerea deputaţilor din regiuni în procesul legislativ”, a accentuat Leonid Litra.

Şeful Biroului Radio Europa Liberă la Chişinău, Vasile Botnaru, a propus, în caz de aprobare a acestui proiect de lege, ca şedinţele plenare să aibă loc nu la ora 10.00, ci după masă. „Deputaţii care ar fi din regiuni să nu fie cazaţi la Chişinău, ci să revină de fiecare dată în localităţile lor. Astfel vor vedea calitatea drumurilor, situaţia din raioane, vor cunoaşte când rămân oamenii fără curent electric etc. Nu este necesar să se cheltuiască pentru închirierea apartamentelor pentru dânşii, iar ei să se relaxeze în capitală”, a spus zâmbind Vasile Botnaru.

Dezbaterile publice privind reformarea sistemului electoral au fost organizate de Institutul Naţional Democratic (NDI), în parteneriat cu Institutul Republican Internaţional (IRI), Fondul Friedrich Ebert şi Fondul Internaţional pentru Sisteme Electorale (IFES). Andrew Young, reprezentantul NDI, a declarat că această reformare trebuie să fie o decizie luată în comun, nu una impusă populaţiei, ci explicată temeinic cu implicarea societăţii civile şi mass-media. Iniţiativa legislativă este propusă de prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc.

Sursa: Info-prim.md

Declaraţia universală a Drepturilor Omului stabileşte, în art.5, că „Nimeni nu trebuie să fie supus torturilor sau unui tratament şi unei pedepse crunte, inumane sau care jigneşte demnitatea lui”.

În realitate, de multe ori nici nu se ţine cont de prevederile acestui act normativ. Situaţia din regiunea de est a Republicii Moldova rămâne în urmă la capitolul respectarea drepturilor omului şi asta în cel mai bun caz.

În cadrul unui raport efctuat de către Asociaţia Promo-LEX, situaţia deţinuţilor din penitenciarele din regiunea transnistreană a fost descrisă detaliat, aceasta fiind foarte gravă.

Persoanele reţinute sau arestate arbitrar de „organele de forţă locale” sunt supuse diverselor forme de tortură în izolatoarele de detenţie şi cabinetele anchetatorilor cu scopul de a depune mărturiile necesare. Cea mai utilizată formă de tortură aplicată este: aşezarea persoanei pe un scaun din fier, legarea corpului cu o frânghie de acest scaun, după care mâinile victimei sunt trase treptat cu altă frânghie cauzându-i dureri incurabile şi vătămări corporale a degetelor.

Persoanele aflate în custodia „miliţiei” sunt frecvent maltratate, prin lovituri cu obiecte tari peste corp, lovituri cu bastoanele de cauciuc şi picioarele în regiunea rinichilor, introducerea acelor sub unghii, ameninţate cu utilizarea armei de foc sau împuşcarea.

O altă formă de tortură este cea psihologică. Victimele sunt şantajate cu sechestrarea sau cauzarea unor prejudicii şi suferinţe rudelor, cu detenţia în celule cu deţinuţi bolnavi de boli infecţioase, cu neacordarea ajutorului medical.

Grav este şi faptul că din cauza condiţiilor insuportabile de detenţie sau comportamentului abuziv, deţinuţii sunt nevoiţi să-şi apere drepturile lor doar prin acţiuni de protest sub formă de greva foamei sau automutilare (coaserea gurii, tăierea abdomenului), la care, în mare parte, administraţiile închisorilor nu reacţionează în nici un fel. Ca măsură disciplinară, acestora li se interzice ajutorul medical, întrevederi cu rudele sau primirea coletelor.

“În legătură cu libertatea şi siguranţa persoanei, gravitatea problemei constă în faptul că lipsirea de libertate a persoanelor este efectuată de către structuri care şi-au asumat atribuţii ale organelor de drept şi justiţie. În astfel de condiţii nu există nici o posibilitate reală şi eficientă de a influenţa „deciziile” administraţiei regionale şi ale structurilor lor, din punctul de vedere al dreptului internaţional şi cel naţional. În acelaşi timp, aceste „decizii” produc efecte în estul Republicii Moldova, persoanele fiind „reţinute, judecate, condamnate, torturate şi deţinute” în condiţii inumane şi degradante. Totodată, nu există nici un mecanism naţional de reabilitare a victimelor regimului de la Tiraspol. Însăşi, rudele victimelor care denunţă faptele acestor structuri ilegale organelor de drept constituţionale sunt deseori intimidate, ameninţate, urmărite de către aceste structuri regionale”, a declarat pentru Moldova.ORG juristul Promo-LEX, Alexandru Zubco, autorul raportului.

Totodată, raportul prezentat de către Asociaţia Promo-LEX conţine şi o serie de mărturii ale unor deţinuţi sau rude ale acestora. Potrivit lor, unul din izolatoarele de la Tighina (Bender) reprezintă un subsol, ce se află la 2 etaje în pământ. Acesta este iluminat artificial continuu, deţinuţii fiind lipsiţi de lumina zilei. Nu există vreun sistem de ventilare, aceştia având posibilitatea să aerisească celula doar prin fereastra de la uşă, în timpul când li se transmite alimentaţia.

Alimentaţia este de o calitate foarte proastă, cu moluşte şi gunoaie, deseori deţinuţii refuză să o consume pe motiv că în ea se introduc careva substanţe. WC-ul din celulă este un vas cu capac. În izolator există şi un WC comun, alături de baie, care nu a fost curăţit de mult timp, iar mirosul neplăcut persistă în izolator. Baia este o odaie aparte, unde există 3 lavoare şi 2 cratiţe, apa este doar rece, pereţii umezi cu mucegai, iar pe alocuri cresc muşchi. Deţinuţii se spală în comun (femei cu bărbaţi) în una din aceste cratiţe. În celulă nu există apă curgătoare, astfel încât deţinuţii îşi i-au cu sine în sticle de plastic apă pentru toată ziua. Baia, totodată este şi locul de plimbare. Celulele sunt din beton, foarte reci şi umede. Patul constituie o platformă din lemn, amplasat de-a lungul unui perete. Asistentul medical îi vizitează foarte rar, întrebându-i despre necesităţile deţinuţilor prin fereastra uşii celulei, însă le recomandă să nu solicite nimic, deoarece nu dispune de medicamente. Din cauza mirosului neplăcut, deţinuţii sunt nevoiţi să fumeze des.

Sursa: Moldova.org

Curtea Europeană a Drepturilor Omului examinează în regim de prioritate dosarele privind maltratările care au avut loc în Moldova ca urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009, susţin avocaţii implicaţi în procese. Până acum CEDO a emis o decizie de condamnare, obligând Republicii Moldova să plătească unui tânăr despăgubiri de 15 mii de euro.

Potrivit directorului Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, Republica Moldova a fost condamnată la CEDO pe 6 decembrie 2011 în cauza Taraburca contra Moldovei. În faţa Curţii a fost invocat art. 3 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, care prevede interzicerea tratamentelor inumane şi degradante. Andrei Taraburca a declarat în instanţă că a fost bătut în timp ce se afla în custodia poliţiei şi că investigaţia efectuată pe acest caz a fost neadecvată. Tânărul s-a plâns că nu i s-a permis să-şi contacteze rudele în timpul arestului sau să-şi angajeze un avocat ales, că a fost intimidat şi nu i s-a permis să înainteze o plângere cu privire la maltratarea sa până la 14 aprilie 2009.

Potrivit lui Ion Manole, nu există o statistică oficială a dosarelor depuse la CEDO de către victimele 7 aprilie. Curtea face publice doar deciziile care sunt comunicate Guvernului. După pronunţarea hotărârii CEDO pe cauza Taraburca contra Moldovei, au mai fost comunicate Guvernului cererile Calancea contra Republicii Moldova şi Crăciuneac contra Republicii Moldova.

„Republica Moldova ar trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru ca acţiunile de tortură, detenţie ilegală să nu mai continue. De asemenea, ar trebui să perfecţioneze mecanismele de investigarea a acţiunilor şi inacţiunilor legate de aplicarea torturii şi a tratamentelor inumane şi degradante de către agenţii statului vizavi de persoanele aflate în custodia acestuia”, a menţionat Ion Manole.

Avocatul în dosarul Andrei Taraburca contra Moldovei, Olesea Doronceanu, spune că maltratările în comisariatele din Republica Moldova nu sunt o noutate pentru CEDO. Şi până acum Moldova a fost condamnată pentru maltratări în custodia poliţiei, dar de această dată un rol a jucat şi amploarea evenimentului. „Iată de ce s-a întâmplat că decizia a fost mult mai recentă decât ne-am aşteptat”, a menţionat Olesea Doronceanu.

Avocatul Vasile Zamă, membru al organizaţiei obşteşti „Juriştii pentru drepturile omului”, a spus că în curând CEDO s-ar putea pronunţa pe un alt dosar, Sergiu Buhaniuc contra Moldovei. În dependenţă de gravitatea acuzaţiilor care sunt înaintate statului pârât, CEDO având politica de prioritate, poate să acorde o astfel de prioritatea unei cereri sau alta”, a spus avocatul, menţionând că dosarele 7 aprilie fac parte din aceste priorităţi. Vasile Zamă a mai spus că pentru tânăr pronunţarea hotărârii de către CEDO pare de durată, dar din perspectiva Curţii această perioadă este scurtă deoarece sunt mii de dosare adresate instanţei.

Pe 7 aprilie mii de tineri au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale să protesteze împotriva rezultatelor alegerilor, cerând guvernării comuniste să-şi dea demisia. Când protestele paşnice au degenerat sute de manifestanţi au fost reţinuţi şi duşi în comisariate, unde au maltrataţi şi umiliţi.

Sursa: Adevarul.ro/adevarul_moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului examinează în regim de prioritate dosarele privind maltratările care au avut loc în Republica Moldova ca urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009, susţin avocaţii implicaţi în procese, citați de Info-prim.Până acum CEDO a emis o decizie de condamnare, obligând Republicii Moldova să plătească unui tânăr despăgubiri de 15 mii de euro.

Potrivit directorului Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, nu există o statistică oficială a dosarelor depuse la CEDO de către victimele evenimentelor din aprilie 2009. Curtea face publice doar deciziile care sunt comunicate Guvernului.

Sursa: Radiochisinau.md