O nouă rundă de negocieri privind reglementarea problemei transnistrene în format 5+2 va începe mâine la Viena şi va dura două zile. Despre aceasta a anunţat, printr-un comunicat de presă, misiunea OSCE în Moldova.

„La întrevederea de două zile vor participa reprezentanţi ai părţilor, mediatorilor şi observatorilor în procesul de negocieri – Moldova, Transnistria, OSCE şi Federaţia Rusă, Ucraina, SUA şi UE. Întâlnirea va fi prezidată de către Ambasadorul Erwan Fouéré, Reprezentantul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru reglementarea conflictului transnistrean”, informează tribuna.md.

La încheierea evenimentului, va avea loc un briefing de presă cu participarea Ambasadorului Fouéré, Ambasadoarei Jennifer Brush, Şefa Misiunii OSCE în Moldova, şi negociatorii principali din partea Moldovei şi Transnistriei, Eugen Carpov şi Nina Ştanschi, prin intermediul unei transmisiuni video pentru jurnaliştii din Chişinău.

De menţionat că, acum câteva zile, Adunarea Parlamentară a OSCE a adoptat, la Monaco, o rezoluţie cu privire la Republica Moldova. Preşedintele Grupului AP OSCE pentru Moldova, autoarea Rezoluţiei, Walburga Habsburg Douglas, a menţionat importanţa reluării cu succes a negocierilor privind problema transnistreană în formatul 5+2 şi a pledat pentru o implicare mai activă a parlamentarilor în reglementarea conflictelor îngheţate în spaţiul OSCE.

Totodată, în legătură cu organizarea reuniunii formale „5+2” , Asociația Promo-LEX lansează un Apel către toți participanții solicitând includerea pe agenda de discuții a situației lui Alexandru Ursu precum și eliberarea imediată și necondițională din detenția ilegală.

Alexandru Ursu, colaborator al Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova (inspector de sector Hagimus, r-nul Căușeni) a fost sechestrat la 21 iulie, 2009, de către reprezentanții miliției ilegale din orașul Bender. Ulterior, aceste structuri ilegale l-au privat arbitrar de libertate pe un termen de 15 ani închisoare.

Potrivit rudelor și avocaților, Alexandru Ursu este deţinut în prezent în penitenciarul nr.1 din Hlinaia, Grigoriopol. În aceeași celulă se află persoane bolnave de hepatită, tuberculoză și HIV/SIDA. În ianuarie 2012, Alexandru Ursu a suferit un insult, care poate fi repetat din cauza condițiilor inumane de detenție, suțin avocații Promo-LEX.

EPRESA.md aminteşte că, în formatul de negocieri 5+2 participă Chişinăul şi Tiraspolul, ca părţi aflate în conflict, Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori, iar Statele Unite şi Uniunea Europeană au statut de observatori. Ultima rundă de negocieri în formatul “5+2″ a avut loc în aprilie 2012, la Viena.

Sursa: Epresa.md

Negocieri oficiale privind reglementarea transnistreană vor avea loc la Viena în perioada 12-13 iulie. În legătură cu organizarea reuniunii formale „5+2” , Asociația Promo-LEX lansează un Apel către toți participanții solicitând includerea pe agenda de discuții a situației lui Alexandru Ursu precum și eliberarea imediată și necondițională din detenția ilegală.

Alexandru Ursu, colaborator al Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova (inspector de sector Hagimus, r-nul Căușeni) a fost sechestrat la 21 iulie, 2009, de către reprezentanții miliției ilegale din orașul Bender. Ulterior, aceste structuri ilegale l-au privat arbitrar de libertate pe un termen de 15 ani închisoare.

Potrivit rudelor și avocațilorAlexandru Ursu este deţinut în prezent în penitenciarul nr.1 din Hlinaia, Grigoriopol. În aceeași celulă se află persoane bolnave de hepatită, tuberculoză și HIV/SIDA. În ianuarie 2012, Alexandru Ursu a suferit un insult, care poate fi repetat din cauza condițiilor inumane de detenție, suțin avocații Promo-LEX.

Asociația „Promo-LEX” consideră că detenţia lui Alexandru Ursu rămâne o gravă problemă pentru autorităţile Republicii Moldova, deoarece locuitorilor și cetățenilor domiciliaţi în regiunea de est a R. Moldova, nu le sunt asigurate şi protejate drepturile şi libertăţile fundamentale.

La întrevederea de două zile vor participa reprezentanţi ai părţilor, mediatorilor şi observatorilor în procesul de negocieri – Moldova, Transnistria, OSCE şi Federaţia Rusă, Ucraina, SUA şi UE. Întâlnirea va fi prezidată de către Ambasadorul Erwan Fouéré, Reprezentantul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru reglementarea conflictului transnistrean.

Sursa: Arena.md

Autorităţile RM par a fi aidoma unui părinte bolnav care, din incapacitate, nu-i poate întinde propriului copil o mână salvatoare.

Deşi anume RM este recunoscută pe plan internaţional, iar structurile statului sunt alese în conformitate cu normele democratice, pe care le are la bază orice stat liber, ea se supune umil şi împăciuitor unui regim anticonstituţional şi nerecunoscut de nimeni. De acest lucru se convinge în fiecare zi Timofei Ursu, tatăl poliţistului, care este arestat deja de trei ani în regiunea transnistreană. Alexandru Ursu a fost arestat pe teritoriul RM în 2009, după care a fost dus la Tiraspol, unde a fost întemniţat, fără niciun drept de a se apăra.

Al doilea atac cerebral

La începutul anului, Alexandru Ursu, fost poliţist de sector din satul Hagimus, Căuşeni, care deja de trei ani este în detenţie în regiunea transnistreană, a suferit un atac cerebral din cauza stresului şi condiţiilor inumane de detenţie. Recent, povesteşte prin lacrimi Timofei Ursu, tatăl său, Alexandru a mai suferit un atac cerebral. „Ultima oară l-am văzut în luna martie. Era slăbit şi deznădăjduit. Medicamente nu ne dau voie să-i ducem…”.

Alexandru a fost arestat pe data de 21 iulie 2009, fiind acuzat de fals de documente şi escrocherie la procurarea unui apartament. Arestul lui a fost prelungit de nenumărate ori până la sentinţa definitivă – în 2010, pe data de 19 mai, acesta este condamnat la 15 ani de închisoare. Pe data de 18 august, Timofei Ursu povesteşte că a fost forţat de autoproclamatele autorităţi de la Tiraspol să semneze nişte acte prin care să cedeze apartamentul. „Procurorul mi-a zis că, dacă semnez, îl vor elibera pe fiul meu, dar m-au minţit. Mai târziu am aflat că acolo locuieşte anchetatorul care s-a ocupat de caz”.

Torturat pentru că e „separatist”

Părinţii se tem că fiul lor nu va mai rezista mult, deoarece în asemenea condiţii de detenţie nimeni nu poate supravieţui. „Fiul meu mi-a comunicat că este ţinut într-o baracă cu mai multe persoane infectate cu HIV/SIDA şi tuberculoză. Nu mai vorbim de faptul că încăperea este slab luminată, nu este aerisită, mâncarea este îngrozitoare, iar apă au foarte rar. S-a întâmplat o dată să nu aibă apă potabilă timp de zece zile”. Mai mult, părinţii spun că Alexandru este torturat şi umilit pentru faptul că este poliţist moldovean şi că miliţienii îi spun „separatist”. Între timp, Alexandru este tatăl unui copil pe care nu l-a văzut niciodată. Acesta s-a născut în 2010 şi îl cheamă Daniel.

„Nu pot colabora cu partea transnistreană”

Din 2009 părinţii lui Alexandru şi Irina, cea care trebuia să-i devină soţie, se luptă pe două fronturi – din stânga şi din dreapta Nistrului – pentru a-i convinge pe cei care l-au întemniţat şi pe autorităţile de la noi că Alexandru nu este vinovat cu nimic. De atunci însă doar uşi încuiate. „Am încercat să intrăm şi la Filat, şi la Roibu, dar nu ne-a primit nimeni. Nu mai ştim cui să-i cerem ajutor”, povestesc soţii Ursu. În luna mai a acestui an, ei au expediat o scrisoare deschisă, adresată preşedintelui ţării Nicolae Timofti, prim-ministrului Vlad Filat, viceprim-ministrului Eugen Carpov, dar şi ministrului MAI, Nicolae Roibu, cărora le-au solicitat ajutorul. „Am primit mai întâi răspuns ca să ne adresăm la Procuratura Generală, de acolo ne-au spus să ne adresăm Procuraturii din Bender. Acum două săptămâni am primit o scrisoare de la Gheorghe Bălan (n.n. – şeful Biroului de reintegrare) prin care mă informează că ei nu pot colabora cu partea transnistreană”.

Cazul va fi discutat în cadrul întrunirilor în formatul „5+2”

O cauză penală pe faptul răpirii lui Alexandru Ursu a fost pornită de către Procuratura Bender. Aceasta însă a fost suspendată, iar Procuratura şi-a motivat decizia prin faptul că „organele neconstituţionale ale regiunii transnistrene refuză să colaboreze cu organele de drept ale RM, iar în urma acţiunilor investigativ-operative, rezultate pozitive nu au fost obţinute, iar persoanele care au comis această infracţiune nu au fost stabilite”. Cel mai recent răspuns este cel de la Biroul de reintegrare, de unde tatăl lui Alexandru spune că a fost înştiinţat din nou că „autorităţile nu pot colabora cu partea transnistreană”. Am încercat să aflăm şi noi care sunt ultimele acţiuni întreprinse de autorităţile noastre pentru a-l ajuta pe Alexandru Ursu. De la Biroul de reintegrare ni s-a spus că se încearcă toate căile posibile pentru a soluţiona cazul poliţistului, dar deocamdată fără rezultat. „În luna mai am trimis o solicitare Misiunii OSCE pentru ca să întreprindă o vizită la penitenciar. Am solicitat, de asemenea, investigarea lui de către un medic independent, care să poată da o apreciere corectă stării lui de sănătate. Tot în luna mai am adresat o solicitare ca să fie discutat cazul lui Alexandru în cadrul întrunirilor în formatul „5+2”. Deocamdată este tot ce pot să vă spun”, ne-a comunicat Lidia Popa, consultant principal, Direcţia politici de reintegrare din cadrul Biroului de reintegrare. Potrivit informaţiilor pe care le-am primit de la Misiunea OSCE, într-adevăr a fost efectuată o vizită la penitenciarul unde este deţinut Alexandru Ursu, însă cei de la Misiune nu au dorit să comenteze cazul sau să ofere anumite detalii despre condiţiile de detenţie, motivând prin necesitatea respectării confidenţialităţii cazului.

Pe data de 4 aprilie anul trecut, juriştii Asociaţiei „Promo-LEX” au depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în interesele lui Alexandru Ursu. Însă când aceasta va pronunţa o decizie nimeni nu poate şti…

Sursa: Timpul.md

Comentatorii politici din stânga Nistrului confirmă faptul că fostul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, intenţiona să părăsească regiunea în timpul războiului din 1992. În acelaşi timp, experţii de la Chişinău susţin că Smirnov a fost convins de serviciile secrete din Federaţia Rusă să rămână în regiune.

Comentatorii din regiunea transnistreană spun că există şi alte documente, potrivit cărora, Igor Smirnov şi persoanele din anturajul său, au încercat să părăsească regiunea, prezentându-se drept sportivi.

„Sunt acte care atestă intenţia lui Smirnov, dar şi a altor persoane din anturajul lui, de a pleca în Germania, sub pretextul că ar fi o echipă de sportivi. Ţin minte bine evenimentele din anii 1991-1992, atunci când situaţia era tensionată şi se purtau negocieri secrete. Nu exclud faptul că echipa lui Smirnov a încercat să plece în aşa mod peste hotare, ţinând cont de faptul cât de dificil era atunci să părăseşti regiunea”, a menţionat Grigore Volovoi, comentator politic regiunea transnistreană.

De cealaltă parte, experţii de la Chişinău afirmă că Smirnov nu ar fi îndrăznit să părăsească regiunea, deoarece ar fi riscat să fie dat în urmărire generală şi să se aleagă cu dosare.

„Probabil, până la urmă ei au fost convinşi, să spunem aşa, să renunţe la ideea părăsirii regiunii şi să-şi ducă misiunea la capăt, pentru că, eventual, dacă părăseau regiunea, împotriva lor autorităţile constituţionale ar fi intentat dosare şi i-ar fi anunţat în căutare. Este vorba de Federaţia Rusă, este vorba de serviciile secrete ale fostei Uniuni Sovietice, care încă îşi mai menţin controlul în această regiune a Republicii Moldova”, a conchis Ion Manole, preşedintele „Promo-Lex”.

În 1992, în permisiunea de perfectare a documentelor necesare pentru vize, Igor Smirnov a indicat că deţinea funcţia de şef al Comitetului executiv al deputaţilor de la Tiraspol, deşi avea funcţia de pretins preşedinte al regiunii secesioniste.

Sursa: Publika.md

Povestea elevului român din Tiraspol acuzat de terorism ia amploare. Alexandru Bejan a fost acuzat de Securitatea separatistă că ar fi trimis, în martie 2011, o scrisoare cu ameninţări pe adresa şefului miliţiei orăşeneşti. Mai mulţi elevi din România au lansat o petiţie online pentru sprijinirea elevului.

Alin Cristea, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor din Brăila, este cel care a avut iniţiativa de a declanşa o campanie on-line de susţinere a tânărului Alexandru Bejan, cel care, în ianuarie 2012, a fost pus să scrie o declaraţie, iar acum este acuzat de terorism, aşteptând ca după împlinirea a 18 ani, să fie luat de lângă familie şi dus în închisoare.

ACESTA A FOST ÎNCEPUTUL, PRIMA POSTARE A LUI ALIN CRISTEA

„Cautati pe google. Stirea apare in toata presa. Este o poveste socanta. Cum un elev este anchetat de autoritati, desi era minor, fara respectarea legislatiei internationale, ridicat de la scoala si fortat sa scrie un autodenunt. Acum traieste cu frica unor ani grei de inchisoare. Elevi din Republica Moldova si-au aratat sustinerea, noi de ce sa nu o facem? Puneti-va in situatia lui. E inuman prin ce trece acest elev. E victima unei politici impotriva scolilor si populatie romanesti.”

Consiliul Judetean al Elevilor Braila
…………………………………………………………………………

Un tânăr de 18 ani, elev la Liceul cu predare în limba română „Lucian Blaga” din Tiraspol, este acuzat de terorism de aşa-zisele autorităţi de pe malul stâng al Nistrului.

După lungi căutări, securiştii de la Tiraspol l-au găsit pe „temutul terorist” – un tânăr de doar 17 ani pe atunci. „Făptaşul a fost reţinut şi şi-a recunoscut vina”, a declarat Vladimir Mişin, un şef de la kgb, pentru o televiziune din stânga Nistrului.
Rezultatele aşa-ziselor investigaţii au ajuns repede în topul celor mai citite ştiri ale presei din regiunea separatistă: „Elevul liceului român va fi judecat pentru terorism”, titrau portalurile.

„Nici prin cap nu mi-a trecut să trimit astfel de scrisori. M-au luat de la lecţii şi m-au obligat să copiez scrisoarea expediată şefului miliţiei. Am scris de opt ori acelaşi text. Mi-au explicat că verifică ceva şi cu cât mai repede scriu, cu atât mai repede voi pleca acasă. După expertiza grafologică am fost acuzat însă că aş fi teroristul care a ameninţat copiii din grădiniţe”, explică Alexandru Bejan, care acum riscă până la trei ani de închisoare.

Alexandru Zubco de la Asociaţa Promo-LEX susţine că în vizorul kgb-ului au ajuns zeci de minori, care au fost intimidaţi şi obligaţi să scrie acelaşi text ca şi Alexandru. „Şirul de ilegalităţi comise de «autorităţile» separatiste în raport cu cetăţenii moldoveni devine şi mai lung. Acuzațiile de terorism aduse lui Alexandru influențează considerabil situația școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană, care şi aşa este şubredă”, susţine juristul.

AU LOVIT ÎN LICEU

La fel crede şi directorul Liceului „Lucian Blaga”. „Este încă o tentativă de a lovi în şcoala noastră. Am văzut scrisoarea pe care, chipurile, ar fi trimis-o Alexandru. Cu siguranţă, nu e un text gândit de un copil. E un băiat cuminte care nu ar fi capabil de asta. Cu astfel de metode operează forţele de ordine de aici, vor să raporteze cât mai repede rezultatele anchetei”, afirmă Ion Iovcev, directorul şcolii.

Republica Moldova are restanţe la capitolul combaterea torturii, susţin experţii Promo-Lex, care se arată îngrijoraţi mai ales de situaţia din regiunea transnistreană a ţării. Oamenii continuă să fie deţinuţi ilegal de regimul din stânga Nistrului, declară avocaţii instituţiei. Printre ei şi ofiţerul de sector din raionul Căuşeni, Alexandru Ursu, condamnat la 15 ani de închisoare după ce şi-a cumpărat un apartament în Tighina. Mai multe detalii am aflat chiar de la tatăl lui Alexandru, Timofei Ursu:

Timofei Ursu: „El lucra poliţist şi am cumpărat un apartament în Bender (Tighina) şi doi ani de zile a locuit în acel apartament. După doi ani de zile l-au arestat pe drum. Apoi au început problemele. M-am dus la Procuratură a doua zi şi m-au închis pe mine, spunînd că am făcut acte false. Cum am făcut acte false dacă sunt înregistrate la notar, sunt documente de stat de la ei, nu le-am făcut noi acasă! I-au dat 15 ani, nu au spus la nimeni nimic.”

Europa Liberă: Apartamentul până la urmă a rămas unuia dintre colaboratorii care l-au reţinut pe fiul Dvs?

Timofei Ursu: „Da, da.”

Europa Liberă: De ce a fost el neoficial reţinut?

Timofei Ursu: „Fiindcă e poliţist…”

Europa Liberă: Aveţi posibilitatea să vorbiţi cu el, în ce condiţii este deţinut?

Timofei Ursu: „E foarte greu, are multe probleme el tot nici nu vrea să îmi spună.”

Europa Liberă: Aţi încercat să cereţi ajutor de la autorităţile de la Chişinău?

Timofei Ursu: „La toţi am fost şi iaca răspunsuri: „nu pot colabora, nu ne primesc”. Am vrut să intrăm la Filat, deja patru luni de zile avem, nu putem intra.”

Europa Liberă: Ce vă spun?

​​Timofei Ursu: „Ne-o spus să mergem la Tiraspol şi acolo o să căutăm dreptate pentru că ei nu pot colabora cu transnistrenii. Nici nu ne-au permis să intrăm la Filat, să ne întâlnim sau să-i spunem ceva. Ne gândim că dacă nu reuşim nimic, ne rămâne să ne odihnim lângă Ştehan cel Mare.”

Europa Liberă: Vă gândiţi să protestaţi?

Timofei Ursu: „D-apoi cum?”

Europa Liberă: Situaţia s-a schimbat după ce a venit Evgheni Şevciuk la putere?

Timofei Ursu: „Oleacă ne mai primeşte şi îl vedem cîteodată, dar aşa nu…”

Europa Liberă: În trecut nu îl vedeaţi?

Timofei Ursu: „Doi ani şi jumătate nu l-am văzut deloc.”

Europa Liberă: După doi ani era schimbat?

Timofei Ursu: „Da…”

Europa Liberă: Spuneaţi că fiul Dvs este bolnav, reuşiţi să-i oferiţi medicamente?

Timofei Ursu: „Niciun medicament nu ne dă voie să-i dăm.”

Europa Liberă: Dar medicii îl vizitează?

Timofei Ursu: „Nu e niciun medic acolo, e un medic veterinar.”

Europa Liberă: Mai aveţi încredere în cineva?

Timofei Ursu: „Nu cred în nimic deja. S-o uitat din nou totul şi nimeni nu ştie nimic.”

Alexandru Ursu, condamnat de către autorităţile transnistrene la 15 ani de detenţie. Asociaţia Promo-Lex oferă asistenţă juridică rudelor şi deţinuţilor din stânga Nistrului. În opinia avocaţilor organizaţiei, numărul persoanelor închise în penitenciarele din regiunea transnistreană este alarmant. Pentru comparaţie: dacă în 19 penitenciare din dreapta Nistrului sunt deţinute peste 6 mii de persoane, în doar 3 penitenciare din autoproclamata republică nistreană sunt închişi aproape 3 mii de oameni. Ion Manole, directorul „Promo-Lex” susţine că majoritatea celor deţinuţi îşi ispăşesc pedeapsa în baza unor sentinţe emise de autorităţi nerecunoscute, prin urmare nici deciziile acestor autorităţi nu pot fi considerate legale:

​​Ion Manole: „În stânga Nistrului avem o situaţie care, pe de o parte, nu poate fi documentată, nu cunoaştem situaţia reală de acolo, iar pe de altă parte, avem declaraţiile victimelor sau rudelor, care continuă să vorbească despre acest fenomen în regiunea transnistreană. Dacă e să dau prin comparaţie o apreciere a situaţiei de acolo, cred că aş vorbi în felul următor: în dreapta Nistrului avem o societate civilă, avem autorităţi constituţionale care sunt legate de anumite instrumente internaţionale şi obligaţiuni, unde avem reprezentanţi ai structurilor internaţionale, cum ar fi OSCE. CoE, delegaţia UE, ce să mai vorbim de situaţia din stânga Nistrului? Acolo nu avem aşa ceva. Nu avem aceste elemente, societatea civilă nu există în ceea ce priveşte drepturile omului, nu avem autorităţi constituţionale care ar fi legate de anumite instrumente şi obligaţiuni internaţionale, nu există accesul multor diplomaţi din dreapta Nistrului în stânga Nistrului, nu există acces în închisorile de acolo. Aici, dacă avem de bine de rău un mecanism de prevenire a torturii, acolo el nu există, deşi am avut cazuri în care tinerii au fost omorâţi în bătaie în structurile paramilitare de acolo.”

Europa Liberă: Dle Manole, putem spune că sentinţele pe care le primesc oamenii din stânga Nistrului sunt, de fapt, nişte sentinţe ilegale?

Ion Manole: „În primul rînd, ele sunt emise de structuri ilegale, deci aceste structuri nu sunt recunoscute, nu sunt constituţionale, dar vrem nu vrem, ele există şi ele acţionează, emit acte, decizii în urma cărora soarta oamenilor este afectată.”

Europa Liberă: Promo-Lex oferă asistenţă juridică victimelor torturii din stânga Nistrului şi victimelor regimului de acolo. Oamenii care apelează la Dvs, cel mai des de ce se pâng?

Ion Manole: „De discriminare, oamenii de acolo se plâng de lipsa unui mecanism, de lipsa unui acces spre un mecanism viabil, instrument viabil şi credibil, eficient, la care ar putea aplica şi să îşi apere aceste drepturi.”

Europa Liberă: Cum pot fi cazurile de tortură care au loc în regiunea transnistreană a ţării depistate de autorităţile de la Chişinău, de asociaţia Dvs. Aveţi acces?

Ion Manole: „Nu avem acces, dar atunci cînd suntem sesizaţi asupra unui astfel de caz încercăm prin intermediul OSCE, prin intermediul autorităţilor constituţionale şi a altor organizaţii internaţionale să cerem ca ei, la rândul lor, să întreprindă aceste vizite şi să discute individual cu anumite persoane de acolo.”

Europa Liberă: Şi sunt deschişi oficialii transnistreni?

Ion Manole: „Clar lucru că nu sunt deschişi. Cei de la Tiraspol nu au această dorinţă şi nu sunt fericiţi cînd se întâmplă acest lucru, dar depinde în mare parte chiar de competenţa autorităţilor constituţionale. Dacă ar insista mai des şi mai profesionist cei din dreapta Nistrului, eu cred că lucrurile s-ar schimba mult mai eficient în favoarea respectării drepturilor omului.”

Europa Liberă: Dar Chişinăul are acces, control, asupra penitenciarelor din stânga Nistrului?

Ion Manole: „Nu, penitenciarele care sunt sub controlul regimului de la Tiraspol, sunt penitenciare de tip închis. Nimeni nu are acces acolo, au fost efectuate doar cîteva vizite ale unor Comisari pentru Drepturile Omului care încercau să monitorizeze situaţia din aceste locuri de detenţie, dar din informaţiile pe care le-am citit în urma concluziilor lor, din rapoarte, am observat că şi ei au înţeles că aceste vizite erau pregătite, pentru a avea concluzii favorabile regimului de acolo.”

Europa Liberă: Să ne referim la un caz concret, cel al poliţistului Alexandru Ursu. Tatăl, soţia lui au încercat să apeleze la autorităţile din regiunea transnistreană. Au apelat şi la autorităţile de la Chişinău, aici li s-a spus că nu se poate interveni. Ce soluţie există pentru acest cetăţean al Republicii Moldova?

Ion Manole: „Evident, în cazul de faţă avem doar soluţia politică. Este nevoie ca autorităţile, cele care în mare parte negociază cu regimul de la Tiraspol deja vrem nu vrem este o realitate, ei trebuie să insiste ca persoanele care s-au adresat către autorităţile constituţionale să beneficieze de anumite drepturi şi chiar să fie cercetate de către autorităţile constituţionale. Să admitem că există anumite fapte ce ar demonstra vinovăţia acestei persoane. În cazul de faţă, mai ales că presupusa faptă a fost săvârşită pe teritoriul oraşului Tighina, ar trebui implicate autorităţile constituţionale împreună cu regimul de la Tiraspol ar trebui investigată minuţios situaţia acestui tânăr, iar în cazul în care este vinovat el trebuie dedat autorităţilor constituţionale pentru a fi judecat şi pentru a răspunde în faţa legii.”

Europa Liberă: Avocatul poporului din stânga Nistrului chiar funcţionează, chiar îi ajută pe oameni?

Ion Manole: „Nu, semnalele pe care le avem noi de acolo ne arată că această poziţie numită ombudsman în regiune nu face altceva decît să încerce muşamalizarea cazurilor grave şi să lustruiască imaginea regimului de acolo.”

Europa Liberă: Chişinăul nu poate sau nu vrea să se implice în rezolvarea cazurilor de tortură, de reţinere ilegală în regiunea transnistreană?

Ion Manole: „Dacă un oficial sau un reprezentant al statului, indiferent de ce nivel, spune că nu se poate, întrebaţi-l ce anume a întreprins? În momentul în care va avea un răspuns vom putea înţelege dacă a depus suficiente eforturi în vederea apărării drepturilor omului în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Sugeraţi că nu se depun destule eforturi?

Ion Manole: „Evident, atunci cînd ei spun că nu se poate, ei de fapt scot în evidenţă inacţiunile pe care autorităţile constituţionale le admit de 20 de ani încoace.”

În perioada 18 – 19 iunie, la Dublin a avut loc Conferința OSCE cu privire la Libertatea Internetului.

Evenimentul a inclus mai multe discuții la nivel înalt care au asigurat faptul că Internetul va rămâne un forum deschis, la nivel mondial, precum și o platformă publică pentru libertatea de opinie și de exprimare.

Vadim Vieru, jurist în cadrul Asociației „Promo-LEX”, unicul participant din Republica Moldova la acest eveniment ne-a relatat că reprezentanţii Guvernului Federaţie Ruse, Kazahstanului şi Azerbaidjanului au propus crearea unor acte regulatorii cu caracter internaţional, astfel încât internetul să poate fi cenzurat în situaţia în care utilizarea acestuia poate contraveni intereselor naţionale.

De asemenea, spune Vadim Vieru, în cadrul conferinţei, mai mulţi reprezentanţi ai companiilor cunoscute cum ar fi Facebook, Twitter şi Google au menţionat că au primit solicitări de la Guvernele mai multor ţări, în special din spaţiul CSI şi din statele arabe, de a furniza informaţii ce ţin de corespondenţa realizată prin intermediul reţelelor de socializare. „Reprezentanţii acestor companii au dat asigurări că datele nu vor fi furnizate în niciun caz”, a adăugat acesta.

În acelaşi context, reprezentantul Federaţiei Ruse la Conferinţă a declarat că dacă în ţara sa Internetul va fi folosit ca instrument de creare a revoluţiilor, atunci Rusia şi alte state din CSI vor forma o reţea proprie.

Un alt aspect discutat la conferinţă a fost apărarea proprietăţii intelectuale plasate pe Internet. „Reprezentanții mediului de afaceri și-au exprimat opțiunea că internetul poate fi cenzurat, atunci când se încalcă proprietatea intelectuală. În final, ca rezultat al insistenței reprezentanților mass-media, s-a concluzionat că libertatea internetului și libertatea de exprimare nu poate fi limitată, atunci când se invocă încălcarea dreptului la proprietate intelectuală”, a precizat Vadim Vieru.

Menţionăm că că în cadrul Conferinţei a fost adoptată o declarație prin care internetul se declară ca fiind vital și necesar în asigurarea drepturilor și a libertăților omului.

Sursa: Moldova.org

Victimele torturii sunt în continuare discriminate în Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, şi nu beneficiază de reabilitarea psihologică necesară. Constatarea a fost făcută la o conferinţă de presă de către un grup de experţi naţionali şi internaţionali, cu prilejul Zilei Internaţionale pentru Susţinerea Victimelor Torturii, marcată la 26 iunie, transmite Info-Prim Neo.

„Ştiţi foarte bine că în Moldova avem un număr foarte mare de persoane care necesită această asistenţă, pe ambele maluri ale Nistrului. Asistăm persoane nu doar de aici, dar şi din stânga Nistrului, deoarece acolo, tortura este încă la ea acasă. Este regretabil că reabilitarea victimelor torturii nu a fost inclusă în programul Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova cu privire la tortură. La fel, regretabil este faptul că tema reabilitării victimelor torturii nu se regăseşte în renumitul dialog Uniunea Europeană – Republica Moldova”, a declarat Ludmila Popovici, directorul executiv al Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”.

Alexandru Zubco, coordonatorul Departamentului Juridic al Centrului de Resurse şi Dezvoltare pentru Transnistria din cadrul Asociaţiei Promo-Lex, a menţionat că în instituţiile de detenţie din regiunea transnistreană peste 100 de persoane au fost supuse torturii. Acestea au depus plângeri la CEDO. Astfel, şi Republica Moldova, şi Federaţia Rusă urmează să fie amendate, la acest capitol. Potrivit expertului, în cele 3 instituţii de tip închis din regiunea transnistreană sunt deţinute peste 3 mii de persoane, ceea ce este un număr foarte mare comparativ cu teritoriul controlat de autorităţile constituţionale ale Moldovei, unde în 19 penitenciare sunt închise 6 mii de persoane.

„Am încercat să depunem sesizări la organele de drept ale Republicii Moldova, unde am înştiinţat despre acte de tortură şi rele tratamente, inclusiv privarea ilegală de libertate. Am încercat să determinăm organele de procuratură să deschidă dosare penale, dar ele se deschid doar pe articolul 166, adică privare ilegală, nu şi pe tortură. Dosarele respective sunt majoritatea suspendate sau încetate, iar motivul este situaţia politică din regiune. Este inadmisibil acest lucru. La nivel naţional funcţionează mecanismul de prevenire a torturii. Cu regret, acesta nu-şi extinde activităţile în locurile de detenţie din regiunea transnistreană. Nimeni nu poate să monitorizeze modul de respectare a drepturilor persoanelor deţinute în aceste închisori, decât cu acordul administraţiei de la Tiraspol”, a mai spus Alexandru Zubco.

Preşedintele Comitetului Internaţional Executiv din Cadrul Ambasadei Drepturilor Omului, avocatul Veaceslav Ţurcan, a spus că legislaţia Republicii Moldova are o stare avansată comparativ cu ţările CSI. Chiar şi aşa, persoanele supuse torturii nu beneficiază de reabilitare.

Potrivit reprezentantului Centrului pentru Victimele Torturii din Minnesota (SUA), Kristi Rendahl, tortura este folosită pentru a crea frică şi pentru a deţine controlul asupra comunităţii. Reabilitarea victimelor oferă probe adevărate despre existenţa torturii şi descoperă minciunile cu care se ascunde violarea drepturilor omului.

Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” activează din aprilie 2000. La acest moment 380 de persoane beneficiază aici de asistenţă medico-legală.

Sursa: Info-Prim.md

În ianuarie 2012, Alexandru Bejan, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic “Lucian Blaga” din Tiraspol a fost citat la KGB-ul din Tiraspol, unde a fost forțat să transcrie în mod exact textul unei scrisori necunoscute în limba rusă, pe o foaie A4.

Ulterior, la 29 februarie 2012, doi ofițeri ai KGB-ului l-au răpit de la Liceu, în timpul unei pauze, l-au urcat într-un automobil și l-au dus la sediul securității de la Tiraspol. Acolo, Alexandru a fost obligat să scrie un autodenunț și să-și recunoască vina în săvârșirea unor „acte de terorism”. Iar, în cazul în care nu-și va recunoaște „vina”, acesta a fost ameninţat că va fi dus la miliție, unde fie va fi bătut, fie va fi închis pe un termen de 16 ani. Timp de 6 ore, securiștii l-au amenințat și șantajat cu o „expertiză grafologică”, unde s-ar fi stabilit că textul scrisorii de „amenințare”îi aparține lui Alexandru.

În iunie 2012 lui Alexandru i-a fost înaintată acuzarea de „denunțare mincinoasă a actelor de terorism”, el riscînd să petreacă 3 ani în temniţele ilegale din regiunea transnistreană.

Contactat de Moldova.ORG, Alexandru Bejan a declarat că a fost constrâns să recunoască acuzaţiile, fiind supus mai multor intimidări. “Nu aveam motive să recuperez nişte bani pe care nu i-am dat nimănui. În 2009, atunci când venisem din satul meu Tocmagiu în oraşul Tiraspol la studii am avut un singur incident. O cunoştinţă de-a mea s-a luat la bătaie cu un locuitor, iar eu am fost reţinut şi am depus mărturii, ulterior condamnat pentru „huliganism”. Atât. Nu înţeleg de ce am figurat pe lista lor de suspecţi şi nici rezultatele expertizei lor n-o înţeleg pentru că n-am scris nicio scrisoare de ameninţare niciodată”, a menţionat Alxandru Bejan.

Ancheta respectivă a fost inițiată la 1 aprilie 2011 de către așa numitul minister de interne de la Tiraspol. În cadrul acesteia, au fost interogați zeci de minori din Tiraspol, aflați în evidența miliției locale. Majoritatea au fost supuși intimidărilor și impuși să transcrie texte necunoscute pe foi separate. După care, acestea erau supuse unei „expertize grafologice”, care ar fi arătat că anume textul scris de Alexandru Bejan ar fi asemănător celui din scrisoare de „amenințare”. Astfel, Alexandru a fost acuzat de „terorism” și impus să se autodenunțeze. „La acel moment, Alexandru era minor și nu a fost audiat cu respectarea standardelor internaționale privind justiția juvenilă”, susține Alexandru Zubco, jurist la Asociația Promo-LEX.

Pe de altă parte, Alexandru Bejan este o altă victimă a serviciilor de securitate de la Tiraspol, care vor să-și redemonstreze capacitățil grație lor s-a reușit evitarea „actelor de terorism”. Acuzațiile de „terorism”, aduse unui tînăr elev al Liceului român de la Tiraspol, influiențează considerabil asupra situației școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană, consideră Alexandru Zubco.

Sursa: Moldova.org