Chişinău, 29 iun. /MOLDPRES/. Trei organizaţii neguvernamentale cu orientare socială au lansat un mecanism-pilot de asistenţă şi reabilitare a victimelor violenţei în familie sau în bază de gen. Detaliile activităţii  programului, susţinut de Delegaţia Uniunii Europene în R. Moldova, au fost prezentate astăzi într-o conferinţă de presă, informează MOLDPRES.

Proiectul a fost elaborat de Asociația Promo-LEX, Asociația împotriva violenței în familie ”Casa Mărioarei” și Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii ”Memoria” care au difuzat o nouă abordare în asistența acordată victimelor violenței în familie. ONG-urile au creat o “celulă de criză” cu un ghişeu unic de informaţii, iar ca urmare a acestui parteneriat mai multe femei abuzate vor beneficia, împreună cu copiii, de ajutor calificat.

Fiecare dintre cele trei organizaţii are sectorul său de activitate. Astfel, reprezentantul Promo-LEX, Lilia Potîng, a comunicat că pentru noul program de asistenţă a fost elaborat un regulament intern care stipulează modalităţile de identificare şi înregistrare a victimelor. “Documentul include toate procedurile menite să sprijine femeile supuse violenţei în familie sau în bază de gen şi să le ajute  să se reintegreze în societate”, a  menţionat Potîng.

Veronica Cernat, manager de caz la Asociaţia “Casa Mărioarei”, a precizat că instituţia pe care o reprezintă va oferi adăpost femeilor abuzate pe o perioadă de 1-6 luni. “În acest răstimp, victimele vor beneficia de asistenţă psihologică, medicală, socială şi juridică. Vom ţine cont şi de copiii care sînt alături de mamele supuse violenţei şi suferă nu mai puţin. Cu aceştia vor lucra psihopedagogii”, a subliniat managerul de la “Casa Mărioarei”.

La rîndul său, Liliana Spătaru, reprezentantul Centrului “Memoria”, a informat că această organizaţie va asigura asistenţa medicilor şi altor specialişti de care va fi nevoie în procesul de reabilitare. “Multe femei nu au nici poliţă de asigurare medicală, de aceea toate investigaţiile şi tratamentul necesar vor fi oferite gratuit, după care juriştii Promo –LEX le va ajuta să-şi perfecteze  actele necesare”, a punctat  Liliana Spătaru.

Conform Centrului de Drept al Femeilor din R. Moldova, o femeie trebuie să acţioneze dacă este intimidată, abuzată emoţional, economic şi sexual, izolată, blamată, este şantajată prin copii ori partenerul îşi foloseşte privilegiile de bărbat, coerciţia şi ameninţările etc.

Sursa: moldpres.md

Infracţiunile de tortură sunt în continuare examinate ineficient de instituţiile de drept din Republica Moldova, într-un termen excesiv de mare, iar torţionarii primesc pedepse minime. Declaraţia a fost făcută de reprezentanţii Asociaţiei Promo-LEX, care dau drept exemplu o decizie luată recent de Judecătoria Cahul. Instanţa i-a condamnat pe trei poliţişti la câte trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar prejudiciul moral şi material suferit de victimă a fost evaluat la doar 1.554 de lei.

Potrivit Asociaţiei Promo-LEX, cazul de tortură a avut loc în aprilie 2010, într-o secţie de poliţie din oraşul Taraclia şi în comisariatul raional. Un bărbat cu dizabilităţi locomotorii a fost luat cu forţa dintr-o cafenea, dus la poliţie, unde i-au fost puse cătuşe la mâini şi picioare, şi bătut. Mai apoi, acesta a fost transportat la spitalul raional pentru stabilirea gradului de alcoolemie şi, contrar voinţei sale, i-au fost prelevate mostre de sânge. Sentinţa a fost pronunţată abia peste şapte ani de la producerea cazului.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat de mai multe ori Moldova în dosare similare.

Sursa: jurnal.md

Schimbarea sistemului electoral în ajunul alegerilor parlamentare reprezintă un risc ce ar pune în pericol proiectul democratic al Republicii Moldova și ar reprezenta un fiasco. La aceste concluzii au ajuns mai mulți experți internaționali în cadrul unui raport realizat la cererea asociaţiei Promo-LEX.

Votul uninominal sau mixt funcţionează bine în ţările cu democraţie veche, care l-au aplicat de mai multe decenii, astfel încât partidele politice şi alegătorii s-au adaptat la el. Este concluzia studiului „Proiectarea sistemului electoral în Republica Moldova”, realizată de câţiva experţi internaţionali.

„Modificări majore în structura sistemului electoral pot avea un impact profund asupra vieții politice și consolidării democratice. În Moldova, nu este clar care ar fi rezultatul unei reforme radicale pentru trecerea de la un sistem la altul. Deocamdată nu au avut loc analize și discuții atente cu privire la potențialele ei consecințe neintenționate. Elaboratorii de politici ar trebui să fie conștienți de riscurile unei erori în acest proces. Pe de altă parte, schimbările minore pot permite soluționarea principalelor probleme generate de normele actuale”, se arartă în raport.

Reprezentanții Promo-LEX sunt de părere că Parlamentul ar trebuie să ia în considerare recomandările Curții Constituționale de îmbunătățire a actualului sistem electoral, dar nu modificarea completă a acestuia.

UNIMEDIA amintește că în decembrie asociația Promo-LEX a contractat doi experți care au făcut un studiu pe tema schimbării sistemului electoral. Acest document poate fi foarte important pentru a demonstra care sistem este mai bun pentru Moldova. „Ne-am propus să creăm o platformă în care toți actorii implicați să poată discuta pe acest subiect ca până la final să ajungem la o concluzie”, au declarat organizatorii.

Sursa: unimedia.info

Asociația Promo-LEX a organizat o masă rotundă, în cadrul căreia a fost pusă în discuție starea financiară a partidelor politice din Moldova în anul 2016.

După cum comunică TRIBUNA, președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, a menționat că rapoartele partidelor politice, pe parcursul anilor, au semnalat o serie de probleme.

„Prima raportare a partidelor în 2016 a avizat și anul de gestiune 2015. Doar 23 de partide au depus asemenea rapoarte, ultimul fiind depus în septembrie. Din 45 de partide politice înregistrate oficial, 19 partide au raportat, în privința la 15 partide sunt inițiate procedurile contravenționale, pentru 4 partide s-a aplicat amenda. 23 de partide s-au încadrat în timp, iar 5 partide au depășit limita depunerii rapoartelor”, a spus Alina Russu.

Potrivit Asociației Promo-LEX, „primele subvenții au fost date partidelor eligibile. La cheltuielile din contul alocațiilor din bugetul de stat s-a adăugat alocațiile sediilor. În Codul Penal a fost introduse sancțiuni destinate alocațiilor din fondul electoral nedeclarate. Cuantumul de 10% din marja altor cheltuieli s-a majorat la 30%.

În 2016, 23 de partide au prezentat rapoartele, 5 – cu întârziere, 17 – deloc.

Toate partidele nu au indicate detalii ce țin de Codul Fiscal, de contact, etc..

Riscă să fie sancționate partidele PPDA, PSRM, PN, PPEM, PCRM, PDM, PL PSP pentru trecerea limitei de plafon de 5 050 lei din donații.

Din cele 23 de partide care au raportat – cotizații plătite – 10,33 mln. lei; subvenții – 34,85 mln. lei; donații – 48,41 mln. lei; venituri – 94 714 619 lei; cheltuieli – 69 821 395 lei.

Doar PN și PAS au inclus cheltuieli semnificative în raportul anual.

Doar PLR a utilizat bani din buget. Coraportul dintre finanțarea publică și cea privată este de 40% – 60%.

Partidele au cheltuit cel mai mult pentru presă și materiale promoționale, urmate de telecomunicații, deplasări, evenimente publice, etc..

Pentru întreținerea sediilor cel mai mult au cheltuit PSRM și PN.

PDM, PSRM, PCRM – cel mai mult au cheltuit pentru personal.

Pentru presă și materiale promoționale – PSRM, PDM.

Deplasări în țară și peste hotare – PDM și PLDM.

Telecomunicații – PSRM, PLDM, PDM”.

Promo-LEX recomandă reducerea plafonului de cotizații de membru de partid de la 0,3 la 0,2. Să fie revizuit cuantumul plafonului donațiilor. Să se modifice legea privind partidele politice și să fie audiate anual pentru cheltuielile care lipesc.

Sursa: tribuna.md

În regiunea transnistreană, acțiunile ce țin de apărarea drepturilor omului sunt tratate ca un atac la așa-zisa ”statalitate” a regiunii, iar Tiraspolul refuză să discute acest subiect, spunând că este vorba despre o problemă internă. Acestea sunt câteva dintre concluziile membrilor Asociației Promo-LEX, care nu au acces în regiunea separatistă.

Asociaţia Promo-LEX îşi exprimă îngrijorarea pentru respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Apărătorii drepturilor omului spun că de doi ani nu au acces pentru a monitoriza situaţia şi a oferi asistenţă juridică apărătorilor drepturilor omului şi cetăţenilor din regiune, iar domeniul drepturilor omului rămâne a fi unul slab reprezentat la nivel local, fără mecanisme sau instituţii capabile să monitorizeze respectarea drepturilor omului, cu un risc sporit de înrăutăţire a situaţiei drepturilor omului şi risc de abuzuri din partea administraţiei de la Tiraspol.

„La doi ani distanţă de la intentarea dosarelor penale pe numele membrilor Asociaţiei Promo-LEX de către aşa numitul minister al securităţii de stat din Tiraspol, fostul KGB, constatăm cu îngrijorare că, accesul în regiune pentru apărătorii drepturilor omului rămâne a fi îngrădit. Totodată, soarta dosarelor instrumentate de administraţia de la Tiraspol pe numele membrilor Promo-LEX este incertă”, se spune într-o declaraţie Promo-LEX.

Multiplele eforturi întreprinse de Promo-LEX pentru a sensibiliza autorităţile constituţionale, organizaţiile internaţionale şi administraţia de facto de la Tiraspol faţă de situaţia apărătorilor drepturilor omului din regiunea transnistreană nu au adus cu sine un rezultat pozitiv, se mai spune în comunicat.

„Cele peste 20 de cereri şi demersuri în adresa ”autorităţilor” şi „instanţelor” din regiune s-au soldat cu refuzuri sau sunt ignorate. Încercările autorităţilor constituţionale de a discuta, în formatul negocierilor ”5+2”, subiectul situaţiei apărătorilor drepturilor în regiune, s-au soldat cu eşec. De asemenea, apelurile organizaţiilor naţionale şi internaţionale în legătură cu situaţia gravă în domeniul drepturilor omului în regiunea transnistreană n-au schimbat atitudinea administraţiei de la Tiraspol faţă de această problemă. Un ultim raport ONU a fost făcut în 2012 de expertul Thomas Hammarberg, care a descris situaţia critică a domeniului drepturilor omului în regiunea transnistreană. Din 2015, situaţia drepturilor omului nu a mai poate fi monitorizată de apărătorii drepturilor omului de la Chişinău. Acest lucru duce după sine lipsa responsabilităţilor administraţiei locale pentru faptele săvârşite şi încălcarea gravă a drepturilor omului”, atenţionează Promo-LEX.

În aceste condiţii, Asociaţia vine cu o serie de solicitări:

• Preşedintelui Igor Dodon să abordeze în discuţiile sale cu liderul administraţiei de facto din regiune, subiectul liberului acces al membrilor Promo-LEX în regiunea transnistreană;
• Guvernului Republicii Moldova, în special Biroului de Reintegrare, să propună insistent includerea pe agenda şedinţelor în formatul „5+2” a chestiunii privind stoparea ameninţărilor KGB în adresa Asociaţiei ”Promo-LEX”;
• administraţiei de facto din regiunea transnistreană, în special, dlui. Ignatiev Vitalii, să răspundă la întrebările formulate de Raportorii Speciali ai ONU la 7decembrie 2015, prin care au cerut să fie explicate temeiurile juridice ale dosarului penal, cât şi ale măsurilor speciale de investigaţie aplicate faţă de Promo-LEX şi membrii săi;
• Comitetului de investigaţie a ”RMN” să ofere informaţii despre dosarul penal iniţiat, să comunice informaţii despre măsurile speciale de investigaţii aplicate în privinţa membrilor Promo-LEX şi să înmâneze ordonanţa de pornire a aşa-numitului dosar penal iniţiat împotriva Promo-LEX;
• Lapiţchi Mihail, aşa-numitului ministru al securităţii de stat al ”RMN”, să ridice aşa-numita interdicţie în privinţa membrilor Promo-LEX.

  Sursa: jurnal.md

Cetățenii Republicii Moldova nu susțin actualul sistem de vot și își doresc modificarea acestuia. Cel puțin aceasta arată un sondaj post-electoral realizat de către Promo-LEX. Potrivit sondajului, doar 23% din populație susține actualul sistem de vot, adică sistemul votului proporțional.

• Menţinerea sistemului proporţional actual de vot – 23%;
• Modificarea sistemului proporţional actual de vot prin introducerea listelor deschise – 12%;
• Modificarea sistemului actual prin introducerea votului uninominal – 32%;
• Modificarea sistemului actual prin introducerea unui sistem mixt de vot – 21%;
• NȘ/NR – 12%.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 februarie – 02 martie pe un eșantion de 1203 respondenți.

Studiul a fost realizat la comanda Asociaţiei Promo-LEX în cadrul programului „Democraţie, Transparenţă și Responsabilitate”, fiind susţinut financiar de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

Sursa: realitatea.md

Organizații ale societății civile, semnatare ale unui apel public din 2 februarie, își reiterează solicitarea către Parlament de creare a unui grup de lucru pentru modificarea Codului Electoral și a legislației conexe pentru „a exclude carențele legislative semnalate de misiunile naționale şi internaționale de observare a alegerilor organizate în Moldova pe parcursul anilor 2014-2016”. Totodată, ONG-urile se pronunță împotriva schimbării sistemului electoral.

Într-o conferință de presă la IPN, Pavel Postica, director de programe la Promo-LEX, a declarat că legislația electorală trebuie modificată în partea care ține de activitatea organelor electorale, de finanțarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, de prestaţia mass-media în campaniile electorale. Trebuie modificate şi aspecte ce ţin de utilizarea resurselor administrative, de coruperea alegătorilor și implicarea cultelor religioase în campania electorală.

„Apelul făcut în 2 februarie către Parlament este pentru a crea un calendar de lucru clar şi pentru a înlătura deficiențele menționate”, a declarat Pavel Postica.

Organizațiile societății civile cer ca în grupul de lucru să fie incluși reprezentanți ai partidelor parlamentare, ai partidelor extra-parlamentare, reprezentanți ai organizațiilor semnatare şi experți în domeniul electoral. Organizațiile semnatare se arată deschise să participe la lucrările grupului de lucru doar dacă în procesul de activitate a acestuia nu se va discuta modificarea sistemului electoral. Altfel, își rezervă dreptul de a boicota activitatea grupului de lucru şi de a-şi expune public poziţia.

Pe 2 februarie 2017, 18 organizații ale societății civile au făcut un apel public pentru modificarea Codului Electoral şi a legislației conexe. Semnatarii cereau Parlamentului constituirea grupului de lucru și elaborarea proiectelor de lege privind modificarea Codului Electoral – în februarie-martie; dezbaterea publică a proiectului – în aprilie-mai; avizarea propunerilor instituțiilor internaționale de modificare a proiectelor –  în mai-iulie şi aprobarea modificărilor de către Parlament –  în septembrie-octombrie.

Printre organizațiile semnatare sunt: Asociaţia Promo-LEX, Fundația Est Europeană, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Centrul de Investigații Jurnalistice, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Asociația pentru Democrație Participativă, Alianța Studenților din Moldova, Transparency International – Moldova, Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului si Dezvoltarea Durabilă, Asociația Presei Independente, Institutul de Politici Publice, Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova, CReDO etc.

Pe 6 martie,  președintele PDM, Vlad Plahotniuc, a lansat o inițiativă de schimbare a sistemului electoral, prin introducerea votului uninominal.

Sursa: ipn.md

Coruperea alegătorilor, manipularea prin intermediul mass-media şi discursurile instigatoare la ură pot avea loc în toate tipurile de scrutine electorale: parlamentare, locale sau prezidențiale și este important să fie înlăturate. Acesta este scopul urmărit de organizațiile nonguvernamentale semnatare ale apelului public de modificare a Codului Electoral, a comunicat Pavel Postica, director de programe la Promo-LEX. Cât privește inițiativa PDM de modificare a sistemului electoral, prin introducerea votului uninominal, aceasta vizează doar alegerile parlamentare. Or, mai întâi de toate, trebuie eliminate deficiențele fundamentale, a spus Postica într-o conferinţă de presă IPN.

Potrivit lui, sistemul electoral poate fi modificat doar după studii şi analize clare, în care se prezintă argumentele pro şi contra. Sistemul electoral n-ar trebui modificat înainte de înlăturarea actualelor deficiențe electorale sau în paralel cu acestea.

„Scopul este să fie înlăturate deficiențele existente în legislaţia electorală. Doar după ce sunt înlăturate aceste deficiențe se poate discuta de modificarea sistemului electoral”, a declarat Pavel Postica. Altfel se generează o problemă mult mai mare. Orice modificare de sistem electoral presupune schimbarea regulilor de joc, care trebuie să fie înțelese atât de politicieni, cât şi de alegători.

Nadine Gogu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a spus că organizația neguvernamentală pe care o reprezintă este interesată în modificarea Codului Electoral pe segmentul ce ține de reflectarea alegerilor de către mass-media. CJI a elaborat în 2012 şi 2013 amendamente la Codul Electoral, dar acestea nu au fost înregistrate ca inițiativă legislativă. Dacă grupul de lucru care se propune să fie creat pentru modificarea legislației electorale va fi funcțional, atunci ar trebui să se axeze şi pe comportamentul mass-media în alegeri.

18 organizații ale societății civile, printre care, Promo-LEX, ADEPT, Fundaţia Est Europeană, Alianţa Studenţilor din Moldova, Centrul pentru Jurnalism Independent, Institutul de Politici Publice au semnat un apel public pe 2 februarie prin care au solicitat Parlamentului crearea unui grup de lucru pentru îmbunătățirea legislației electorale.

Sursa: ipn.md

Legea care extinde competenţele Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) şi ale poliţiei în domeniul accesului la datele cu caracter personal ale utilizatorilor de Internet se află în Parlament spre examinare.

Dacă va intra în vigoare, Moldova s-ar putea transforma într-un stat poliţienesc, consideră experţii organizaţiile de apărare a drepturilor omului Promo-LEX.

Potrivit agenţiei INFOTAG, marţi, la conferinţa „Legea Big Brother sub lupă”, expertul Promo-LEX, Vadim Vieru, a spus că „unele modificări pe care le va aduce această lege pot afecta serios dreptul omului la viaţa privată şi la libera exprimare”.

„Astfel, operatorii de internet vor fi obligaţi să ofere informaţii despre toate adresele IP ale clienţilor săi la solicitarea organelor de drept. Statul va avea dreptul să blocheze site-uri care promovează terorismul, care instigă la ură rasială şi religioasă, site-uri de pornografie infantilă. Însă societatea civilă este îngrijorată de faptul că nu vede un cadru juridic concret în această lege. De exemplu, structurile de forţă vor avea posibilitatea să reacţioneze în cazuri speciale fără ordin judecătoresc”, a remarcat expertul.

Reprezentanta Centrului pentru Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi, susţine că, avînd împuterniciri extinse, sub pretextul că luptă cu terorismul, organele de securitate ar putea scoate sau bloca informaţii în scopuri strict politice, dar nu de apărare”.

„Societatea civilă şi structurile de forţă trebuie să lucreze coordonat, în interes comun. Proiectul de lege trebuie revizuit şi completat după consultările publice”, a spus ea.

Directorul „Ziarului de Gardă”, Alina Radu, a amintit că „în aprilie 2009 au fost blocate portalurile Unimedia şi Ziarul de Gardă fără nicio explicaţie. Atunci era clar că s-a implicat politica. Datoria jurnaliştilor şi a întregii societăţi civile este de a nu admite repetarea unor astfel de cazuri.

Vicedirectorul Centrului de combatere a crimelor informatice al MAI, unul din autorii proiectului de lege, Veaceslav Bădărău, susţine că „proiectul de lege a fost elaborat în conformitate cu Convenţia de la Budapesta cu privire la criminalitatea informatică, la care Moldova a aderat în 2009. Una din prevederile documentului este „prezenţa unui mecanism eficient şi rapid de depistare şi prevenire a orice acţiuni ilegale pe Internet”.

„Trebuie să înţelegem că uneori organele de drept trebuie să reacţioneze imediat, căci în caz contrar nu va fi nici un fel de luptă eficientă, nu va fi ordine”, a menţionat el.

INFOTAG precizează: Proiectul nr. 161 (legea Big Brother) a fost înregistrat în Parlament în aprilie 2016. Acesta presupune modificarea legii cu privire la SIS şi la Codul penal, care vor oferi organelor de anchetă dreptul de a avea acces la informaţia privată a utilizatorilor, precum şi să blocheze informaţiile extremiste.

Sursa: noi.md