Deşi este grav bolnav, nu are acces permanent la apă şi medicamente, riscă să se îmbolnăvească şi de tuberculoză. Este vorba despre Vitalie Eriomenco. El îşi ispăşeşte de doi ani pedeapsa într-o închisoare din regiunea transnistreană. Potrivit Asociaţiei „Promo-LEX”, numărul cererilor privind încălcarea drepturilor omului în această regiune, depuse la CEDO, este în creştere.

Sora lui Vitalie Eriomenco spune că starea de sănătate a fratelui său este gravă, iar din cauza condiţiilor de detenţie el riscă să se îmbolnăvească de alte boli.

„A stat într-o celulă cu bolnavi de tuberculoză şi infectaţi cu HIV. Încăperea avea 16-18 metri pătraţi, dar erau de la 20 până la 40 de persoane. 95 la sută dintre deţinuţi au probleme cu produsele alimentare şi apa”, spune Ala Gherman.

Femeia spune că fratele ei a slăbit cu 30 kg de când este în detenţie.

„Are dureri de cap, şi-a pierdut auzul. În timpul şedinţelor de judecată nu aude despre ce se discută. Nu poate face cunoştinţă cu materialele dosarului, deoarece i-a slăbit vederea. Nu-i putem face ochelari, pentru că în penitenciar nu este medic specialist”, a mai spus sora lui Vitalie Eriomenco.

Reprezentanţii Asociaţiei „Promolex” susţin că numărul de apeluri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului privind situaţia în locurile de detenţie din stânga Nistrului este în creştere. Dacă CEDO va da câştig de cauză reclamanţilor, Guvernul de la Chişinău va fi obligat să achite compensaţiile.

„Curtea Europeană va studia fiecare dosar pe fiecare caz în parte, dar dacă e să facem o analogie şi să înmulţim cazurile deja comunicate, de 13 dosare, care cuprind mai mult de 15 reclamanţi, vom vedea că suma despăgubirilor ar putea ajunge şi la un milion de euro”, a declarat director executiv Asociaţia Promo-LEX, Alexandru Postică.

Publika.md aminteşte că, săptămâna trecută, expertul ONU Thomas Hammarberg a prezentat un raport cu privire la respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În document se face referire la numărul excesiv al deţinuţilor bolnavi de tuberculoză şi HIV.

sursa: publika.md

Cazul este înaintat împotriva Republicii Moldova şi a Federaţiei Ruse şi este reprezentat de avocaţi şi jurişti din cadrul Asociaţiei Promo-LEX.

CEDO a comunicat un caz ce vizează dreptul la viaţă în regiunea transnistreană. Este vorba de cazul lui Alexandru Stomatii, care „contrar voinţei sale a fost încorporat în structurile paramilitare ilegale din regiunea transnistreană a Republicii Moldova“, anunţă Asociaţiei Promo-LEX .

Potrivit aceleiaşi surse, în 2009, Alexandru Stomatii a fost dus în Bender, ulterior a fost transferat într-o unitate militară din r Râbniţa. „Alexandru Stomatii a avut probleme cu unii din superiori, fiind ameninţat cu moartea. Din aceste motive mama lui Alexandru (reclamanta) s-a adresat «comandantului militar» din Râbniţa şi a obţinut transferarea fiului său la ,«unitatea militară» din Camenca. La 23 mai 2010, reclamanta a fost telefonată de «,comandantul unităţii militare» care i-a comunicat că fiul său a fost găsit mort. Ulterior a aflat că decesul a fost provocat de două împuşcături una în regiunea gâtului şi a doua în regiunea antebraţului drept. Imediat după incident reprezentanţi ai administraţiei regionale au lansat versiunea oficială de suicid a lui Alexandru Stomatii“, potrivit Asociaţiei Promo-LEX.

Mama tânărului a depus o cerere către prin care a solicitat pornirea urmării penale pe faptul omorului intenţionat a fiului său. A aflat din presă că dosarul penal intentat cu privire la determinarea la sinucidere a fiului a fost recalificat în o altă infracţiune şi anume cauzarea morţii din neatenţie.

„Avînd în vedere dubiile ce au apărut la reclamantă în legătură cu examinarea acestei cauze, ţinând cont de intenţia «anchetatorilor» locali de a muşamaliza cauza decesului, la data de 15.06.2010 reclamanta a adresat o plîngere către mai multe autorităţi centrale ale statului, în special Preşedintelui Republicii Moldova, Procurorului General al, Guvernului, Avocatului Parlamentar, misiunilor diplomatice din Moldova, inclusiv şi Ambasadei Federaţiei Ruse“, se mai menţionează în comunicat. Autorităţile Republicii Moldova nu au intervenit şi nu au avut atitudine sau reacţie.

Astfel, a fost încălcat art.2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în legătură cu dreptul la viaţă şi art.13 în legătură cu lipsa unui remediu efectiv la nivel naţional. Cazul este înaintat împotriva Republicii Moldova şi a Federaţiei Ruse şi este reprezentat de avocaţi şi jurişti din cadrul Asociaţiei Promo-LEX.

sursa: adevarul.ro

În perioada 12-26 februarie cetăţenii Republicii Moldova sunt invitaţi să stea „cu ochii pe poliţie”, monitorizând vestimentaţia, echipamentul, mijloacele speciale din dotare, precum şi comportamentul, atitudinea acestora.

Aceasta pentru că începând de astăzi se va desfăşura campania cu sloganul “Cu ochii pe poliţie”, acţiune care are loc concomitent şi în Armenia, Belarus, Federaţia Rusă, Tajikistan şi Ucraina. Campania se va desfăşura în Republica Moldova cu aportul Asociaţiei Promo-LEX, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit Promo-LEX, necesitatea unei astfel de monitorizări a apărut în urma unei analize a legislaţiilor naţionale şi a normelor internaţionale, efectuate de către experţi din aceste 6 ţări în decembrie 2012. Astfel, au fost elaborate cerinţe minime ce trebuie îndeplinite de către agenții de aplicare a legii în fiecare dintre aceste țări. În baza acestor cerințe s-a format un algoritm unic de monitorizare a secțiilor de poliție și a patrulelor de poliție. Astfel, pentru prima dată, activiștii au elaborat şi aplică un instrument unic cu care să evalueze și să compare respectarea drepturilor omului de către poliție în diferite țări.

„Comportamentul poliţiei în societate este de multe ori una dintre cele mai vizibile şi relevante cărţi de vizită pentru o ţară sau comunitate de oameni. Totodată, imaginea celor ce stau la straja ordinii publice poate influenţa substanţial comportamentul în societate. Cetăţenii au aşteptări mari şi manifestă interes deosebit faţă de activităţile organelor de drept, astfel că în următoarele 2 săptămâni ne propunem să luăm pulsul situaţiei actuale, salutând deschiderea Ministerului Afacerilor Interne faţă de această iniţiativă civică. Vom monitoriza activitatea poliţiei de ordine publică prin intermediul observatorilor în toată ţara, dar totodată vom promova prin intermediul mass-media supravegherea continuă a poliţiei de către orice cetăţean. Cu siguranţă vom comunica societăţii toate acţiunile pozitive ale poliţiei, dar nu vom trece cu vederea nici acţiunile negative. În final ne propunem să facem o evaluare, să vedem şi să punem la dispoziţia societăţii acea realitate care va fi constatată de observatorii Promo-LEX” a spus Ion Manole, Director Executiv al Asociaţiei Promo-LEX.

Asociaţia Promo-LEX a elaborat un cod de conduită pentru monitori şi sugerează tuturor cetăţenilor care se vor implica în campanie să respecte prevederile acestuia. În cadrul campaniei pe pagina de Facebook a Asociaţiei Promo-LEX vor fi plasate şi mediatizate materialele audio, foto, video furnizate de observatori dar şi de către cetăţeni atât despre acţiunile pozitive ale poliţiei cît şi cele care arată şi partea urâtă a activităţii poliţiei. În final autorii care au respectat codul de conduită şi vor putea fi identificaţi a materialelor pozitive şi mai puţin pozitive, care vor obţine cele mai multe like-uri de pagina Facebook, vor fi premiate la finele campaniei cu premii. În acest fel organizatorii campaniei doresc să atragă atenţia opiniei publice asupra activităţii poliţiei şi să sesizeze conducerea MAI despre orice abatere admisă de poliţişti, fapt care va permite conducerii ministerului să elucideze circumstanţele faptelor invocate şi după caz să întreprindă măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor.

Cetăţenii sunt invitaţi să comunice cazuri şi situaţii în care sunt vizaţi colaboratorii şi instituţiile Ministerului de Interne. La final, Promo-LEX şi conducerea MAI vor premia cele mai relevante, amuzante şi interesante imagini sau poze expediate la adresa [email protected] sau [email protected]

sursa: moldova.org

Doi angajaţi ai Centrului Naţional Anticorupţie au ajuns în vizorul procurorilor după ce au participat la reţinerea unui bărbat, anchetator la Râbniţa, acuzat de luare de mită. Aceştia au omis un lucru atunci când l-au predat „colegilor“ din autoproclamata republică: presupusul infractor, condamnat între timp la patru ani şi şase luni, este cetăţean moldovean.

Ghenadie Negruţă (31 de ani), angajat în „organele de drept“ din stânga Nistrului acum patru ani, a fost încătuşat în iunie 2011. Reţinerea bărbatului, acuzat că ar fi pretins mită de 3.000 de dolari, a fost ca o scenă desprinsă din filmele de acţiune.

Într-o explicaţie dată aşa-zişilor anchetatori, Ghenadie susţine că pe 14 iunie 2011 mergea în automobilul său de model Audi 80 pe strada centrală din oraşul Rezina. Maşina a fost înconjurată de alte trei autovehicule din care au coborât mai mulţi bărbaţi, aparent civili. Aceştia l-au scos din maşină, l-au pus la pământ şi l-au încătuşat.

Fratele lui Valentin Mejinschi i-a pus cătuşele

Cel care i-a pus cătuşele pe mâini a fost chiar Andrei Mejinschi, şeful aşa-zisei direcţii de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei de la Tiraspol, fratele fostului director al Centrului Anticorupţie de la Chişinău şi ex-ministru de Interne Valentin Mejinschi. Acesta era însoţit de doi angajaţi ai CCCEC-ului. În câteva minute, ar fi venit şi comisarul raionului Rezina. Toţi cei trei reprezentanţi ai organelor de drept ale Moldovei au asistat la toate procedurile efectuate în conformitate cu „normele legale“ din stânga Nistrului.

„Soţul meu i-a rugat să fie judecat de autorităţile constituţionale, fiind cetăţean moldovean. Unul dintre angajaţii Centrului Anticorupţie i-a spus verde-n faţă: «Moldova nu are nevoie de aşa cetăţeni. În Transnistria se vor clarifica cu tine». În scurt timp, a fost dus peste Nistru, la Râbniţa, fiind judecat conform legii separatiste“, mai povesteşte Cristina Negruţă.

A cerut să fie judecat în Moldova

„A fost o înscenare clasică. Banii i-au fost aruncaţi pe bancheta din spate în timp ce Ghenadie a fost pus la pământ”, susţine Cristina Negruţă, soţia bărbatului.

În aprilie 2012, Ghenadie a fost condamnat de „judecătoria supremă“ a autoproclamatei republici la patru ani şi şase luni de detenţie, cu confiscarea averii, fiind întemniţat în închisoarea din Hlinaia, raionul Grigoriopol.

Au demarat o anchetă după un an şi jumătate

În august 2011, într-un răspuns oficial adresat Asociaţiei Promo-Lex, juriştii căreia de se ocupă de caz, angajaţii Centrului Anticorupţie recunosc că instituţia „a acordat suport operativ serviciilor similare din Tiraspol în vederea reţinerii unei persoane bănuite de comiterea unui infracţiuni de corupere“. Potrivit documentului, „materialele urmăririi penale nu pot fi date publicităţii decât cu autorizaţia celor care efectuează urmărirea penală“, adică a aşa-zişilor anchetatori separatişti.

Deşi Procuratura din Rezina a ştiut de la început despre acest incident, oamenii legii nu s-au autosesizat. Aceştia au demarat, totuşi, o anchetă la sfârşitul lunii trecute, după ce în noiembrie 2012, Cristina Negruţă le-a adresat o plângere.

Astfel, potrivit unei ordonanţe privind pornirea urmăririi penale, procurorii constată că angajaţii CNA, Veaceslav Cara şi Andrei Ghidirimschi, „au colaborat la reţinerea şi răpirea din Rezina a lui Ghenadie Negruţă“. „Ambii au acţionat cu acceptul conducerii. Dosarul mi-a fost repartizat recent. Este prematur să vă ofer prea multe detalii. Angajaţii CNA nu au încă nicio calitate procesuală“, ne-a spus procurorul Igor Negreanu.

Atât Cara, cât şi Ghidirimschi au refuzat să discute cu noi. La rândul său, comisarul raionului Rezina, Valeriu Prodan, a negat că ar fi fost prezent la reţinere. „Am fost chemat la Procuratură unde am dat explicaţii. Centrul a avut o operaţiune, dar nu ne-a implicat şi pe noi“, susţine şeful Poliţiei din Rezina.

Chetraru: „Admit, este o ilegalitate“

Viorel Chetraru, directorul CNA, spune că în iunie 2011, atunci când a avut loc operaţiunea, se afla în concediu.

„Autorităţilor transnistrene au depus o solicitare pentru realizarea unui flagrant. Colaboratorii noştri au fost delegaţi prin ordinul vicedirectorului. E adevărat, bărbatul nu ar fi trebuit predat sub nicio formă pentru că este cetăţean moldovean. Admit, este o ilegalitate şi vom vedea cum va fi soluţionată în cadrul procesului penal“, afirmă şeful CNA.

Deocamdată, ambii ofiţeri, continuă să muncească la Centru. „Vor fi suspendaţi dacă asta vor cere procurorii“, a mai spus Viorel Chetraru.

Juriştii nu exclud că ar putea urma o nouă condamnare la CEDO. „Este un caz clasic de răpire şi transmitere a cetăţenilor moldoveni de către angajaţii organelor de drept constituţionale către reprezentanţii miliţiei ilegale de la Tiraspol. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, aceştia ar trebui traşi la răspundere penală pentru răpire de persoane, exces de putere, acţiuni care au dus la privarea ilegală de libertate, supunerea la rele tratamente din cauza condiţiilor de detenţie inumane, inclusiv la sechestrarea bunurilor acestuia“, comentează juristul Alexandru Zubco de la Promo-Lex.

Colaborare ilegală

Nu este primul caz când angajaţii organelor de drept constituţionale au ajutat separatiştii să reţină cetăţeni de-ai noştri sau le-au furnizat informaţie despre aceştia. În iulie 2012, „Adevărul“ scria despre şefi de la Interne acuzaţi că au dat aşa-ziselor autorităţi din rmn, contrar legii, date personale despre familia lui Vitalie Eriomenco, deţinut ilegal în stânga Nistrului. Asta în timp ce rudele bărbatului bat la uşile oficialilor de la Chişinău cărora le cer să-i ajute să-l elibereze.

Totodată, magistraţii de la Strasbourg au examinat mai multe dosare legate de răpirea persoanelor.

În ianuarie 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului un nou caz de răpire a persoanelor şi detenţie ilegală în temniţele separatiste. Este vorba de un bărbat de 38 de ani din Chişinău, care a fost luat pe sus de acasă în martie 2009 şi dus cu forţa peste Nistru. Oleg Filin povesteşte că era acasă cu soţia, fiul şi un vecin când cineva a sunat la uşă. Trei persoane s-au legitimat drept poliţişti şi l-au invitat pentru nişte explicaţii la Comisariatul sectorului Râşcani. Afară, însă, l-au băgat cu forţa într-o maşină cu numere transnistrene. Speriată, femeia a sunat la Poliţie şi a aflat că soţul ei nu a fost adus la comisariat. Bărbatul a ajuns la Dubăsari, unde a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru o spargere.

Recent, CEDO a mai comunicat guvernelor de la Chişinău şi Moscova cazul lui Ştefan Berzan, care în 2008, pe atunci angajat MAI, a fost răpit de miliţie cu ajutorul poliţiştilor din satul Doroţcaia. Bărbatul, acuzat de punerea în circulaţie a banilor falşi, a fost „condamnat“ la cinci ani de închisoare cu suspendare.

„Încercăm să fim detaşaţi de elementul politic al separatismului. Există o relaţie de colaborare cu autorităţile de acolo atunci când e vorba de reţinut criminali. Iată că aceste acţiuni prezintă şi risc sporit atunci când este vorba de cetăţeni moldoveni, chiar dacă sunt infractori. Aceşti oameni trebuie să aibă parte de o Justiţie corectă. Acest lucru mai scapă însă“, recunoaşte directorul CNA, Viorel Chetraru.

Asociaţia Promo-Lex are în vizor mai multe cazuri de acest fel, care îşi aşteaptă rândul să fie examinate de CEDO.

„Organele de drept nu pot colabora cu structurile separatiste pentru că sunt ilegale. Este o problemă dificilă pentru autorităţile constituţionale, dar legea este lege. Tocmai din această cauză instanţa de judecată a declarat nul un document semnat de un ex-ministru de Interne prin care s-a permis colaborarea cu reprezentanţii rmn. Cu regret, unii angajaţi ai organelor de drept au continuat să «colaboreze» şi au admis răpiri a cetăţenilor moldoveni pe care ei au obligaţia să-i protejeze“, comentează Ion Manole, directorul Asociaţiei.

„În situaţii de extradare există o procedură prin care autorităţile examinează dacă persoana solicitată poate fi extradată. În Republica Moldova am avut situaţii (şi le mai avem) prin care organele de drept, fără să respecta vreo procedură legală, au transmis oameni către nişte grupări paramilitare ilegale“, mai spune Ion Manole.

Juristul nu exclude că Guvernul de la Chişinău ar putea suferi noi eşecuri la Curtea de la Strasbourg.

„Evident că ne putem aştepta la noi condamnări, deoarece, în loc să aibă parte de protecţie din partea statului, victimele au fost supuse riscurilor. Eforturile autorităţilor de a le elibera s-au dovedit a fi anevoioase sau chiar fără rezultat. Aşa că, aproape întotdeauna autorităţile Moldovei au avut o problemă greu de explicat. La nivel diplomatic oficialii spun una, iar în realitate se întâmplă altceva. Astfel, experţii străini şi partenerii ţării noastre au fost de multe ori confuzi şi nu ne-au putut ajuta într-o situaţie sau alta“, adaugă directorul Promo-Lex.

sursa: adevarul.ro

Misiunea OSCE în R. Moldova şi Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţile Naţionale au publicat, pe 4 februarie, un raport cu privire la situaţia celor opt şcoli cu predare în grafia latină din Transnistria, administrate de autorităţile R. Moldova.

Raportul a fost scris în baza unor studii de teren, inclusiv în urma mai multor întâlniri cu directorii şcolilor, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, cu autorităţi din R. Moldova, precum şi în baza analizei detaliate a documentelor semnate anterior, în cadrul procesului de negocieri.

Raportul conţine un şir de recomandări, inclusiv o procedură simplificată pentru coordonarea generală a activităţilor educaţionale între partea moldovenească şi cea transnistreană.

«Acest raport este destinat factorilor de decizie de pe ambele maluri ale râului Nistru, pentru a-i ajuta în identificarea unei soluţii reciproc acceptabile pentru această chestiune complexă şi de durată», a spus Ambasadoarea Jennifer Brush, şefa Misiunii OSCE în R. Moldova. «Progresul privind problema şcolilor ar contribui la atingerea unuia dintre obiectivele principale ale procesului de reglementare, care este de a ajuta la rezolvarea problemelor ce afectează viaţa de zi cu zi a oamenilor».

«Realizarea unui asemenea progres necesită concesii din ambele părţi», a adăugat şefa Misiunii OSCE în R. Moldova. «Scopul este protejarea drepturilor copiilor de a-şi alege limba de instruire, şi acest scop ar trebui mereu luat în considerare».

Ambasadoarea Brush a subliniat că recomandările propuse nu vor afecta programul de învăţământ din cadrul acestor instituţii.

Ambasadorul Knut Vollebaek, Înalt Comisar al OSCE pentru Minorităţile Naţionale, a declarat: «Am fost preocupat de situaţia acestor şcoli de foarte mult timp şi sper că acest raport va ajuta părţile în identificarea unei soluţii ce ar permite şcolilor să funcţioneze până la realizarea reglementării definitive a conflictului».

«Este în interesul tuturor părţilor de a asigura că toţi copiii care cresc pe ambele maluri ale râului au acces la cea mai bună educaţie posibilă», a adăugat Ambasadorul Vollebaek. «Dreptul copiilor la educaţie ar trebui să nu fie politizat».
Anterior, Asociaţia Promo-lex anunţa că, după trei luni de la emiterea hotărârii CtEDO din 19.10.2012 prin care a fost recunoscută violarea dreptului la educaţie în regiunea transnistreană a R.Moldova, autorităţile Federaţiei Ruse nu au executat obligaţia de plată a despăgubirilor şi nici nu au întreprins nimic pentru executarea prevederilor generale şi individuale impuse.

În opinia Promo-lex, autorităţile statelor vizate, R. Moldova şi Federaţia Rusă, au ignorat inclusiv obligaţiile impuse prin Convenţie şi Hotărârea CtEDO din 19.10.2012 şi nu au înregistrat eforturi vizibile privind rezolvarea problemelor ce ţin de excluderea prevederilor ilegale şi abuzive a normelor locale ce restrâng folosirea alfabetului latin pentru funcţionarea limbii române (moldoveneşti) în teritoriul de est al R. Moldova. Totodată, nu au fost anulate dispoziţiile aşa-numitelor autorităţi locale din Râbniţa, Bender şi Grigoriopol cu privire la evacuarea Liceelor menţionate din edificiile deţinute anterior.

În astfel de circumstanţe, Raportul OSCE arată că numărul copiilor din cele opt şcoli cu studiere în limba română din stânga Nistrului s-a redus considerabil în ultimii ani, de la 5600 la 1800 de elevi.

sursa: zdg.md

Organizaţia a publicat ieri un studiu cu sugestii de ar urma să ducă la soluţionarea problemelor cu care se confruntă liceele româneşti din stânga Nistrului. Directorii şcolilor contestă recomandările făcute de OSCE.

„Licenţierea printr-o procedură simplificată, diferită de procesul obişnuit pentru şcolile private din Transnistria“, „reluarea analizei reciproce şi comune a programelor şcolare şi a manualelor“, dar şi asigurarea de către Tiraspol a aceloraşi tarife la servicii pentru toate instituţiile de învătâmânt.

Pentru transportarea fără obstacole a diferitor bunuri, „directorii şcolilor ar trebuie să ofere autorităţilor vamale de facto o descriere generală a obiectelor pe care şcoala intenţionează să le transporte în Transnistria pe parcursul anului şcolar. Şi autorităţile vamale de facto trebuie să ofere o scutire în formă scrisă de plata taxelor vamale“. Acestea sunt doar câteva dintre sugestiile menţionate în raportul OSCE, implementarea urmând să fie convenită de către Chişinău şi Tiraspol în cadrul procesului de negocieri în formatul 5+2.

„Acest raport este destinat factorilor de decizie de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru a-i ajuta în identificarea unei soluţii reciproc acceptabile“, declară Jennifer Brush, şefa Misiunii OSCE în Moldova, care dă asigurări că recomandările nu vor afecta programul de învăţământ.

Documentul, criticat de directorii de şcoli

Directorii şcolilor româneşti din regiunea trasnistreană critică propunerile organizaţiei internaţionale. „Susţin doar recomandările cu privire la inspecţiile anti-incendiare şi situaţie epidemiologică, de ele depind securitatea persoanelor. În rest, în loc OSCE să contribuie la soluţionarea problemei noastre complică situaţia şcolilor. Există o decizie CEDO, de acolo trebuia să pornească raportul“, afirmă Eugenia Halus, directoarea Liceului „Evrika“ din Râbniţa.

La fel de rezervată este şi directoarea Liceului „Ştefan cel Mare“ din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, care a cerut pentru astăzi o audienţă la OSCE, pentru a discuta pe marginea acestui raport. „Nu putem să fim de acord cu «licenţiere» la Tiraspol. Nu ştim cum vede OSCE acest lucru, dar este un stat care nu există. Cine ne oferă cea mai mică garanţie că o vom primi sau că a doua zi nu ne va fi anulată?“, se întreabă Eleonora Cercavschi.

Ministerul Educaţiei: Nu admitem aşa ceva“

Nici Ministerul Educaţiei de la Chişinău nu este de acord cu toate recomandările raportului. „Şcolile care se află în subordinea Republicii Moldova au fost acreditate de Tiraspol, deşi, conform legii învăţământului, instituţiile noastre nu trec procedura de acreditare. Ele funcţionează după programe verificate, monitorizate de noi şi nu se întâmplă lucruri necontrolate acolo“, susţine viceministra Educaţiei Loretta Handrabura. „«Licenţierea» presupune acceptarea curriculei trasnistrene şi a întregii proceduri de control.

Noi nu putem admite aşa ceva, deoarece, conform legislaţiei Republicii Moldova, aceste şcoli activează perfect legal şi nu este cazul să mai aibă o licenţiere. În caz contrar, ar trece în subordinea Tiraspolului“, adaugă ministrul-adjunct al Educaţiei.

„Drepturile omului nu se negociază“

Totodată, directorul executiv al Asociaţiei Promo Lex, Ion Manole, susţine că „drepturile omului nu se negociază“. „E foarte straniu că acest raport nu porneşte de la decizia CEDO. Mai întâi, trebuie să fie executată această hotărâre, să fie asigurate condiţiile de funcţionare a şcolilor, după care putem să ajungem şi la alte discuţii. Drepturile omului nu se negociază. Noi am văzut ce au facut până acum cu diplomaţia“, accentuează Ion Manole.

Unii experţi susţin propunerea OSCE de depolitizare a subiectului şcolilor. „Trebuie să renunţăm la anumite aspecte de retorică politică şi să ne concentrăm pe buna funcţionare a acestor şcoli“, menţionează Radu Vrabie, directorul de programe din cadrul Asociaţiei pentru Politică Externă.

În acelaşi timp, specialiştii admit că recomandările OSCE ar putea fi ignorate de partea transnistreană. „Sunt conştient de faptul că autorii propun nişte acţiuni, însă şansa de a fi realizate depinde de comportamentul regimului din stânga Nistrului. Deocamdată, nu există niciun motiv să credem că ei îşi vor schimba retorica şi vor deveni mai deschişi, mai permisivi, în ceea ce priveşte drepturile copiilor care studiază în limba română în aceste instituţii“, susţine Oazu Nantoi, expert în problema transnistreană.

A fost încălcat dreptul la educaţie în limba română

La 19 octombrie 2012, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a dat câştig de cauză celor 170 de elevi, părinţi şi profesori din şcolile româneşti din stânga Nistrului (în speţă din Tighina, Grigoriopol şi Râbniţa). CEDO a dispus ca guvernul rus să plătească 1,02 milioane de euro victimelor, sau câte 6.000 de euro fiecărui reclamant.

„Spre deosebire de deciziile Ilaşcu (2004) şi Ivanţoc (2011), această hotărâre vizează drepturile generale. Magistraţii de la Curtea de la Strasbourg au constatat că sunt încălcate drepturile tuturor celor care vor să înveţe în română şi nu sunt lăsaţi“, a declarat anterior avocatul Alexandru Postică.

sursa: adevarul.ro

Tinerii din regiunea transnistreană care au împlinit vârsta de 18 ani sînt forţaţi să execute serviciul militar în structurile autoproclamatei republici transnistrene. Organizaţia pentru drepturile omului Promo-Lex de la Chișinău a lansat recent o nouă ediţie a studiului care prezintă situaţia recruţilor din regiunea transnistreană, cetăţeni ai Republicii Moldova cât şi ai altor state. Tamara Grejdeanu a discutat cu juristul Alexandru Zubco, autorul a acestui studiu.

Alexandru Zubco: „Înrolarea în așa-zisele structuri paramilitare din stânga Nistrului continuă, sunt acțiuni ilegale, fiindcă aceste structuri sunt ilegale, nu fac parte din forțele armate ale republicii Moldova. Scopul lor este susținerea regimului separatist, înrolarea poartă caracterul de forțat, fiindcă locuitorii de acolo sunt practic impuși prin intermediul normelor acestea penale, regionale și situației social-economice ca să însușească acest serviciu. Noi considerăm că executarea acestui serviciu pe perioada acesta de 18 luni este similară cu o privare de libertate arbitrară, prin care persoanei i se impun anumite restricții, inclusiv și la libertatea de a circula, și nu în ultimul rând o imixtiune în viața lui privată.”

Europa Liberă:Dar ce se întâmplă cu cei care se eschivează să facă armata și să depună jurământ de credință regimului anticonstituțional?

Alexandru Zubco: „Potrivit normelor locale cei care se eschivează de la înrolarea în așa-zisul serviciu militar riscă pedepse penale”

Europa Liberă: Dar există pentru ei o alternativă?

Alexandru Zubco: „Executarea serviciului militar este obligatoriu, pentru, aşa cum spun ei, cetățenii regiunii. În regiune alternativa de a refuza încorporarea nu există, deci vorbesc despre serviciul civil de alternativă, el nu există, este interzis, deci automat cei care vor să refuze încorporarea pe anumite motive, religioase, umanitare, nu o pot face. În partea dreaptă a Nistrului există asemenea serviciu, inclusiv și alte căi prin are serviciul militar poate fi substituit, de exemplu, instruirea militară, catedra militară. Chiar dacă execută în partea dreaptă a Nistrului, un tânăr care este originar și locuitor dintr-un sat din stânga Nistrului, totuși el este citat pentru înrolare.”

Europa Liberă: Această problemă este cunoscută de mai mult timp, autoritățile de la Chișinău au încercat cumva să se implice pentru a-i proteja pe acești tineri, pentru a le proteja drepturile, sunt astfel de pârghii?

Alexandru Zubco: „Este o problemă destul de dificilă ca să obții rezultatul scontat, or această problemă se finisează odată cu soluţionarea conflictului, odată ce dispare regimul separatist sau odată ce autoritățile o să preia controlul, asta este regula generală. Cât privește paşi concreți, cu părere de rău autoritățile constituționale centrale, dau vina pe ministerul apărării, dau nu este doar responsabilitatea lui. Ce ține de asigurarea încorporării, ministerul apărării niciodată nu a refuzat, livretele militare eliberate cetățenilor din stânga Nistrului care au efectuat serviciul militar sub formă de catedră, îi scutește pe respectivii să execute serviciul militar în armata transnistreană. Este vorba despre o acțiune reușită care a produs anumite efecte pozitive în acest sens, mai departe este de lucru, este foarte mult de lucru.”

Europa Liberă: Asociația Promo-Lex primește plângeri de la recruți, de la familiile acestora, încercați cumva să îi ajutați, sau cum ar putea fi ei ajutați din moment ce au refuzat, sau s-au ascuns de autoritățile de acolo?

Alexandru Zubco: „Asistența noastră le vine în orice situație, chiar de la o simplă consultaţie, ce să facă și când ajunge la dosar sau cauză, până la situația critică, nu avem limite de unde și până unde. Da înregistrăm cazuri, înregistrăm situații, înregistrăm apeluri despre persoanele care întâmpină dificultăți anume în acest sens. Pentru fiecare cauză în parte se găsește câte o soluție.”

Europa Liberă: Care ar fi recomandările cu care ați venit după ce aţi analizat situația acestor tineri din regiunea transnistreană?

Alexandru Zubco: „În general, am menționat așa, să fie elaborate niște programe de informare a populației din regiune, care sunt drepturile și obligațiunile lor constituționale, inclusiv și militare. Consider oportun ca să fie creat un centru specializat, un centru militar pentru regiunea transnistreană care să fie specializat și responsabil de asigurarea evidenței militare, soluționarea problemelor recruților, să fie iniţiate de către procuratura generală a Republicii Moldova cauze penale, pe faptul organizării și conducerii acestor formațiuni paramilitare și persoanele să fie trase la răspundere.”

Alexandru Zubco: „Evident, vrem să fie un mecanism eficient de apărare, în cazul în care un tânăr declară că s-a abuzat de el el trebuieprotejat, dar și eficient se are în vedere, adică nu numai scris pe foi, dar să fie eficient aplicat și în practică.”

sursa: europalibera.org

Termenul dat de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) Federaţiei Ruse în dosarul şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană a R. Moldova a expirat pe 19 ianuarie 2013. În această perioadă nu s-a făcut nicio încercare din partea F. Ruse de a executa obligaţia de plată a despăgubirilor. Între timp, situaţia şcolilor cu predare în limba română de pe teritoriul Transnistriei rămâne precară.

La 19 octombrie 2012, Marea Cameră a CtEDO a pronunţat, în şedinţă deschisă, Hotărârea în cauzele «Catan şi alţi 27 c. Moldovei şi Rusiei», «Căldare şi alţi 42 c. Moldovei şi Rusiei», «Cercavschi şi alţi 98 c. Moldovei şi Rusiei», prin care a recunoscut violarea articolului 2 protocol 1 — Dreptul la Educaţie în raport cu Federaţia Rusă.

Trei luni de tăcere

Deşi, la 19 octombrie 2012, CtEDO a emis hotărârea prin care a fost recunoscută violarea dreptului la educaţie în regiunea transnistreană a R.Moldova, timp de trei luni, până în prezent, autorităţile Federaţiei Ruse nu au executat obligaţia de plată a despăgubirilor şi nici nu au întreprins nimic pentru executarea prevederilor generale şi individuale impuse. Cetăţenii rmn, timp de opt ani, au luptat pentru respectarea dreptului lor la educaţie în limba română.

După ce, în 2004, au avut loc mai multe încercări de a bloca şi a închide instituţiile de învăţământ cu predare în limba română, mai mulţi locuitori ai regiunii transnistrene au cerut să fie examinate cazurile lor. Aceştia s-au adresat la Asociaţia Promo-LEX, solicitând ca dosarele lor să fie examinate la Curtea Europeană. Astfel, primele audieri la CtEDO în cadrul acestor dosare au început în 2009. Pentru a doua oară, dosarele respective au fost audiate deja în 2012 în faţa Marii Camere.

Alexandru Postică, directorul programului Drepturile Omului în cadrul Asociaţiei Promo-LEX, a menţionat anterior că Federaţia Rusă «are de acum încolo trei obligaţii faţă de rmn: să-şi gândească politica de susţinere a regimului secesionist ca stat care asigură existenţa acestui regim, să anuleze evacuarea sediilor sus-menţionate şi să le restituie reclamanţilor, să evite încălcări similare pe viitor».
Situaţia şcolilor din rmn — aceeaşi

Potrivit Asociaţiei Promo-Lex, situaţia şcolilor cu predare în limba română rămâne şi în continuare precară. Directorii acestor şcoli susţin că se intervine şi în continuare brutal pentru perturbarea activităţilor didactice. «Reţinerea autobuzelor şcolare ale Liceului Teoretic “Ştefan cel Mare» din or. Grigoriopol, care se deplasează spre Doroţcaia, persecutarea elevului Liceului «Lucian Blaga» din or. Tiraspol demonstrează că regimul de la Tiraspol intenţionează să încalce şi în continuare dreptul la educaţie în regiune», anunţă Promo-LEX.

Deşi, anterior, într-un interviu pentru ZdG, Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului “Ştefan cel Mare şi Sfânt» din Grigoriopol, susţinea că, după ce au câştigat la CtEDO, oamenii au devenit «mai siguri pe sine, mai încrezători că sunt pe calea cea dreaptă. După mai multe frământări, au înţeles, în sfârşit, că luptă pentru o cauză adevărată. Faptul că o instanţă internaţională le-a făcut dreptate e foarte important pentru aceşti oameni, terorizaţi de atâta timp de regimul separatist», situaţia pe parcursul acestor trei luni nu s-a schimbat.

Amintim că CtEDO a obligat Federaţia Rusă să achite reclamanţilor despăgubiri de 1,07 mln de euro pentru prejudiciul cauzat şi 50 de mii de euro cheltuieli de reprezentare. Asociaţia «Promo-LEX» urmează să comunice despre ignorarea obligaţiunilor asumate prin ratificarea Convenţiei Europene de către Federaţia Rusă Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.

sursa: zdg.md

Amnistiat şi condamnat din nou. Vorbim despre poliţistul moldovean, Alexandru Ursu, care, a fost graţiat cu trei luni în urmă de către liderul de la Tiraspol, Evghenii Şevciuc. Acum două săptămâni instanţa de judecată din Transnistria a emis însă o nouă încheiere. Potrivit acesteia, Alexandru Ursu urmează să petreacă 12 ani şi jumătate după gratii.

După trei ani de detenţie ilegală, în noiembrie trecut, Alexandru Ursu a revenit acasă. În urma, unui decret semnat de liderul de la Tiraspol, poliţistul moldovean a fost graţiat. Atunci cu mare fast, premierul Vlad Filat anunţa că eliberarea acestuia a venit în urma discuţiilor sale cu Evgheni Şevciuc.

Deşi a fost amnistiat, Alexandru Ursu continua să primească citaţii de la pretinsele instituţii de drept din Transnistria. Documentele se refereau la acelaşi dosar, în care poliţistul moldovean era acuzat de fals în acte la procurarea unui apartament, la Tiraspol. Cu trei săptămâni în urmă, ignorând decretul lui Evghenii Şevciuc, instanţa de judecată a emis o nouă încheiere. Potrivit acesteia Alexandru Ursu ar urma să stea după gratii 12 ani şi jumătate.

Motiv pentru pronunţarea unei noi încheieri a servit modificare aşa-zisului „Cod Penal” din stânga Nistrului. Avocaţii Promo-Lex nu exclud că Alexandru Ursu ar putea ajunge din nou după gratii, dacă va ieşi din satul său de baştină Hagimus. Şi asta pentru că o porţiune de traseu se afllă în gestiunea autorităţilor din stânga Nistrului.

Organele de drept din Moldova au deschis şi un dosar penal pentru detenţie ilegală pe marginea acestui caz. Urmează de văzut cum s eva finaliza ancheta, în condiţiile în care guvernul de la Chişinău nu poate controlo teritoriul din stânga Nistrului.

sursa: prime.md