Peste 10 milioane de lei vor fi alocați în 2013 pentru dezvoltarea instituțiilor de învățământ și diverse proiecte de infrastructură în localitățile din Zona de Securitate.

Guvernul a aprobat Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2013. Programul conține activități pentru dezvoltarea și modernizarea instituțiilor din sistemul educațional, reparația clădirilor și construcția apeductelor, iluminarea stradală, asigurarea bunei desfășurări a activității Comisiei Unificate de Control etc. Liceele teoretice și gimnaziile cu predare în limba română din regiunea transnistreană vor primi un ajutor material unic de 75 mii lei, iar în satele Lopatna, Jora de Mijloc, Onițcani, Mălăieștii Noi vor fi reparate grădinițele. De asemenea, au fost selectate 14 localități care vor primi finanțare pentru construcția sistemelor de iluminare stradală. Printre alte activități se numără editarea a două volume de culegeri de documente care țin de conflictul din anul 1992 și procesul de negocieri. În total, suma cheltuielilor prevăzute pentru activitățile în localitățile din zona nistreană se ridică la peste 10 milioane de lei.

Asociația „Promo-LEX” s-a arătat îngrijorată de procedura de repartizare a mijloacelor financiare. „Atragem atenţia că la capitolul „Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor din sistemul educaţional” au fost alocați în total doar un milion de lei, adică doar circa 10% din totalul cheltuielilor preconizate. Mai puţin de 6% din aceste cheltuieli vor fi direcţionate conform proiectului la cele opt instituţii de învăţământ din regiune. Pe de altă parte, pentru dotarea cu mobilier a unei singure grădiniţe amplasate în zona de securitate de pe partea dreaptă a râului Nistru în r-nul Criuleni se vor aloca 400 mii lei, adică circa 4% din totalul bugetului preconizat”, atrage atenția „Promo-LEX” într-un comunicat. Asociația mai menționează că majoritatea cheltuielilor se referă la localitățile amplasate în Zona de Securitate pe malul drept al Nistrului, nu și la cele de pe malul stâng, unde se înregistrează cel mai des încălcarea drepturilor omului.

sursa: timpul.md

Peste 10 milioane de lei vor fi alocați în 2013 pentru dezvoltarea instituțiilor de învățământ și diverse proiecte de infrastructură în localitățile din Zona de Securitate.

Guvernul a aprobat Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2013. Programul conține activități pentru dezvoltarea și modernizarea instituțiilor din sistemul educațional, reparația clădirilor și construcția apeductelor, iluminarea stradală, asigurarea bunei desfășurări a activității Comisiei Unificate de Control etc. Liceele teoretice și gimnaziile cu predare în limba română din regiunea transnistreană vor primi un ajutor material unic de 75 mii lei, iar în satele Lopatna, Jora de Mijloc, Onițcani, Mălăieștii Noi vor fi reparate grădinițele. De asemenea, au fost selectate 14 localități care vor primi finanțare pentru construcția sistemelor de iluminare stradală. Printre alte activități se numără editarea a două volume de culegeri de documente care țin de conflictul din anul 1992 și procesul de negocieri. În total, suma cheltuielilor prevăzute pentru activitățile în localitățile din zona nistreană se ridică la peste 10 milioane de lei.

Asociația „Promo-LEX” s-a arătat îngrijorată de procedura de repartizare a mijloacelor financiare. „Atragem atenţia că la capitolul „Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor din sistemul educaţional” au fost alocați în total doar un milion de lei, adică doar circa 10% din totalul cheltuielilor preconizate. Mai puţin de 6% din aceste cheltuieli vor fi direcţionate conform proiectului la cele opt instituţii de învăţământ din regiune. Pe de altă parte, pentru dotarea cu mobilier a unei singure grădiniţe amplasate în zona de securitate de pe partea dreaptă a râului Nistru în r-nul Criuleni se vor aloca 400 mii lei, adică circa 4% din totalul bugetului preconizat”, atrage atenția „Promo-LEX” într-un comunicat. Asociația mai menționează că majoritatea cheltuielilor se referă la localitățile amplasate în Zona de Securitate pe malul drept al Nistrului, nu și la cele de pe malul stâng, unde se înregistrează cel mai des încălcarea drepturilor omului.

sursa: timpul.md

Proiectul privind programul activităţilor de reintegrare a ţării pentru anul 2013 nu a fost supus dezbaterilor publice, fapt care îi nemulţumeşte pe mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile.

Asociaţia “Promo-LEX” a emis un comunicat prin care îşi manifestă îngrijorarea privind repartizarea mijloacelor financiare, în special la capitolul “Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor din sistemul educaţional”.

“Pentru acest capitol au fost alocate în total doar 1 mln lei, adică doar circa 10% din totalul cheltuielilor preconizate. Mai puţin de 6% din aceste cheltuieli vor fi direcţionate conform proiectului câte 75000 lei la cele 8 instituţii de învăţământ din regiune. În acest fel cheltuielile directe pentru fiecare instituţie va reprezenta mai puţin de un procent din totalul bugetului preconizat”, menţionează Pavel Postică, reprezentant al Asociaţiei Promo-LEX.

De asemenea, asociaţia este nemulţumită de faptul că majoritatea cheltuielilor sunt preconizate pentru localităţile amplasate în zona de securitate, dar în partea dreaptă a râului Nistru.

În context, Promo-LEX a solicitat Guvernului să restituie proiectul respectiv pentru a fi revizuit, consultat cu societatea civilă şi eventual completat cu alte iniţiative îndreptate în special pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, fapt care va influenţa pozitiv reintegrarea ţării.

Menționăm că Guvernul a alocat 10 milioane de lei pentru reintegrarea țării. Hotărârea a fost aprobată în ședința de ieri a cabinetului de miniștri.

sursa: moldova.org

Incepind de astazi in regiunea transnistreană sunt recrutaţi şi încorporati tinerii între 18 şi 27 de ani. Liderul regiunii, Evgheni Şevciuk, a semnat la sfîrşitul săptămînii trecute un decret în acest sens. Astfel, tinerii din regiunea transnistreană care vor fi recrutaţi vor incălca de fapt, Constituţia Moldovei, căci structurile militare ale regiunii separatiste nu sunt recunoscute de Chisinau. Alla Ceapai a stat de vorbă cu juristul Alexandru Zubco de la asociaţia Promo Lex despre aceasta situaţie şi despre condiţiile impuse locuitorilor din partea cealaltă a Nistrului.

Alexandru Zubco: „În rapoartele şi studiile elaborate de Promo-Lex constatăm că înrolarea în aşa-zisele structuri paramilitare din stânga Nistrului sunt nişte acţiuni ilegale care contravin Constituţiei Republicii Moldova şi tratatelor internaţionale.

Acest fenomen nu este unul nou, deja de 20 de ani practic au loc aceste înrolări forţate. Sunt înrolaţi cetăţeni ai Republicii Moldova şi a altor state în aceste structuri şi sunt obligaţi să depună jurământul unui regim anticonstituţional.”

Europa Liberă: Dar sunt forţaţi să execute serviciul militar chiar şi acei tineri care eventual nu au aşa numitul paşaport transnistrean?

Alexandru Zubco: „Cei care domiciliază acolo majoritatea sunt documentaţi cu actele respective, adică cu paşapoarte transnistrene să le spunem aşa. Nu pot să vă spun că nu sunt înrolaţi persoanele care nu au cetăţenia transnistreană. Nu pot să vă spun, dar asta nu înseamnă că nu există, poate şi există. Ideea este că cetăţenia respectivă nu este recunoscută, deci automat ea nu există. Şi atunci când tinerii sunt înrolaţi, ei sunt înrolaţi ca cetăţeni ai Republicii Moldova sau a Rusiei, Ucrainei.”

Europa Liberă: Dar există pentru aceşti tineri o alternativă, din moment ce serviciu militar este obligatoriu în stânga Nistrului?

Alexandru Zubco: „Da, serviciu militar este obligatoriu pentru bărbați. Serviciu de alternativă sau civil, cum există în partea dreaptă a Nistrului, în regiunea transnistreană nu există. Practic persoanele care vor să refuze serviciul sub arme substituindu-l cu un serviciu de alternativă nu o pot face, din contra ei sunt acuzaţi de eschivare ilegală de la serviciu militar şi sunt amendaţi, fie atraşi la răspundere penală.”

Europa Liberă: Dar cum se pot proteja aceşti tineri de această înrolare forţată?

Alexandru Zubco: „În primul rând noi am mizat întotdeauna pe rolul activ al autorităţilor constituţionale, fără implicarea cărora situaţia tinerilor de acolo nu poate fi soluţionată în nici un mod. La nivel general, ar trebui să existe o poziţie sau cel puţin acum o informare  activă a tinerilor din stânga Nistrului ca să fie înrolaţi în forţele armate ale Republicii Moldova şi nu în cele din stânga Nistrului.

Am propus că să fie creat un centrul militar specializat pentru regiunea transnistreană, pentru problemele care sunt acolo, astfel încât ele să nu fie dispersate la secţiile teritoriale, fiindcă lor le este mult mai dificil. Evident, o altă serie de propuneri era ca la prima documentare cu buletin de identitate moldovenesc să fie luaţi în evidenţă militară de către autorităţile constituţionale, adică direct. Şi atunci tânărul merge la domiciliu, acasă şi arată adeverinţa de recrut că este încorporat, luat în evidenţă de autorităţile constituţionale. Până când tendinţa respectivă nu spunem că nu este, dar ea nu este la un nivel care să acopere acest fenomen.

Autorităţile au obligaţia de a acţiona, nu de a aştepta ca tinerii să vină singuri. Noi nu avem acum refuz referitor la faptul ca Centrele militare din Republica Moldova să încorporeze pe cei din stânga Nistrului, nu este un refuz, dar nu este o informare.”

Europa Liberă: Adică să înţeleg că tinerii au posibilitate să aleagă?

Alexandru Zubco: „Nu numai că au posibilitatea să aleagă, ei, conform Constituţiei Republicii Moldova, sunt obligaţi să execute serviciul militar în forţele armate ale Republicii Moldova, ei fiind cetăţeni ai statului Republica Moldova. Din cauza situaţiei social-economice de acolo ei nu pot să facă sau cel puţin sunt în primul rând citaţi acolo şi atunci ei sunt nevoiţi practic, sunt forţaţi să execute aşa zisul serviciul în structurile respective.”

Europa Liberă: Problema e că nu toţi cunosc că au această alternativă, adică să facă serviciul militar  pe malul drept al Nistrului?

Alexandru Zubco: „Asta este problema de bază. Este de obligaţia autorităţilor centrale de ai încorpora, inclusiv şi de a-i informa. Lucrul trebuie urnit din loc fiindcă gravitatea fenomenului este că cetăţenii Republicii Moldova depun jurământul unui regim anticonstituţional care proclamă Republica Moldova inamicul numărul unu. Şi atunci, ce facem noi cu tinerii respectivi. În caz de conflict armat ei vor fi obligaţi să lupte împotriva statului a cărui cetăţeni sunt.”

Europa Liberă: Ştiu că asociaţia Promo-Lex primeşte plângeri de la recruţi, de la rudele acestora, îşi puteţi cumva ajuta când auziţi de la ei că au fost înrolaţi forţat?

Alexandru Zubco: „Noi primim şi înregistrăm plângerile, asistăm în cazuri particulare victimele şi beneficiarii. Pentru fiecare caz separat încercăm şi depunem eforturi ca să ajutăm. În multe situaţii însă este practic imposibil, având în vedere că persoana trebuie să meargă înapoi în teren, mă refer la persoanele care au fost anunţate în căutare. Ele practic nu pot să revină la domiciliu, acasă. Şi vă imaginați un tânăr de 18 ani unde poate el să meargă dacă nu are rude în partea dreaptă a Nistrului? Viaţa lui practic e urnită din loc, risipită.

Sunt situaţii destul de complexe şi foarte încurcate. În unele situaţii nici autorităţile nu pot să intervină fiindcă nu este vacuumul respectiv de legislaţie, acte normative, nu este o bază legală specială pentru asemenea situaţii şi iarăşi este un cerc vicios. Este foarte dificil ca să ajuţi să obţii nişte rezultate scontate, dar noi depunem eforturi cel puţin.”

sursa: europalibera.org

Federaţia Rusă este împotriva vizitelor delegaţiilor străine în Zona de Securitate deoarece este împotriva rezolvării conflictului transnistrean. De această părere este directorul executiv al Asociaţiei „Promo-LEX”, Ion Manole. Comentariul vine ca urmare a dezacordului exprimat de către delegaţia rusă şi cea transnistreană din Comisia Unificată de Control faţă de vizita în Zona de Securitate, la 22 martie, a unei echipe multinaţionale sub auspiciul experţilor canadieni, transmite IPN.

Ion Manole a declarat că acest dezacord este o dovadă în plus că rolul Federaţiei Ruse nu este de a menţine pacea şi stabilitatea în Republica Moldova, dar de a-şi menţine controlul asupra regiunii transnistrene. Directorul Promo-LEX a mai subliniat că juriştii asociaţiei au înregistrat numeroase cazuri şi fenomene grave ce conduc la încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului în presupusa Zonă de Securitate. Ion Manole a specificat că în urma acestor analize s-a constatat că actualul format de pacificare nu este eficient. Acesta nu corespunde tuturor standardelor necesare, fiind compuse exclusiv din părţile beligerante, Rusia, Moldova şi structurile paramilitare ilegale din stânga Nistrului. Ele nu reprezintă instituţii, state sau organizaţii dezinteresate.

De asemenea, potrivit Promo-LEX, formatul de pacificatori nu asigură careva garanţii locuitorilor din teritoriul regiunii transnistrene, deoarece lipsesc instrumente legale sau eficiente de implicare sau stopare a abuzurilor şi încălcărilor drepturilor fundamentale ale omului. Formatul de pacificatori nu conţine o perioadă clară pentru presupusa Misiune de Pacificare. Astfel, actualul format este unul extrem de politizat şi ineficient, deoarece nu  poate contribui la soluţionarea problemei transnistrene, a mai spus Ion Manole.

Potrivit directorului „Promo-LEX”, delegaţia rusă, în calitatea sa de pacificator, nu ar trebui să aibă careva obiecţii pentru diverse misiuni internaţionale, chiar civice, de monitorizare sau inspectare a zonei, obiectelor, unităţilor şi a trupelor pacificatoare.

În conformitate cu prevederile Documentului de la Viena din 2011, care este unul din principalele instrumente existente în cadrul dimensiunii politico-militare a cooperării internaţionale, vizite de inspectare sunt desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova de 3 ori pe an.

sursa: info-prim.md

La 19 martie 2013 Procuratura Generală a R.Moldova a emis un comunicat de presă prin care se stipulează faptul că a generalizat activitatea organelor Procuraturii desfăşurată în decursul anului 2012 în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

Asociația Promo-LEX salută această iniţiativă şi apreciază faptul că una din problemele și recomandările asociației a fost acceptată și recunoscută de către Procuratura Generală a R.Moldova.

Asociația Promo-LEX, în cadrul activităţilor Programului Drepturile Omului, oferă asistență juridică calificată victimelor violenței în familie din Republica Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană. Urmare a litigării a cel puţin 15 cazuri de violență în familie, Asociația Promo-LEX nu o singură dată și-a manifestat îngrijorarea referitor la aplicarea eronată a prevederilor legale de către organele de drept.

Printre concluziile prezentate în diferite studii și rapoarte elaborate de Promo-LEX, s-a regăsit și problema refuzului din partea procurorilor în începerea urmăririi penale, pe motiv că există prevederi analogice în Codul contravenţional şi urmează a fi aplicată legea mai blândă. Asociaţia Promo-LEX a atras atenţia Procuraturii Generale că violența în familie reprezintă o infracțiune prevăzută în Codul penal. Cu toate acestea, organele de poliție preferă să atragă agresorul la răspundere contravențională în baza art.78 și/sau 69 Cod contravențional și nicidecum la răspundere penală în baza art.201/1 Cod penal.

Din practica asociaţiei se constată că această implicare a Procuraturii se realizează încă la un nivel insuficient, existând cazuri când însăşi Procurorii refuză repetat începerea urmăririi penale, argumentând că prevederile art.78 alin.3 Cod Contravenţional sunt congruente cu prevederile art. 201 alin.1 Cod Penal.

Cu titlu de exemplu, un astfel de caz, aflat încă în proces de examinare mai mult de 16 luni de zile, nu poate fi soluționat în baza prevederilor art. 201/1 Cod Penal, din cauza refuzului Procuraturii Ungheni de a recunoaște inaplicabilitatea prevederilor art.78 și/sau 69 Codului contravențional în cazurile în care este invocată violența în familie.

În acest context, Asociația Promo-LEX atrage atenția organelor Procuraturii R.Moldova să-și exercite drepturile și obligațiile prevăzute de legislația în vigoare, prin intervenirea în soluționarea tuturor cazurilor de violență în familie eronat calificate.

Declaratie Promo-Lex
sursa: zdg.md

Două ong-uri moldoveneşti, Promolex şi Asociaţia pentru guvernare eficientă şi responsabilă (AGER), şi-au trimis 38 de observatori în instanţele de judecată din toată ţara ca să se uite peste umărul magistraţilor şi să vadă cum răspund aceştia nevoilor de reformă. Monitorizarea se desfăşoară în cadrul unui proiect, „Sporirea responsabilităţii guvernului prin monitorizarea reformelor din justiţie”, cu o durată de 24 de luni şi finanţat cu aproape 300 de mii de euro de UE. Alţi trei experţi angajaţi de UE vor observa cum se realizează reforma justiţiei la nivel de politici. Despre condiţiile în care vor colabora societatea civilă şi autorităţile în cadrul acestei monitorizări, am discutat cu preşedinta AGER, Olesea Stamate:

Olesea Stamate: „Proiectul este compus din două părţi, din două componente de bază. Este vorba în primul rând despre monitorizarea implementării reformei sau a planului de acţiuni din strategia pentru reforma sectorului justiţiei. Aici ne uităm pe realizarea acţiunilor din fiecare pilon, fiind şapte piloni, şi noi urmărim fiecare acţiune să vedem dacă ea este îndeplinită la timp, dacă este îndeplinită calitativ, dacă este asigurată transparenţa, participarea publicului la luarea deciziilor, ne uităm pe proiectele de legi cele mai importante şi putem să oferim recomandări sau feed-back-ul nostru către actorii implicaţi în reformă.

Şi a doua componentă foarte importantă este monitorizarea şedinţelor de judecată. Deci, noi privim această componentă ca o componentă practică sau aplicativă, care ne va ajuta să măsurăm impactul pe teren al acestor acţiuni. Chiar dacă nu vom putea vorbi la sfârşitul acestor doi ani despre un impact real al reformei în sectorul justiţiei pe care l-am observat noi în sălile de judecată, oricum va fi un punct de reper vizavi de care noi vom putea să comparăm care este situaţia în 2013, care va fi în 2015, 2017, 2020 ş.a.m.d. Ca să vedem care a fost de fapt efectul acestui efort de reformă în sectorul justiţiei.”

Europa Liberă: Efectul scontat este totuşi să fie eliminată corupţia din sistemul judecătoresc, nu?

Olesea Stamate: „În principiu, da. Este vorba de o justiţie echitabilă, este vorba despre o justiţie responsabilă, transparentă, o justiţiei accesibilă tuturor. Este vorba deci şi de accesul la justiţie. Dar corupţia în principiu este un impediment pentru toate aceste principii.”

Europa Liberă: Ca să înţeleagă foarte bine ascultătorul, de ce e nevoie ca sistemul acesta a justiţiei să fie reformat?

Olesea Stamate: „Avem nevoie de judecători profesionişti, independenţi de influenţe politice şi orice alt fel de influenţe din exterior. Asta implică o dotare materială respectivă, instruire calitativă şi garanţii pentru eliminarea oricăror influenţe din afară.”

Europa Liberă: La nivel de colaborare cu autorităţi, cum va derula aceasta? Atunci când observaţi o problemă, o raportaţi autorităţilor şi vă aşteptaţi la o reacţie sau cum?

Olesea Stamate: „Noi vom avea anumite produse ale proiectului. Deci, o dată în trei luni noi vom veni cu un raport trimestrial, o dată la şase – un raport comprehensiv. Totodată noi vom veni cu note de progres, anumite opinii, păreri, vizavi de anumite acţiuni, pe parcurs, oricând intervine necesitate.

Dacă este vorba despre un proiect de lege care este prezentat guvernului spre aprobare şi considerăm că anumite prevederi ale acestuia contravin anumitor practici europene sau norme ale legislaţiei europene. Atunci intervenim cu recomandări spre a fi corectate.

Cei trei experţi care participă la monitorizarea realizării acţiunilor din strategie, participă la şedinţele grupului de lucru pentru realizarea reformei: observăm procesul, observăm în ce măsură sunt făcute publice datele, rapoartele, tot ce este produs în cadrul acestui proces de reformă şi în ce măsură publicul are acces la aceste date.”

Europa Liberă: La ce fel de reacţii totuşi din partea autorităţilor se aşteaptă cei care realizează acest proiect? Atunci când vor fi descoperite anumite probleme, cum ar trebui să răspundă autorităţile, ar trebui să ia act de observaţii, ar trebui imediat să intervină?

Olesea Stamate: „În principiu sperăm să avem o colaborare deschisă, transparentă şi prietenoasă. Sperăm în principiu să le putem fi de ajutor. Scopul nostru nu este doar de a critica, ci de a recomanda anumite acţiuni corective, dacă este cazul, de a zice bravo autorităţilor care au realizat anumite succese.”

Europa Liberă: Multe măsuri din pachetul de reformă a justiţiei stârnesc diferite tipuri de discuţii. Ar fi suficient aici să invoc propunerea cu lipsirea de imunitate a judecătorilor bănuiţi de acte de corupţie. În acest caz, cum procedaţi: porniţi de la documentul pe care îl aveţi în faţă, din moment ce este un document aprobat la nivel de autorităţi înseamnă că asta este direcţia, asta este viziunea autorităţilor?

Olesea Stamate: „Scopul nostru nu este a rescrie strategia. Cu siguranţă. Nu intervenim în conţinutul strategiei propriu-zise. Însă aceleaşi acţiuni de care vorbim că pot fi controversate la un moment dat, ele pot fi realizate în diferite moduri. Spre exemplu, dacă vorbim de eliminarea acelor cuşti din cadrul sălilor de judecată.

Pe de o parte, prezumţia nevinovăţiei zice că nu putem să plasăm persoana respectivă după gratii, cel puţin până la demonstrarea contrariului. Pe de altă parte, cum rămâne cu siguranţa şi securitatea celorlalţi participanţi la proces dacă este vorba despre o crimă deosebit de gravă? Din ce ne-au relatat deja unii observatori, în unele instanţe au fost înlocuite cu nişte boxe de sticlă, care sunt mai OK din punctul de vedere al prezumţiei nevinovăţiei, însă ele deja au creat anumite probleme din punct de vedere al acusticii, persoana nu aude efectiv ce se vorbeşte în şedinţa de judecată. Deci, e o latură negativă a intenţiei pozitive de a elimina aceste gratii.”

Europa Liberă: Există voci care au făcut aprecieri nu tocmai bune strategiei de reforme a justiţiei. Au zis că ar fi mai mult de faţadă, că până la urmă toată lumea înţelege că nu se poate reforma justiţia cu astfel de măsuri…

Olesea Stamate: „Reforma propriu zisă este foarte ambiţioasă şi acoperă întreg sectorul justiţiei: şi Procuratură, şi MAI, sistemul judecătoresc fireşte, executorii judecătoreşti, asistenţa juridică garantată de stat etc. Deci, este un exerciţiu extrem de complex.

Pe de o parte, sunt de acord că nu poţi lua doar instanţele, fără să vizezi procuratura, MAI, etc. Pe de altă parte, o asemenea reformă complexă trebuie petrecută la fiecare din aceste sub sectoare. Şi acest lucru deja se întâmplă, la MAI de exemplu. Ei au concepţia proprie de reformă.

Acum, în ce măsură acestea două, componenta poliţiei şi concepţia generală de reformă, în ce măsură sunt ele interconectate şi coordonate, aici sunt anumite semne de întrebare. Vizavi de Procuratură este acelaşi lucru. Ar fi speranţa noastră ca procuratura va fi supusă unui proces de reformă comprehensiv în următorii câţiva ani. Şi atunci trebuie de văzut în ce măsură acţiunile care sunt prevăzute deja în strategia de reformă în sectorul justiţiei sunt într-adevăr necesare şi vor fi cuprinse de reforma care este aşteptată în cadrul organelor Procuraturii.”

Europa Liberă: Da eu înţeleg corect că această reformă deocamdată nu a atins în nici un fel Procuratura?

Olesea Stamate: „La nivel de amendamente legislative deocamdată. Dar mai multe vă voi putea spune când observatorii noştri vor monitoriza implementarea în teren. Două ong-uri moldoveneşti, Promolex şi Asociaţia pentru guvernare eficientă şi responsabilă (AGER), şi-au trimis în jur de 40 de observatori în instanţele de judecată din toată ţara ca să se uite peste umărul magistraţilor şi să vadă cum răspund aceştia nevoilor de reformă.

sursa: europalibera.org

Administraţia de la Tiraspol a intrat din nou în vizorul apărătorilor drepturilor omului după ce săptămâna trecută apartamentul avocatului Stepan Popovschi a fost percheziţionat de coloaboratorii securităţii – KGB. Potrivit juriştilor Asociaţiei „Promo-Lex”, astfel, administraţia din stânga Nistrului ar fi vrut să împiedice organizarea unei conferinţe de presă la care avocatul, care apără drepturile a mii de săteni deposedaţi de terenuri agricole, intenţiona să facă publice mai multe cazuri de încălcare a drepturilor omului. Detalii are Diana Răileanu:

Stepan Popovschi spune că în repetate rânduri a fost supus ameninţărilor din partea autorităţilor din stânga Nistrului, iar două organizaţii internaţionale au cerut recent liderilor de la Tiraspol să oprească intimidările împotriva lui.

Într-un interviu acordat Europei Libere la finele lunii trecute, avocatul, care apără drepturile celor deposedaţi de pământuri în regiunea transnistreană, explica de ce activitatea sa ar nemulţumi autorităţile de la Tiraspol:

„Cel mai probabil autorităţile din stânga Nistrului cred că noi reprezentăm o ameninţare pentru ei. Eu aveam impresia că regimul lui Igor Smirnov era unul nepotrivit, însă astăzi nu mai sunt de această părere. În acea perioadă nu am fost supus urmăririlor şi intimidărilor. Aveam posibilitatea să le vorbesc oamenilor despre drepturile lor oriunde doream, chiar şi în aer liber. Până nu demult nici nu ştiam ce înseamnă ameninţări şi urmăriri.”

Despre încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană se vorbeşte cu jumătate de gură, susţine preşedinta Asociaţiei „Prosvet” de la Dubăsari, jurista Irina Sergheeva, şi ea ameninţată de câteva ori de miliţienii transnistreni:

„La noi se încalcă drepturile cetăţenilor la fiecare pas, iar dacă încercăm să vorbim despre asta ne aprindem paie în cap. Organizaţiilor internaţionale li se oferă informaţii despre cum stau lucrurile la acest capitol în stânga Nistrului, însă aceste informaţii nu întotdeauna corespund realităţii. Vin foarte mulţi experţi internaţionali, sunt duşi prin penitenciare, s-ar părea că autorităţile de aici sunt deschise şi foarte interesate să apere drepturile omului. Din păcate însă sunt foarte mari încălcări în sistemul de justiţie şi din partea persoanelor cu funcţii de răspundere, organelor de drept şi Procuraturii.”

În opinia preşedintelui Asociaţiei „Promo-Lex”, Ion Manole, responsabile de încălcările drepturilor omului în regiunea transnistreană ar fi şi autorităţile de la Chişinău, care abordează superficial subiectul în cadrul negocierilor în formatul „5+2”.

Ion Manole: „Şi acest lucru se vede cu ochiul liber pentru că deşi se vorbeşte deja al doilea an despre paşi concreţi în ceea ce priveşte promovarea şi apărarea drepturilor omului în regiunea transnisterană, situaţia devine dacă nu mai rea, cel puţin este la fel ca şi în perioada în care la cârma administraţiei din regiune se afla Igor Smirnov.”

Europa Liberă: Şi ce soluţie vedeţi Dvs?

Ion Manole: „Autorităţile constituţionale trebuie să depună eforturi individuale pentru fiecare caz în parte atunci când acesta ajunge pe masa lor. În ceea ce priveşte situaţia locuitorilor din această regiune putem spune cu siguranţă că nu avem statistici la momentul de faţă, nu cunoaştem câte persoane suferă, câte persoane sunt abuzate, câte persoane la urma urmei, au decedat în instituţiile penitenciare.”

Recent, expertul Naţiunilor Unite, Thomas Hammarberg, care a monitorizat pe parcursul anului trecut respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, a cerut administraţiei de la Tiraspol să fie revizuit modul în care funcţionează sistemul judiciar în regiune, a solicitat reformarea sistemului penitenciar, reducerea numărului de deţinuţi şi abolirea măsurilor disciplinare inumane din închisori.

sursa: europalibera.org

Lipsa informaţiei complete pe pagina web a MAI despre comisariatele şi secţiile de poliţie din ţară, accesul îngrădit şi lipsa insignelor personalizate sunt câteva din lacunele înregistrate de organizatorii campaniei „Cu ochii pe poliţie”. Potrivit raportului, în comisariate, politiştii respectă regulile şi adoptă un comportament respectuos.

Cu toate acestea, unele posturi de poliţie sunt destul de dificil de găsit, întrucât nu există indicatoare. Lipsesc, de asemenea, şi rampele de acces pentru persoanele cu dizabilităţi. Multe secţii de poliţie nu au panouri informative cu privire la serviciile pe care le oferă. Totodată, 66% dintre poliţiştii nu poartă elemente vizibile de identificare. În 62% din Comisariate este un birou de audienţă a cetăţenilor, în timp ce acest lucru este înregistrat doar în 12% din secţiile de poliţie.

„Printre recomandările formulate se numără: necesitate completării şi actualizării site-ului, sporirea accesului cetăţenilor în comisariate, eliminate barierele, asigurarea cu mobilier necesar, executarea reaparaţiilor secţiilor de poliţie, exercitarea unui control mai strict din partea MAI, asigurarea tuturor poliţiştilor cu ecusoane şi insigne personalizate”, a declarat preşedintele Asociaţiei Promo-Lex, Ion Manole.

„Multe din recomandările primite anticipează ceea ce ne-am propus să facem, odată cu implementarea reformei poliţiei. Suntem, de exemplu, în proces de elaborare a unei noi uniforme”, a declarat viceministrul de Interne Ion Bodrug.

Publika.md aminteşte că această campanie s-a desfăşurat pe parcursul ultimelor două săptămâni. În cadrul acesteia au fost implicaţi 45 de monitori, care au vizitat toate comisariatele de poliţie din ţară şi 108 secţii şi posturi de poliţie. Monitorii au chestionat angajaţii din comisariate şi au întocmit un raport în baza celor 42 de răspunsuri din chestionare. Informaţiile urmează a fi transmise unei asociaţii neguvernamentale din Ucraina, pentru a face un raport comparativ.

sursa: publika.md

Penitenciarele din Moldova sunt din nou în vizorul societăţii civile. Mai multe cazuri de tortură şi tratamente inumane aplicate deţinuţilor, la fel condiţiile proaste din închisori au atras atenţia organizaţiei Amnesty International. Faptul că în penitenciare tortura este la ea acasă a fost constatat şi de avocaţi, dar şi de specialişti în drepturile omului.

Experţii spun că tratamentele inumane sunt aplicate de cele mai multe ori în cadrul investigaţiilor, pentru obţinerea unor informaţii sau pentru a înjosi persoana. Mai mult de jumătate dintre condamnările Moldovei la CEDO se referă la aplicarea torturii, arată datele oficiale.

„Până astăzi avem în jur de 14 cazuri, în care Republica Moldova a fost condamnată pentru condiţii proaste de detenţie. Şi aici mă refer în special la penitenciarul nr.13 din municipiul Chişinău, pentru condiţiile inumane şi degradante în care se află deţinuţii şi pentru care Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să plătească mai mult de 180 de mii de euro. Avem două cazuri noi, în care clienţii noştri se plâng în continuare de condiţii proaste de detenţie. Penitenciarul 13 are nevoie de o schimbare totală”, a spus avocatul Veronica Mihailov.

Potrivit unui raport al Promo-LEX despre situaţia din penitenciare, celulele sunt supraaglomerate, nu au ventilaţie şi lumină naturală. În camerele îmbibate cu fum de ţigară este frig şi umezeală, iar acest lucru sporeşte riscul de apariţie a multor boli.

Asta deoarece deţinuţii au acces redus la servicii medicale, iar alimentele sunt preparate în condiţii neadecvate. Promo-LEX constată că cel mai prost stau lucrurile în Penitenciarul nr.13 din Chişinău. Recent, Departamentul Instituţii Penitenciare a decis lichidarea acestuia şi construcţia unei alte case de arest cu finanţarea străină. Instituţia, cu o capacitate de peste o mie de celule, va avea statut de izolator de urmărire penală. În prezent, în penitenciarele din Moldova sunt deţinute peste 6.000 de persoane.

sursa: publika.md