Republica Moldova pierde milioane de lei din cauza torturii

Fenomenul torturii, deopotrivă cu tratamentele inumane şi degradante, continuă să existe în Republica Moldova și din această cauză ţara pierde milioane de lei anual în urma condamnărilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Acestea sunt concluziile pe care le-au formulat trei organizaţii nonguvernamentale – Centrul pentru Drepturile Omului, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii ”Memoria” şi Asociaţia Promo-Lex – care au lansat astăzi o campanie de susţinere a victimelor torturii şi de combatere a acestui fennomen.

Campania a fost lansată în ajunul Zilei Internaţoinale pentru Susţinerea Victimelor Torturii, marcată pe 26 iunie. În cadrul acestei campanii vor fi amplasate banere cu mesaj antitortură în 20 de localități, vor fi organizate mese rotunde, donaţii de carte şi vor fi ţinute prelegeri pentru angajaţii organelor de drept. Campania va culmina cu o conferinţă naţională, peste o lună, când vor fi consemnaţi 6 ani de la crearea Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii.

Chiar dacă în ultimii ani au fost înregistrate mai multe evoluţii pozitive în ceea ce privește prevenirea torurturii, acest fenomen nu a fost combătut în totalitate, cele mai grave probleme fiind atestate în penitenciare, a declarat consilierul avocatului parlamentar, Olga Vacarciuc.

În ultimii ani cadrul legal a fost îmbunătăţit, dar nu s-a făcut nimic la modul practic pentru asigurarea drepturilor victimelor torturii, potrivit directorului executiv al Centrului Memoria, Ludmila Popovici.

O situaţie şi mai gravă se atestă în stânga Nistrului, mai ales în penitenciare, unde deţinuţilor le sunt încălcate toate dreptruile, a menţionat juristul organizaţiei Promo-Lex, Vadim Vieru.

Până în prezent, Republica Moldova a fost condamnată la CEDO pentru aplicarea torturii în 75 de cazuri, fiind obligată să achite despăgubiri în valoare de aprioape 700 de mii de euro. Cea mai gravă problemă se atestă la penitenciarul Nr.13 din Chişinău. Condițiile de detenție de aici au fost condamnate de Curtea de la Strasbourg în 8 cazuri.

Sursa: radiochisinau.md

Studiu: Majoritatea judecătorilor din Moldova sunt imparţiali

Cei mai mulţi magistraţi din Moldova sunt imparţiali în timpul proceselor de judecată. Cel puţin aşa arată rezultatele unui studiu publicat recent. Autorii acestuia au evaluat nivelul în care părţile participante, de la avocaţi până la inculpaţi, sunt mulţumite de actul de justiţie. Pe de altă parte, datele barometrelor de opinie arată că judecătorii sunt corupţi şi influenţaţi politic.

Potrivit datelor studiului, realizat de Promo-Lex şi Asociaţia pentru guvernare eficientă şi responsabilă, peste 70 la sută dintre participanţii în cadrul proceselor de judecată sunt mulţumiţi de profesionalismul şi imparţialitatea judecătorilor. 69 la sută sunt satisfăcuţi de accesibilitatea la materialele din dosarele aflate în instanţele de judecată.

Alţi 48 la sută dintre cei chestionaţi înţeleg textul hotărârilor instanţei. Studiul mai arată că 48 la sută dintre participanţii la procesele de judecată sunt mulţumiţi de implicarea avocatului pe care l-au angajat, iar 40 la sută s-au declarat satisfăcuţi de profesionalismul procurorului. În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, 39 la sută dintre persoanele intervievate s-au arătat mulţumite, iar zece la sută afirmă contrariul.

Pentru realizarea studiului, autorii au monitorizat, în perioada 10 februarie-30 martie, mai multe şedinţe de judecată şi au chestionat 354 de persoane, printre care avocaţi, procurori, reclamanţi, pârâţi, inculpaţi.

sursa: publika.md

RAPORT: Reforma în justiție, lentă și netransparentă

Reforma în sectorul justiției se desfășoară lent, netransparent și cu superficialitate, consideră reprezentanții societății civile care au monitorizat acțiunile desfășurate în acest sens de către autorități.

Un raport de monitorizare, realizat de Asociația Promo Lex și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, a fost făcut public joi, 23 mai.

Raportul cuprinde rezultatele monitorizării activităților din primul trimestrul al anului 2013 și restanțele acumulate de anul trecut. Acesta arată că acțiunile ce urmează să fie efectuate sunt formulate echivoc, fără o specificare concretă a modului cum urmează să fie implementate. De asemenea, o serie de studii care trebuie să stea la baza unor modficări legislative, au fost efectuate cu întârziere sau nu au fost efectuate deloc.

Directorul de programe al Asociației Promo Lex, Alexandru Postică, a menționat că responsabili de elaborarea acestora sunt, de obicei funcționarii, care nu au suficientă expertiză în acest sens. Totodată, atât societatea civilă, cât și reprezentanții Academiei de Științe nu sunt solicitați să își aducă contribuția.

În procesul de reformare a instituțiilor de drept au fost înregistrate și o serie de restanțe, care țin atât de elaborarea unor studii, cât și de implementarea modificărilor adoptate la legislație, a subliniat președintele Asociație pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, Olesea Stamate.

Strategia de reformare a justiției a fost adoptată de Parlament la sfârșitul anului 2011 și prevede modificări structurale în activitatea celor mai importante instituții de drept, precum și consolidarea indepenedenței și integrității acestora, până ăn 2016. Deocamdată, a fost creată Agenția Națională de Integritate, au fost instituite colegiile specializate în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care conferă mai multă transparență activității acestuia și a fost inițiată reforma Ministerului de Interne. Uniunea Europeană a anunțat că va oferi 60 de milioane de euro Republicii Moldova, pentru efectuarea reformei în justiție.

sursa: radiochisinau.md

Promo-LEX: Alegerile locale de ieri s-au desfășurat cu încălcări

Ieri, 19 mai, în cinci localități au avut loc alegeri. Potrivit experților de la ”Promo-LEX”, în majoritatea localităților au fost descoperite încălcări.

Una dintre cele mai grave încălcări descoperite de observatorii de la ”Promo-LEX” a fost influența asupra alegătorilor. În satul Olișcani din raionul Soldănești, un candidat la funcția de primar a fost observat cum se apropie de alegători încercând să-i manipuleze. Aceiași situație a fost și în alte localități însă acolo oamenii din partidele care candidau, au fost surprinși în asemenea ipostaze.

În satul Visoca, raionul Soroca, două buletine de vot au fost contestate din motiv că ar fi existat agitație electorală în secția de vot. În localitatea Olișcani a fost contestat un singur vot.

După desfăşurarea alegerilor locale în comuna Manta, raionul Cahul, ar putea fi deschis un dosar penal. Procurorii au fost sesizaţi de un concurent electoral care a declarat că în seara zilei de 17 spre 18 mai au fost răspândite afișe anonime prin sat din numele său. Pe foi scria că acesta regretă faptul că a acceptat să candideze şi ar fi fost impus de partidul care l-a delegat. Candidatul vizat în acele afișe infirmă diseminarea unor asemenea materiale.

O altă neregulă depistată de experții de la ”Promo-LEX” a fost şi nerespectarea secretului votului, dar și scoaterea buletinului de vot din secția de votare.

sursa: moldova.org

Nereguli la alegerile locale din cinci localităţi din Republica Moldova

Neregulile au curs gârlă în timpul procesului electoral care s-a desfăţurat în cinci localităţi: Mincenii de Jos, raionul Rezina; Olişcani, Şoldăneşti; Manta, Cahul; Visoca, Soroca şi Chetrosu, Anenii Noi, anunţă Promo-Lex.

Majoritatea secţiilor de votare s-au deschis la ora 7.00 şi activează în regim obişnuit. Excepţie reprezintă circumscripţia electorală Chetrosu care şi-a început activitatea la 7.15 pentru că Biroul Eelectoral al Secţiei de Votare a numărat buletinele de vot abia dimineaţa precum şi din cauza unor neajunsuri tehnice.

Observatorii au fost înregistrat două cazuri de agitaţie electorală în ziua anterioară zilei alegerilor. În comuna Mincenii de Jos, raionul Rezina mai mulţi cetăţeni au găsit în dimineaţa zilei de 18 mai 2013 în cutiile poştale sau în poartă afişe cu conţinut denigrator în adresa a doi concurenţi electorali.

Un alt caz similar a fost constatat în comuna Manta, raionul Cahul unde în seara zilei de 17 spre 18 mai 2013 au fost răspândite afişe anonime.Candidatul vizat infirmă diseminarea unor asemenea materiale. Concurentul electoral a depus o contestaţie la consiliul electoral de circumscripţie, iar în urma examinării a fost emisă hotărârea consiliului de a remite materialele spre procuratura raionului Cahul.

Şi în ziua alegerilor, neregulile au continuat. În satul Olişcani, raionul Şoldăneşti şi comuna Mincenii de Jos, raionul Rezina observatorii au constatat că unii candidaţi la funcţia de primar şi consilier, aflându-se în preajma secţiei de votare discutau cu alegătorii care se îndreptau să voteze.

Lângă Centrul de Sănătate din satul Olişcani, raionul Şoldăneşti, la o distanţă de aproximativ 100 m de la secţia de votare a fost observat un automobil cu sigla unui partid politic. Angajaţi ai Centrului de Sănătate discutau cu alegătorii care se îndreptau spre secţia de votare.

Biroul Electoral a Secţiei de Votare din Visoca, raionul Soroca a înregistrat două contestaţii din partea reprezentanţilor a două partide. Potrivit acestora, la liceul din localitate, au fost transportaţi alegători. În mai multe secţii de votare alegători care erau incluşi în listele electorale de bază nu se regăseau şi în Registrul electronic al alegătorilor testat de CEC în alegerile locale noi din 19 mai 2013: Mincenii de Jos – 13 persoane şi cinci persoane din comuna Manta.

În satul Olişcani, raionul Şoldăneşti doi alegători au arătat opţiunea lor de vot celor prezenţi în secţia de votare. Observatorul de la un partid politic a notat imediat ceva într-un registru. Ulterior, unul dintre aceşti doi alegători a fost observat ieşind din barul aflat în vecinătatea secţiei de votare. În aceeaşi localitate a fost constatat un caz în care în cabina de vot au votat doi alegători concomitent (tatăl şi fiul său care avea un grad de disabilitate). Alte patru cazuri de încălcare a secretului votului prin prezenţa mai multor alegători în cabina de vot au fost observate în din satul Visoca.

În satul Olişcani, raionul Şoldăneşti în jurul orei 9:00 o persoană în stare de ebrietate a încercat să scoată un buletin de vot din secţia de votare.

Amintim că în satul Chetrosu (Anenii Noi), în comuna Manta (Cahul) şi în Olişcani (Şoldăneşti) alegeri locale noi au loc din cauza decesului primarilor, în satul Visoca, (Soroca) primarul a demisionat, iar în comuna Mincenii de Jos (Rezina) vor avea alegeri locale fiindcă consiliul local a fost dizolvat în legătură cu neadoptarea de către acesta a deciziilor timp de 6 luni consecutiv.

sursa: adevarul.ro

Expert „Promo-LEX“: Situaţia la Varniţa este o provocare

Instalarea unilaterală de către administraţia transnistreană a punctelor de control la Varniţa, pe parcursul nopţii spre 27 aprilie, este o provocare, a declarat directorul executiv al Asociaţiei „Promo-LEX”, Ion Manole. În opinia sa, administraţia de la Tiraspol profită de situaţia politică dificilă din Republica Moldova şi testează reacţia autorităţilor constituţionale de la Chişinău.

Potrivit lui, Ion Manole, toate încercările autorităţilor constituţionale de la Chişinău de a rezolva conflictul transnistrean sunt fără rezultat, iar situaţia se agravează la toate capitolele. Expertul a specificat că în anul 1992 între Rusia şi Moldova a fost semnat un acord privind libera circulaţie, iar prin acţiunile unilaterale de instalare a punctelor de control se vede cum îşi respectă Rusia angajamentele internaţionale. Mai grav este că acordul semnat atunci nici nu interesează Federaţia Rusă, spune Ion Manole.

„Mişcările întreprinse de administraţia de la Tiraspol nu sunt fără a ascunde anumite acţiuni şi scopuri. Separatiştii vor să vadă cum se va comporta conducerea de la Chişinău în cazuri de provocări, diverse scenarii. În această situaţie nu putem şti ce acţiuni urmează să fie întreprinse în soluţionarea conflictului transnistrean, care durează de mai bine de 20 de ani”, a spus expertul pentru IPN.

Ion Manole a subliniat că tentativa de a instala abuziv puncte de control în Zona de Securitate nu este o noutate. Conducerea separatistă de la Tiraspol a mai instalat în anul 2004 un punct de control în satul Varniţa, dar care a fost scos la scurt timp după ce localnicii au blocat mai multe drumuri cu plăci din beton.

Noaptea trecută, 27 aprilie, administraţia de la Tiraspol a decis instalarea unor noi posturi de control lângă satul Varniţa. Argumentele aduse sunt că astfel s-ar încerca stoparea contrabandei.

sursa: adevarul.ro

Ministerul Afacerilor Interne are de plătit despăgubiri de 32.000 de lei pentru divulgarea ilegală a datelor personale Citeste mai mult: adev.ro/mlr33d

O hotărâre în acest sens a fost emisă ieri de Judecătoria Centru din Chişinău. Banii vor ajunge la omul de afaceri Viotalie Eriomenco, învinovăţit de autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol pentru delapidări financiare.

Ministerul Afacerilor Interne are de plătit câte 32.000 de lei pentru Vitalie Eriomenco şi membrii familiei sale, fiindcă a divulgat date cu caracter personal aşa-ziselor autorităţi de la Tiraspol. Decizia a fost pronunţată ieri de magistraţii de la Judecătoria Sectorului Centru din Capitală.

Potrivit unui comunicat emis de Promo-Lex, judecătorii au constatat încălcarea dreptului prevăzut de articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale şi a Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal prin divulgarea ilegală a datelor lui Eriomenco autorităţilor neconstituţionale de peste Nistru.

Omul de afaceri Vitalie Eriomenco , în vârstă de 43 de ani, a fost reţinut de către autorităţile neconstituţionale transnistrene pentru delapidări de bani. Bărbatul a spus că a fost învinuit de delapidări în valoare de 1,5 milioane de dolari de către un deputat din regiune, care avea interes să-i ia afacerea.

Avocatul familiei, juristul Asociaţiei Promo-LEX, Alexandru Zubco, a spus în urmă cu două luni că un şef de direcţie de la MAI ar fi transmis informaţii cu caracter confidenţial către autorităţile neconstituţionale din regiunea transnistreană.

sursa: adevarul.ro

MAI, obligat să achite prejudicii morale familiei Eriomenco

Ministerul Afacerilor Interne al R. Moldova va achita prejudicii morale pentru furnizarea ilegală a datelor cu caracter personal administraţiei separatiste, pentru fiecare membru a familiei Vitalie Eriomenco câte 32 de mii de lei. Potrivit Asociaţiei Promo-LEX, ieri, 23 aprilie, Judecătoria sectorului Centru a pronunţat hotărârea pe marginea acestei cauze.

Instanța a constatat faptul încălcării dreptului prevăzut de art.8 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal prin divulgarea ilegală a datelor personale către structurile ilegale de la Tiraspol a familiei Eriomenco.

Instanța a dispus încasarea de la MAI în beneficiul reclamanților Eriomenco Vitalie și membrilor familiei sale, prejudiciului moral în sumă de 32 000 lei pentru fiecare.

Omul de afaceri, Eriomenco Vitalie a fost învinovăţit de către administrația de la Tiraspol de delapidări financiare pe baza informațiilor oferite de un şef de direcţie de la Ministerului de Interne de la Chișinău.

sursa: trm.md

Colaborarea poliţiei moldoveneşti cu miliţia separatistă, scumpă la CEDO

Juriştii prognozează în timpul apropiat un val de hotărâri CEDO ce vizează încălcări ale drepturilor omului în stânga Nistrului, cum ar fi arestări ilegale. Guvernul moldovean poate scăpa necondamnat doar dacă va demonstra că a depus suficiente eforturi pentru a-şi proteja cetăţenii.

De câteva luni, de când a fost eliberat din temuta închisoare de la Hlinaia, Alexandru Ursu (32 de ani), fost sectorist în satul Hagimus, raionul Căuşeni, – localitate aflată la un pas distanţă de „hotarul“ cu autoproclamata republică – nu a mai pus piciorul în regiunea separatistă. După ce s-a aflat trei ani în detenţie, bărbatul nu vrea să-şi mai rişte libertatea.
„Sincer, mi-e frică să merg acolo. Acei ani au avut un gust amar. Libertatea m-a costat prea mult“, mărturiseşte poliţistul, care fusese condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie, după ce-şi cumpărase un apartament la Tighina. A ieşit la libertate doar după nenumărate demersuri adresate oficialilor de la Chişinău şi reprezentanţilor de la Tiraspol de către tatăl său şi soţia Irina.
Deşi a fost graţiat de liderul separatist Evgheni Şevciuk, după câteva modificări operate în legislaţia penală a rmn, aşa-zişii judecători au recalificat acuzaţiile ce i se aduc în conformitate cu un alt articol din „codul penal“. Aşa că, potrivit sentinţei din ianuarie 2013, poliţistul ar trebui să mai stea după gratii 12 ani şi şase luni.

Aşteaptă verdictul CEDO

Acum Alexandru se fereşte de separatiştii în uniformă şi încearcă să se bucure de viaţă alături de cei dragi. De o lună este ofiţer în cadrul Serviciului de investigare a fraudelor economice în oraşul Căuşeni.

„Pentru că am rămas fără casa de la Tighina, din puţinul pe care-l primesc lunar, închiriez un apartament la Căuşeni ca să am unde sta cu familia. Între timp, aştept verdictul Curţii de la Strasbourg. Altfel nu am cum să demonstrez că am stat pe nedrept după gratii“, spune el.
Plângerea lui Alexandru a ajuns la Înalta Curte în aprilie 2011. A invocat înainte de toate faptul că s-a aflat ilegal în detenţia autorităţilor nerecunoscute, făcând trimitere la articolul 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – dreptul la libertate şi siguranţă. Ca el, alte zeci de victime ale regimului din stânga Nistrului aşteaptă un verdict de la Strasbourg.

Deşi drepturile cetăţenilor sunt încălcate de mai bine de două decenii în autoproclamata republică, deocamdată, regiunea a fost vizată doar în trei hotărâri ale CEDO, toate de rezonanţă. Primele două (2004 şi 2011) le-au făcut dreptate deţinuţilor politici Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa şi Alexandru Leşco. O a treia decizie (2012) a fost adoptată în cazul şcolilor cu predare în limba română din regiune supuse presiunilor de autorităţile de la Tiraspol. Republica Moldova a fost condamnată doar în primul dosar, magistraţii CEDO au decis atunci cu unanimitate de voturi ca atât Guvernul de la Chişinău, cât şi cel al Federaţiei Ruse trebuie să pună capăt detenţiei ilegale a celor patru bărbaţi.

Victime ignorate de autorităţi

„Iniţial, plângerile din stânga Nistrului nu erau examinate pentru că nu era o jurisprudenţă clară şi exista o incertitudine în ceea ce privişte aplicarea Convenţiei Europene. După hotărârea în privinţa lui Ilie Ilaşcu, a urmat cazul Ivanţoc unde am declarat că de situaţie e reponsabilă doar Rusia. Ulterior, ca să ne fortificăm poziţia, a urmat dosarul şcolilor. S-a spus clar că Moldova a făcut totul pentru a rezolva situaţia. Aşa că acum, având precedente clare, responsabilă se face doar Rusia“, explică preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, fost judecător la CEDO din partea Moldovei.

„Abordarea pe care o au autorităţile de la Chişinău este una greşită. Dacă în dosarul şcolilor Guvernul a întreprins anumite măsuri, în cazul persoanelor care se află în închisorile separatiste se face prea puţin. Avem multe cazuri când, adresându-se organelor de drept, victimele au fost pur şi simplu ignorate. Tocmai de asta vreau să cred că se va reuşi să fie demonstrată şi vinovăţia autorităţilor moldovene“, îl contrazice Ion Manole, preşedintele Asociaţiei Promo-Lex.

12 cazuri în proces de examinare

Din 2010, CEDO a comunicat guvernelor Moldovei şi Federaţiei Ruse 11 cazuri ce se referă la reţinerea şi detenţia ilegală, dosare de care se ocupă juriştii Promo-Lex. Cel de-al doisprezecelea se află în gestiunea altor avocaţi. Patru au fost comunicate de la începutul acestui an. Alte câteva zeci de plângeri îşi aşteaptă rândul. Asta înseamnă că magistraţii Înaltei Curţi au început să examineze aceste plângeri şi că în scurt timp ne putem aştepta la un val de hotărâri ce vizează încălcarea drepturilor omului în regiunea separatistă. „Republica Moldova este parte a acestui mecanism din 1998. După decizia în cazul Ilaşcu, victimele au înţeles că CEDO este un instrument sigur prin care ar putea să demonstreze că le-au fost violate drepturile“, adaugă Ion Manole. Va fi sau nu obligat Executivul moldovean să scoată bani grei din buget pentru a despăgubi aceste victime depinde de faptul dacă Chişinăul va aduce suficiente probe ca să demonstreze că a luat măsuri pentru a apăra fiecare persoană în parte. „Nu ignorăm adresările celor care cred că le-au fost lezate drepturile. Utilizăm toate instrumentele existente – şi misiunea OSCE, şi Comisia Unificată de Control, şi formatul de negocieri 5+2. Au fost cazuri când s-a reuşit. Acum ţine de competenţa CEDO să spună dacă au fost suficiente acţiunile noastre“, constată George Balan, şeful Biroului pentru reintegrare. Până magistraţii de la Strasbourg vor începe să dea verdicte, juriştii se întreabă cum va argumenta Guvernul cazurile de reţinere efectuate cu ajutorul poliţiştilor moldoveni.

„Până nu demult, conducerea MAI admitea tacit colaborarea neformală între poliţie şi miliţia din rmn, fapt demonstrat în mai multe dosare. Cum va apăra agentul guvernamental poziţia Chişinăului în situaţia în care vinovaţii au rămas nepedepsiţi? Cel mai probabil, ne aşteaptă condamnări“, comentează Vadim Vieru, jurist Promo-Lex.

Pe rol la Strasbourg

În prezent la CEDO sunt pe rol 12 cazuri ce au fost deja comunicate celor două ţări ce figurează în calitate de pârâţi: Republica Moldova şi Federaţia Rusă.
Dosarul Beşleaga;
Dosarul Matcenco;
Dosarul Mozer;
Dosarul Bezrodnîi;
Dosarul Băluţă;
Dosarul Antonov;
Dosarul Filin;
Dosarul Eriomenco;
Dosarul Elitov;
Dosarul Panteleiciuc;
Dosarul Berzan;
Dosarul Mangîr.

Precedentele Ilaşcu şi Ivanţoc

La 8 iulie 2004, CEDO a dat verdictul în cazul Ilaşcu şi alţii contra Moldovei. Guvernul de la Chişinău s-a văzut obligat să le achite la trei membri ai grupului Ilaşcu – Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa şi Alexandru Leşco prejudicii a câte 60.000 de euro. Reclamanţii au mai primit câte 3.000 de euro pentru cheltuieli de judecată. Totodată, Ilie Ilaşcu – a primit de la Federaţia Rusă 180.000 de euro, iar ceilalţi – câte 120.000 de euro. Peste şapte ani, Înalta Curte a condamnat din nou Guvernul Federaţiei Ruse în cazul lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa. Magistraţii au examinat legalitatea detenţiei lor după 8 iulie 2004 şi au constatat că reclamanţii cad sub jurisdicţia Federaţiei Ruse. CEDO a obligat autorităţile ruse să le achite familiilor celor doi peste 80.000 de euro.

sursa: adevarul.ro