Moldova va plăti 15.000 de euro unei femei discriminate şi lipsite de protecţie din partea autorităţilor statului

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunţat astăzi hotărârea pe un caz de discriminare în bază de gen şi obligă Moldova să achite părţii reclamante un prejudiciu moral de 15.000 de euro.

Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Promo-LEX, este vorba de un cuplu căsătorit acum mai bine de zece ani. Tatăl familiei s-a implicat în jocuri de noroc unde a pierdut sume mari de bani, nu avea un loc stabil de muncă şi a acumulat mai multe datorii, devenind totodată agresiv faţă de soţie şi copil. Astfel, situaţia în familie a devenit tensionată, mai ales după ce mai multe persoane străine au obligat-o pe reclamantă să semneze o recipisă, moment în care aceasta a aflat despre datoriile soţului.

La 25 februarie 2010, reclamanta a depus o cerere de divorţ, motiv din cauza căruia soţul a devenit şi mai agresiv. În acelaşi an, femeia s-a plâns împotriva violenţei verbale din partea soţului, acesta din urmă fiind sancţionat cu o amendă. Ulterior, el a continuat să aplice violenţa verbală, dar şi fizică, şi nu doar împotriva soţiei, dar şi a copilului. Vătămările corporale aduse celor două au fost confirmate prin rapoarte medicale.

Înalta Curte a constatat violarea articolelor 3 şi 14 din Convenţia Europeană, şi iresponsabilitatea Moldovei, deoarece Procuratura a refuzat iniţierea unei proceduri penale împotriva agresorului motivând că leziunile de pe corpul victimei nu erau o probă suficientă. La fel Curtea a atras atenţia la faptul că ordonanţa de protecţie a fost emisă cu o întârziere de zece zile, iar ulterior anulată de acelaşi judecător. Acest fapt ce nu a permis poliţiei să intervină pentru a evacua agresorul din locuinţa comună deşi cazul era unul grav.

Totodată, judecătorii Curţii au pus sub semnul întrebării atitudinea instanţelor naţionale care a deţinut probe, din declaraţiile fiicei minore, privind faptul agresiunii verbale şi fizice a tatălui asupra mamei, însă le-au neglijat şi nu au constatat niciun act de violenţă în familie. În opinia Curţii, toţi factorii demonstrează în mod cert nu doar eşecul autorităţilor în a proteja reclamantele împotriva violenţei în familie, dar şi faptul că autorităţile nu apreciază pe deplin gravitatea şi amploarea problemei respective, fapt care reflectă o atitudine discriminatorie asupra femeilor în calitate de faţă victime ale violenţei domestice.

Astfel Curtea a decis că statul trebuie să achite reclamantei 15.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 2.150 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Sursa: Adevarul.ro/moldova




Moldova va achita 17 mii de euro într-un dosar privind violenţa în familie

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a obligat Guvernul să achite, unei reclamante, 15 mii de euro cu titlul de prejudiciu moral şi 2150 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli într-un dosar privind violenţa verbală şi fizică. Curtea a constatat responsabilitatea Moldovei pe motiv că Procuratura a refuzat iniţierea unei proceduri penale împotriva agresorului considerând că leziunile de pe corpul victimei nu erau o probă suficientă, se spune într-un comunicat al Asociaţiei Promo-LEX.
În acest caz, CtEDO a constatat violarea Art.3 și Art.14 din Convenția Europeană.

În iunie 2010 moldoveanca s-a plâns împotriva violenței verbale din partea soțului, acesta din urmă fiind sancționat administrativ, cu o amendă. Ulterior, el a continuat să aplice violența verbală, dar și fizică, și nu doar împotriva soției dar și a copilului, iar vătămările corporale aduse celor două au fost confirmate prin rapoarte medicale.

Curtea a atras atenţia la faptul că ordonanța de protecție a fost emisă cu o întârziere de 10 zile, iar ulterior anulată de același judecător. Acest fapt nu a permis poliției să intervină pentru a evacua agresorul din locuința comună, deși cazul era unul grav și necesita luarea unor măsuri urgente.

Totodată judecătorii de la CtEDO au pus sub semnul întrebării atitudinea instanțelor naționale care au deţinut probe, din declarațiile fiicei minore, privind faptul agresiunii verbale şi fizice a tatălui asupra mamei, însă le-au neglijat şi nu au constatat niciun act de violență în familie, afirmă Promo-LEX.

Soții s-au căsătorit în 2001 și au un copil năsut în 2002.

Sursa: Trm.md




Fermierii din estul țării, nevoiți să dea mită autorităților separatiste

Grănicerii de la posturile de control instalate ilegal de autoritățile separatiste impun agricultorii din raioanele de est ale țării să achite tot felul de taxe neoficiale și recurg la confiscarea mărfii în caz de nesupunere. Concluzia aparține Asociației Promo-LEX, care a constatat o serie de încălcări comise de autoritățile separatiste, în urma unei investigații.

Cercetarea arată că pentru transportarea unei tone de mere din regiunea transnistreană fermierii trebuie să dea mită 40 de dolari, iar pentru trecerea prin aceste posturi de control a unei tone de pui congelat fermierii trebuie să achite 170 de dolari. Potrivit investigației, au fost înregistrate și cazuri în care marfa agricultorilor a fost sechestrată, aceștia fiind bătuţi şi chiar încarceraţi de către grănicerii separatiști.

Solicitat de NOI.md, directorul Asociației Promo-LEX, Ion Manole, a declarat că prin aceste acțiuni ale autorităților separatiste, fermierilor din estul țării li se încalcă mai multe drepturi și libertăți, inclusiv dreptul la proprietate.

„Sînt mai multe probleme legate de aceste posturi instalate ilegal. Cei care stau aici încearcă să destabilizeze situația și să descurajeze populația din regiune. Este o încercare de a transmite un mesaj clar populației din zonă. Autoritățile transnistrene le-au interzis fermierilor din estul țării să-și aducă recolta acasă, ei își pot transporta marfa doar dacă dețin un fel de permis special. În felul acesta le este încălcat dreptul la proprietate”, a menționat Manole.

Manole a ținut să precizeze că ilegalitățile ce se comit în cadrul acestor posturi de control au loc deja de cîțiva ani, iar autoritățile de la Chișinău sînt la curent cu această problemă.

Investigația asociației Promo-LEX mai arată că pentru introducerea literaturii în grafie latină în regiunea transnistreană grănicerii cer o taxă de 100 de dolari, iar pentru trecerea fără niciun act de identitate prin posturile de control o persoană trebuie să dea mită 80 de euro.

Sursa: Noi.md



Studiu Promo-LEX: Prin posturile de control instalate de Tiraspol se trece doar cu MITĂ

Posturile de control instalate ilegal de Tiraspol la linia administrativă sunt o mare bătaie de cap pentru fermierii din raioanele de est ale ţării.Deseori, aici sunt confiscate produsele agricole transportate la piaţă, dacă proprietarul refuză să achite taxe cerute abuziv. Mai mult, au existat cazuri când fermierii au fost bătuţi şi chiar încarceraţi, potrivit unei investigaţii efectuată de „Promo-LEX”.

Autorii studiului au constatat că multe dintre aceste taxe au fost anulate încă în 2009. Iar de atunci, a crescut mărimea mitei cerută de la oameni de afaceri. Astfel, pentru trecerea prin post a unei tone de mere, fermierul este obligat să dea şpagă de 40 de dolari pentru o tonă. Iar în cazul cărnii de pui congelate, de exemplu, mita cerută este de 170 de dolari tona.

De asemenea, pentru introducerea în regiunea transnistreană a literaturii în grafia latină, vameşii separatişti cer 100 de dolari pentru fiecare lot. Iar dacă cetăţeanul nu dispune de niciun act de identitate, el este lăsat să treacă prin post doar contra sumei de 110 dolari. Dacă cineva încearcă să aducă un calculator, şpaga cerută este de 20 de dolari. Sunt taxaţi şi proprietarii maşinilor cu numere de înmatriculare moldoveneşti. Aceştia sunt nevoiţi să plătească, la fiecare 60 de zile, 0,18 la sută din valoarea automobilului.

Autorii studiului afirmă că întregul mecanism de control aplicat de aşa-numită vamă transnistreană e construit în aşa fel, încât angajaţii posturilor să-şi adune singuri salariile, din contul mitei. Niciun dintre ei nu a fost până acum condamnat pentru corupţie. Un alt studiu recent al „Promo-LEXl” arată că, acelaşi principiu este aplicat şi înpenitenciarele din stânga Nistrului.

Sursa: Publika.md




Expert: Un nou edificiu pentru liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, nu soluţionează problemele existente

Reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Biroului de Reintegrare spun că autorităţile Moldovei sunt gata să cumpere un edificiu pentru liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, ori să construiască unul nou, pentru a soluţiona o parte din probleme, dar autorităţile neconstituţionale din stânga Nistrului vor împiedica acest proces. Declaraţiile au fost făcute de către oficiali, joi, în cadrul emisiunii „Moldova în Direct”, care au confirmat că este necesară o strategie privind dezvoltarea şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Alexandru Postică, director de program la Promo-LEX spune că perceperea taxelor pentru arenda imobilului, impuse școlilor de către autoritățile transnistrene, este ilegală. „Poftele cresc, evident administrația secesionistă urmărește, pe de o parte, limitarea dreptului la educație, pe de altă parte – îmbogățire cu orice preț”, a constatat expertul. Postică  consideră că „soluții tehnice, evident, vor fi găsite”. „Eu nu văd strategii de lungă durată. Autoritățile Republicii Moldova au avut timp suficient pentru a stabili strategii în ce mod urmează să acționeze. Noi nu suntem pompieri ca să reacționăm la orice izbucnire de acest gen. Urmează să știm clar, conform unui plan bine stabilit, ce avem de făcut în perioada următoare”, afirmă reprezentantul Promo-Lex. Ministerul Educației „trebuie să facă în așa fel ca liceele constituționale să reprezinte pentru locuitorii din regiune o mândrie, ele să fie atractive”, consideră Alexandru Postică.

„Suntem foarte conștienți de aceste probleme și, în momentul în care, vorbim de atractivitatea școlilor, e nevoie de creat pentru aceasta condiții. În acest moment, pentru a crea condiții, noi trebuie să discutăm cu cei din stânga Nistrului”, spune viceministrul Educaţiei, Liliana Nicolaescu-Onofrei. Potrivit oficialului, o strategie poate fi implementată numai atunci când poate fi construit un proces în care există parteneri, există resurse și lipsesc impedimente pentru a realiza scopurile propuse.

Ion Iovcev, directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol spune că școala pe care o conduce se confruntă cu grave probleme, întâi de toate, din cauză că „nu are nici o acoperire”. „Noi suntem chiar în Tiraspol, suntem chiar în inima lor. Noi nu avem nici o acoperire. Dacă în Bender mai este poliție, mai este Comisia Unificată de Control, noi suntem acolo ostatici – să spunem lucrurilor pe nume. Dar suntem, totodată, ambasada limbii române la Tiraspol. Noi apărăm interesele statului Republica Moldova”, declară Ion Iovcev.

Problema sediului poate fi rezolvată „foarte ușor”, potrivit directorului liceului. „Nu trebuie de făcut mari strategii. E nevoie de o clădire nouă, bună. Dacă poate fi găsită în Tiraspol – de procurat. Guvernul să găsească modalitatea de procurare, dar dacă nu, alături de actualul sediu este teren și există un proiect de construcție a unei clădiri cu cinci nivele”, a spus Ion Iovcev.

„Din partea autorităților de la Chișinău există toată deschiderea pentru a sprijini școlile, de a identifica sedii, fie existente, fie de a edifica sedii noi și de a crea condiții necesare de studii pentru copii. Dar în momentul de față suntem nevoiți să discutăm cu Tiraspolul și aici e problema numărul unu. Avem nevoie de a găsi o soluție cu Tiraspolul”, declară şeful Biroului pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan.

El a adus exemplul liceului cu predare în limba română din Râbnița. „Autoritățile moldovenești, anterior, au investit multe milioane de lei, este un edificiu, practic, finisat la 90%, însă copii nu au posibilitatea să treacă în acest edificiu”, a conchis Gheorghe Bălan.

În regiunea transnistreană activează opt școli cu predare în limba română care sunt supuse unor presiuni constante din partea autorităților de la Tiraspol.

Sursa: Trm.md




De ce nu se opreşte prigoana împotriva românilor din Transnistria

După ce la începutul lunii decembrie liceul Lucian Blaga din Tiraspol a fost percheziţionat de către angajaţii procuraturii transnistrene, iar directorul instituţiei şi adjunctul său au fost supuşi unui interogatoriu, în prezent conturile liceului cu predare în limba română au fost blocate. Directorul liceului şi un avocat specializat în drepturile omului explică pentru Epoch Times care sunt consecinţele şi de ce situaţia românilor nu se va îmbunătăţi.

După ce preşedintele Băsescu a criticat presiunile făcute de Tiraspol, recent şi europarlamentarul Monica Macovei, preşedinte al Delegaţiei Parlamentului European la Comisia parlamentară de cooperare UE – Republica Moldova, i-a trimis o scrisoare liderului transnistrean Evgheni Şevciuk, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de decizia luată de autorităţile separatiste din Transnistria, din 13 ianuarie 2014, de a îngheţa conturile Liceului Lucian Blaga cu predare în limba română, din Tiraspol.

”Misiunea OSCE din Moldova şi-a compromis autoritatea definitiv din cauza unor erori fundamentale. În perioada atacurilor asupra şcolilor în 2004 au fost destul de eficienţi. Ulterior, însă au comis şi admis mai multe greşeli şi nici nu sunt receptivi în raport cu societatea civilă sau toate grupurile” – Alexandru Postică, Promo-Lex

Ion Iovcev, directorul liceului Lucian Blaga din Tiraspol a explicat pentru Epoch Times că „era de aşteptat să fie folosită problema şcolilor după parafarea Acordului de Asociere. De fapt au programat mult mai înainte. Liceul este finanţat de Ministerul Educaţiei al R.Moldova. Tiraspolul a prevăzut şi de aceea nu le permite agenţilor economici (acelora care ne furnizează energie electrică, termică, apă, etc) să aibă conturi în lei şi noi facem transferul pentru facturi printr-o bancă din oraş. Pentru deblocarea conturilor îngheţate, ei cer să luam cod fiscal din Tiraspol pentru a achita impozitele din salariu, fondul pentru pensii şi asigurarea medicală, aici în bugetul local. Noi achităm toate acestea în bugetul R.Moldova, care ne finanţează”.

În opinia lui Iovcev, liceul nu poate ataca în justiţie decizia procuraturii transnistrene „aici în Transnistria, unde au alergie numai auzind de cuvântul român, limba română”.El s-a arătat îngrijorat de posibilitatea ca liceul să fie deconectat de la reţeaua electrică, termică şi de la alimentarea cu apă pentru neachitarea serviciilor, iar personalul să fie dat afară pentru neplata chiriei. În plus, există pericolul ca părinţii să-şi retragă copii iar singurul liceu românesc din Tiraspol să se închidă.

Nici Alexandru Postică, avocat specializat în drepturile omului de la Promo Lex, nu vede o soluţie în acţionarea în justiţie a separatiştilor. “Nu văd nicio speranţă de succes. Mai mult, aceste aşa numite instanţe din regiune nu pot fi tratate ca instanţe de judecată deoarece nu au nicio legitimitate. Cât despre, instanţele de judecată constituţionale din Republica Moldova adresarea în acestea va fi una nerezonabilă”, susţine juristul într-un interviu acordat Epoch Times. În plus, el mai acuză o “lipsă a unor strategii şi viziuni clare a autorităţilor de la Chişinău cu privire la starea instituţiilor de învăţământ din regiune cu predare în limba română. Aceasta îi împiedică să se impună şi să negocieze soluţii favorabile profesorilor şi elevilor din liceelor din regiune”.

Iovcev îşi pune în schimb speranţele în „susţinerea din partea conducerii de vârf a R.Moldova, a României, a mass-mediei şi a organizaţiilor internaţionale”. „Nu cred că Chişinăul nu ia atitudine (chiar astăzi am vorbit direct cu dl.vice-prim-ministru Eugeniu Carpov, după ce m-a interogat aproape o oră la mine în birou procuratura transnistreană). În zilele următoare va avea o întâlnire cu pretinsa „ministru de externe” Nina Ştanski, iar pe 27 ianuarie se vor întâlni grupurile de experţi. Mi s-a spus că autorităţile din Chişinău vor găsi pârghiile de răspuns”, spune directorul.

Pe de altă parte, el recunoaşte că OSCE şi-a pierdut influenţa la Tiraspol. „Ei (cei din Tiraspol nu vor să le înregistreze filiala OSCE care activează aici). Şi apoi ne-a jucat festa cu recomandările din Raportul OSCE de la finele anului 2012, cu acea licenţă simplificată a şcolilor cu predarea în limba română”, explică Iovcev. În opinia lui, OSCE condamnă formal abuzurile, însă Tiraspolul nu ia în serios lucrul acesta. Mai mult, aşa-zisul Ministru de externe Nina Ştanski „flutură la orice pas acest document şi spune că partenerii noştri ne cer să controleze aceste şcoli”.

„Misiunea OSCE din Moldova şi-a compromis autoritatea definitiv din cauza unor erori fundamentale. În perioada atacurilor asupra şcolilor în 2004 au fost destul de eficienţi. Ulterior, însă au comis şi admis mai multe greşeli şi nici nu sunt receptivi în raport cu societatea civilă sau toate grupurile. Este regretabilă această abordare în condiţiile în care mandatul Misiunii OSCE în Moldova nu este unul deloc formal”, a concluzionat la rândul său Alexandru Postică pentru Epoch Times.

Sursa: The Epoch Times Romania




OSCE despre decizia KGB-ului de la Tiraspol: Regretăm decizia unilaterală. Ce zic experții

Ieri, 21 ianuarie, KGB-ul de la Tiraspol a limitat accesul reprezentanților misiunii OSCE în Republica Moldova pe teritoriul regiunii. Motivul ar fi declarațiile critice făcute de către șefa misiunii, Jenifer Brush, în cadrul unei ședințe din cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC).

Aceasta în pofida faptului că Jenifer Brush, potrivit purtătorului de cuvânt al misiunii OSCE, nu a asistat niciodată la o ședință CUC.

Contactată de Moldova.ORG, Paula Redondo Alvarez-Palencia, purtător de cuvânt în cadrul misiunii, a declarat că instituția regretă decizia unilaterală și nejustificată din partea administrației de la Tiraspol. „Această decizie face dificilă îndeplinirea mandatului nostru. OSCE rămâne neutră și imparțială în activitatea sa în Republica Moldova și în rolul său de mediator în procesul de reglementare”, a menționat reprezentantul misiunii.

Oazu Nantoi: Nimic nu e întâmplător

Expertul în problematica transnistreană Oazu Nantoi spune că decizia administrației de la Tiraspol nu este deloc întâmplătoare. „Restricționarea accesului în regiunea transnistreană pentru reprezentanții misiunii OSCE este un nou pas spre radicalizarea și tensionarea situației de către Federația Rusă prin intermediul rmn. Marginalizarea activității misiunii OSCE este o nouă palmă adusă autorităților constituționale, dar și comunității internaționale”, a explicat Nantoi pentru Moldova.ORG.

În context, expertul a adăugat că responsabilitatea îi revine în exclusivitate autorităților de la Chișinău, care acceptă în continuare „soluționarea conflictului prin intermediul rușinosului format 5+2, care nu poate să aducă roade”.

Ion Manole: Tiraspolul a fost deranjat, de fapt, de declarațiile OSCE de la Kiev din noiembrie

Directorul executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole, susține că prin această decizie, Tiraspolul încearcă să convingă opinia publică din stânga Nistrului că ar avea același statut internațional.”Din câte înțeleg, s-au supărat pe doamna Brush pentru abordarea pe care a vociferat-o la Kiev în noiembrie. Aceasta este problema. Misiunea OSCE  a obișnuit Tiraspolul cu abordări greșite. Acum, când spun lucrurilor pe nume, au început frustrările”, explică Ion Manole.

„Dacă vedem aici, mandatul OSCE presupune ca misiunea tratează regiunea foarte clar și o numește așa cum trebuie numită. Însă, în ultimii ani OSCE a încălcat prevederile mandatului. Spre exemplu, dacă analizăm însăși denumirea acestui document, vedem că OSCE  a greșit. Însăși raportul respectiv este neacceptat de către cei vizați și asta spune foarte mult. E unilateral și propune recomandări care sunt în contradicție cu legislația națională, deci recomandări care sunt imposibil de realizat din punct de vedere legal”, a opiniat directorul Promo-LEX.

Menționăm că mâine, 23 ianuarie, reprezentanții politici în procesul de negocieri, Eugen Carpov și Nina Ștanski, au o întrevedere la sediul misiunii OSCE din Chișinău.

Sursa: Moldova.org




CALVAR în închisorile transnistrene; Care sunt „taxele” cerute

Viaţa în penitenciarele transnistrene este un calvar. Cine nu plăteşte este deţinut în celule a câte 60 de persoane – unii bolnavi de tuberculoză, SIDA şi plini de păduchi, se arată într-o investigație a jurnalistului Vitalie Călugăreanu, pentru Asociația Promo-Lex.

„Închisoarea în Transnistria reprezintă o pedeapsă în primul rând pentru familia „deținutului”, rămasă în libertate. Aceasta trebuie să îndure lipsuri ca să poată plăti taxele de grup (la „obşciak”), pentru supraveghetori („smotriaşcie”), pentru diverşi tipi din presupusa procuratură („sledak”), etc”, afirmă jurnalistul.

Astfel, pentru a putea vorbi la telefon cu deținutul este cerută o taxă de 100 de dolari pe lună, pentru recepţionarea coletului de la părinţi cu conţinut integral – 20 de dolari, pentru recepţionarea coletului cu reţinerea produselor care le plac gardienilor – 10 dolari.

Pentru a beneficia de asistenţă medicală trebuie să plătești lunar 300 de dolari, permisiunea de a îmbrăţişa învinuitul de către rude în drum spre sala de judecată costă 40 de dolari, iar o plimbare mai mare de 30 de minute – 60 de dolari.

Răscumpărarea neoficială a deţinutului costă 20 de mii de dolari. Taxa crește la 100 de mii de dolari când deținutul este un businessman.
Sursa: Jurnal.md




În penitenciarele din regiunea transnistreană se vând îmbrăţişări, iar libertatea costă 200 de mii de dolari. VEZI lista cu preţuri

Închisoarea reprezintă o pedeapsă şi pentru familia deţinutului, rămasă în libertate. Se întâmplă în regiunea transnistreană, unde angajaţii acestor instituţii cer taxe neoficiale pentru mai multe servicii care în multe cazuri contravin legii sau ar trebui să fie oferite gratuit. Sunt concluziile unei investigaţii efectuate recent de Promo-LEX.

Potrivit cercetării, angajaţii penitenciarelor din stânga Nistrului cer de la rudele deţinuţilor câte 20 de dolari pentru recepţionarea unui colet.

Pentru o plimbare de 30 de minute şi mai mult se plăteşte 60 de dolari.

Permisiunea de a îmbrăţişa învinuitul de către rude în drum spre sala de judecată costă 40 de dolari, iar acordarea unui telefon mobil pentru o lună – 100 de dolari.

De trei ori mai mare este taxa pentru asistenţă medicală. Răscumpărarea neoficială costă de la 100 până la 200 de mii de dolari.

Datele mai arată că participarea formală la proces a unui avocatdin regiunea transnistreană trebuie plătită, iar suma începe de la 200 de dolari şi poate ajunge până la 1.500. De obicei, el încearcă să convingă clientul să-şi recunoască vina. Iar taxa pentru un avocat de la Chişinău este de 1.000 de dolari.

Într-un raport recent al expertului principal ONU privind drepturile omului în Transnistria, se spune că una dintre cele mai grave probleme ale deţinuţilor din stânga Nistului sunt condiţiile în care se află aceştia.

Sursa: Publika.md




Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol riscă să fie închis

Liceul teoretic cu predare în limba română „Lucian Blaga” de la Tiraspol riscă să fie închis în mai puţin de două luni. Declaraţii în acest sens au fost făcute la Chişinău de directorul instituţiei, Ion Iovcev. În aceeaşi situaţie ar putea ajunge şi celelalte şapte şcoli cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Corespondenta RFI la Chişinău, Valeria Viţu

După ce săptămâna trecută conturile liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol au fost blocate şi nu pot fi achitate nici măcar facturile pentru întreţinere sau cumpărate produse alimentare pentru elevi, şeful instituţiei, Ion Iovcev a declarat marţi la Chişinău că liceul ar putea să-şi sisteze activitatea. El spune că administrația de la Tiraspol vine cu mai multe condiții: până pe 15 martie liceul să dispună de o sală de sport, cantină și să fie conectat la rețeaua de apă caldă, ceea ce este imposibil, în opinia sa.

Între timp, profesorii, elevii și părinții se pregătesc să protesteze în fața ambasadei Federației Ruse, a mai menționat șeful liceului de la Tiraspol.

Solicitat de RFI, Ion Manole, președintele Asociației Promo-LEX, organizație ce își propune să promoveze drepturile omului în stânga Nistrului afirmă că este regretabil faptul că autoritățile de la Chișinău nu iau măsuri concrete. „Chișinăul se comportă parcă ar fi un ”pompier”. Așteaptă să izbucnească incendiul, după care să încerce să-l stingă. După decizia CEDO din octombrie 2012 privind situația școlilor din Transnistria, prin care Rusia a fost găsită vinovată de încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului, Chișinăul nu a făcut mai nimic. Chișinăul dispune de mecanisme pe care ar putea să le aplice, dar nu face acest lucru”, consideră Manole.

Ministerul Educației de la Chișinău și Biroul pentru reintegrare au subliniat că presiunile exercitate asupra celor opt instituții de învățământ din Transnistria, dar și obstrucţionarea procesului instructiv-educativ de către reprezentanţii de la Tiraspol sunt inadmisibile.

Şi președintele Parlamentului, Igor Corman a avut o reacție la situația școlilor din stânga Nistrului. „Este un lucru care depășește toate limitele. Aceste instituții se află în subordinea Ministerului Educației”, spune Corman.

Reacţia Bucureştiului

Între timp, președintele României, Traian Băsescu a cerut Misiunii OSCE la Chișinău să ia atitudine în cazul școlilor din Transnistria. „Traian Băsescu a luat act cu preocupare de presiunile administrative din partea autorităţilor separatiste din regiunea nistreană la care sunt supuse şcolile în limba română aflate sub administrarea autorităţilor Republicii Moldova. Preşedintele României solicită Misiunii OSCE şi tuturor celorlalte instituţii responsabile să intervină pentru a asigura accesul tuturor elevilor, pe baza opţiunii făcute de părinţii lor, la învăţătură şi la libera alegere a limbii române ca limbă de studiu, cu atât mai mult cu cât aceasta este limbă de stat în Republica Moldova”, se arată într-un comunicat al administrației prezidențiale.

La începutul lunii decembrie 2013, liceul „Lucian Blaga” de la Tiraspol a fost percheziționat de angajați ai procuraturii transnistrene, iar șefii instituţiei au fost audiaţi şi ameninţaţi cu închisoarea, pentru că ar fi refuzat să prezinte mai multe documente unei funcţionare din regiunea transnistreană. Comentatorii moldoveni  califică însă acțiunile administrației din stânga Nistrului ca fiind intimidări în condițiile în care Republica Moldova urmează să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în acest an.

Sursa: RFI.ro