Procuratura Generală a deschis un dosar penal împotriva persoanelor responsabile de reţinerea directorului Liceului Lucian Blaga cu predare în limba română din Tiraspol. Odată cu Ion Iovcev mai fuseseră reţinuţi doi angajaţi ai liceului. Potrivit legilor  în vigoare, vinovaţii ar putea fi condamnaţi la trei până la  şapte ani închisoare. Dar pentru moment nu au fost idenficaţi. Iar astfel de anchete, pe malul stâng al Nistrului pot dura ani de zile, remarca ieri, într-o emisiune televizată procurorul general, Corneliu Gurin. Ce pot practic, nu teoretic, face autorităţile de la Chişinău şi ce mesaj transmit print acţiunile luate ? Diana Răileanu relatează.

Teoretic, pe întreg teritoriul ţării, inclusiv în regiunea transnistreană, se aplică legile Republicii Moldova, respectiv cei care au încălcat buchea legii urmează a fi pedepsiţi în conformitate cu prevederile Codului Penal, Civil sau Administrativ.

La modul practic, însă, autorităţile din stânga Nistrului şi-au creat propriile instituţii de stat care, deşi nerecunoscute, emit legi, aplică amenzi şi execută hotărâri de judecată, prin urmare, chiar dacă miliţienii sau reprezentanţii aşa numitului KGB din regiune încalcă legislaţia Republicii Moldova, autorităţile de la Chişinău au puţine pârghii pentru a-i trage la răspundere, explică preşedintele Asociaţiei Promo-lex, Ion Manole:

„Ca orice grupare ilegală care a preluat controlul asupra unui teritoriu, evident că ei nu vor ceda de bună voi şi nu se vor supune legilor, dar este de datoria Procuraturii şi a organelor de drept ale Republicii Moldova să impună respectarea legii pe întreg teritoriul ţării. De fiecare dată s-a justificat, s-a încercat ignorarea respectării procedurilor pe motiv că partea transnistreană ar putea recurge la răpirea şi arestarea ofiţerilor de poliţie care sunt, cel puţin, în municipiul Tighina sau presiuni suplimentare asupra şcolilor sau asupra altor categorii de cetăţeni din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.”

Chiar şi aşa e de părere Ion Manole, autorităţile de la Chişinău nu pot închide ochii la încălcările care au loc în regiunea transnistreană sau să nu întreprindă măsuri pentru a-i trage la răspundere pe cei care le comit.

Singura cale prin care autorităţile constituţionale îi pot pedepsi pe răufăcătorii din stânga Nistrului este să-i dea pe mâna Interpolului şi să-i anunţe în căutare internaţională, susţine fostul viceministru de Interne, Ghenadie Cosovan:

„Prin această măsură noi le limitam libera circulaţie în spaţiul european, chiar şi în spaţiul CSI. Sigur că liderii transnistreni se foloseau de unele documente sub acoperire, sub alte familii, însă aşa zişii miliţieni, kgb-işti de la ei, nu îşi pot permite un asemenea lux. De aceea urmărirea internaţională este un mecanism destul de important şi toţi ştiu că cândva aşa zisa republică se va termina şi vor fi nevoiţi să răspundă pentru crimele comise.”

Deşi în cazul reţinerii administraţiei Liceului Lucian Blaga, Procuratura Generală a pornit urmărirea penală pe fapt şi nu persoană, Ghenadie Cosovan e de părere că procurorii nu ar trebui să întâmpine dificultăţi în identificarea celor care l-au privat de libertate, pentru câteva ore, pe Ion Iovcev. În primul rând, pentru că directorul liceului i-a văzut pe acei miliţieni şi, prin urmare, îi poate recunoaşte cu uşurinţă. Directorul, contabila şi şoferul liceului din Tiraspol au fost reţinuţi vreme de mai multe ore la 5 februarie lângă satul Parcani din raionul Slobozia când se întorceau de la Chişinău cu bani de salarii. Ion Iovcev a spus apoi că el şi subalternii săi au fost intimidaţi şi umiliţi verbal, dar nu au fost agresaţi fizic.

Sursa: Europalibera.org

Din 257 de acţiuni planificate pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei, până la finele anului 2013 au fost realizate 144 de acţiuni. Totodată, din cele 45 de acţiuni care urmau să fie îndeplinite până la finele trimestrului IV al anului trecut, doar 11 au fost realizate, arată Raportul trimestrial nr. 4 de monitorizare a implementării reformei justiţiei, realizat de către Asociaţia Promo-LEX şi Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă.

Directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, a spus, la o conferinţă de presă la IPN,că adoptarea anumitor legi, nu înseamnă şi rezultate scontate. După doi ani de la lansarea strategiei, implementarea reformei în sectorul justiţiei devine tot mai lentă.

Ion Manole s-a referit la cazul de eliberare din funcţie a trei judecători care urmau să  fie transferaţi la o altă instanţă ca urmare a remanierilor în Judecătoria Comercială de Circumscripţie. „Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a insistat ca aceşti judecători să fie eliberaţi în baza cererii de plecare de bună voie, care nici măcar nu exista. Aceasta înseamnă că cei trei vor beneficia de toate indemnizaţiile şi garanţiile sociale. Aceste semnale sunt foarte negative”, a menţionat Ion Manole.

Potrivit lui Pavel Postică, director de programe Promo-LEX, cele mai multe acţiuni din strategie au fost realizate în cazul pilonului 6, care vizează protejarea drepturilor victimelor în cadrul procesului de judecată, precum şi a copiilor implicaţi în conflict cu legea. Pe lista restanţelor rămâne reformarea Procuraturii Generale, asigurarea incluziunii persoanelor ex-condamnate şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.

Analizând performanţa instituţiilor implicate în implementarea strategiei de reformare a justiţiei în primii doi ani, Ministerul Justiţiei a realizat puţin mai mult de 50% din acţiuni (93 de acţiuni au fost realizate şi 70 nu). Aproximativ aceeaşi rată de realizare au Institutul Naţional al Justiţiei şi Procuratura Generală. Rate mai bune de realizare demonstrează Centrul Naţional Anticorupţie şi Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova.

Preşedintele Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, Olesea Stamate, a precizat că toate acţiunile se implementează în lanţ, iar dacă nu este îndeplinită prima acţiune la timp, celelalte se tărăgănează. Astfel, pot apărea consecinţe în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor şi crearea unui mediu economic favorabil. Este afectat accesul şi confortul cetăţeanului simplu, care intră în instanţă cu speranţa că va avea un proces echitabil.

Raportul lansat a fost elaborat în cadrul proiectului „Monitorizarea reformei sectorului justiţiei pentru sporirea responsabilităţii Guvernului”, realizat de Asociaţiile „Promo-LEX” şi AGER, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Autorităţile separatiste de la Tiraspol uimesc din nou prin modul în care încearcă să manipuleze mediatic populaţia de pe malul stâng al Nistrului.

KGB-ul transnistrean a cerut recent Chişinăului să-şi retragă timp de o lună forţele de ordine din zona de securitate. Apoi directorul liceului Lucian Blaga, Ion Iovcev a fost reţinut 8 ore de separatişti, pentru un aşa-zis trafic de valută, când încerca să aducă banii pentru salariile profesorilor din Republica Moldova. Iar provocările Rusiei în Transnistria continuă. ”Am văzut presiunile directe care au fost exercitate asupra Armeniei, apoi a Ucrainei. Susţinerea, încurajarea şi organizarea acestor situaţii fac parte din acelaşi scenariu – compromiterea procesului de integrare europeană al R.Moldova”, explică Ion Manole, directorul Asociaţiei Promo-Lex într-un interviu pentru Epoch Times.

Parlamentul European (PE) a adoptat recent o rezoluţie non-legislativă, prin care condamnă presiunea administrativă exercitată de administraţia separatistă de la Tiraspol asupra şcolilor cu predare în limba română din Transnistria şi aminteşte că libertatea de educaţie constituie un drept fundamental. Ce consecinţe credeţi că va avea această rezoluţie?

Inacţiunea autorităţilor constituţionale în alte situaţii similare (spre exemplu atacarea şcolilor, atacarea secţiilor de votare cu distrugerea bunurilor) şi lipsa unor sancţiuni au încurajat fenomenul impunităţii, le-a dat un sentiment de nepedepsire pentru orice faptă evident ilegală, săvârşită cu bună ştiinţă, repetat şi conştient de către diverse persoane. Sunt sigur că dacă procedura penală ar fi fost pornită pe fiecare faptă săvârşită anterior, astăzi probabil nu ar fi existat noi atacuri

În mod clar mi-aş dori foarte mult ca în urma acestei rezoluţii tensiunile să mai scadă din intensitate. Însă, probabil asta va depinde de scenariul pregătit cu mult timp în urmă. Grupul de persoane (cetăţeni ai RM sau străini) care au preluat controlul asupra estului ţării sunt simpli executanţi, deci nu prea depinde de ei.

Are vreo importanţă faptul că PE ”invită Federaţia Rusă să pună în aplicare pe deplin hotărârea Curţii Europene pentru Drepturile Omului care a decis ca Rusia a încălcat dreptul la educaţie în cazurile şcolilor cu predare în limba română aparţinând Republicii Moldova, situate în regiunea Transnistria”?

Da. Este foarte important. Este un gest legal, justificat şi foarte aşteptat aici. Consider că dacă accentele ar fi fost puse din start, insistent şi profesionist, anume pe constatările Marii Camere a Curţii Europene, situaţia şcolilor ar fi fost alta astăzi.

De ce OSCE nu apără concret dreptul la educaţie al elevilor de la şcolile cu predare în limba română din Transnistria?

Nu vreau să vorbesc în numele lor. Probabil, au comis o mare greşeală atunci când au adoptat această abordare pasivă privind situaţia şi drepturile omului în regiune. Aici putem vorbi şi despre atitudinea indiferentă a autorităţilor constituţionale, care permit sau tolerează încălcarea evidentă a mandatului pe care îl are Misiunea OSCE în Moldova.

Ce urmăreşte Rusia prin intimidările la adresa lui Ion Iovcev şi prin acţiunile separatiştilor?

Am văzut presiunile directe care au fost exercitate asupra Armeniei, apoi Ucrainei. Susţinerea, încurajarea şi organizarea acestor situaţii fac parte din acelaşi scenariu – a compromite procesul de integrare europeană al R.Moldova.

Aţi spus într-un comunicat că acţiunile săvârşite de către reprezentanţii miliţiei de la Tiraspol împotriva angajaţilor liceului Lucian Blaga urmează a fi calificate ca privare ilegală de libertate, infracţiune ce se încadrează în prevederile art.166 al. 2 a Codului Penal al R. Moldova, care se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani. Pot vinovaţii să fie traşi la răspundere, dacă nu recunosc justiţia din Republica Moldova?

Un criminal nu va recunoaşte niciodată justiţia sau va încerca să caute diverse justificări şi argumente pentru a evita sancţiunea pentru săvârşirea unei fapte ilegale. Persoanele vinovate pot şi trebuie sancţionate conform rigorilor Legii, indiferent dacă recunosc ei sau nu organele şi jurisdicţia constituţională a Republicii Moldova. Este important ca justiţia să îşi respecte obligaţiile sale precum şi drepturile procesuale ale persoanei bănuite sau acuzate.

Aici avem o problemă foarte gravă. Inacţiunea autorităţilor constituţionale în alte situaţii similare (spre exemplu atacarea şcolilor, atacarea secţiilor de votare cu distrugerea bunurilor, etc.) şi lipsa unor sancţiuni au încurajat fenomenul impunităţii, le-a dat un sentiment de nepedepsire pentru orice faptă evident ilegală, săvârşită cu bună ştiinţă, repetat şi conştient de către diverse persoane. Sunt sigur că dacă procedura penală ar fi fost pornită pe fiecare faptă săvârşită anterior, astăzi probabil nu ar fi existat noi atacuri asupra şcolilor.

De ce a rămas Strategia de Reintegrare, Legea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 173, din 22 iulie 2005, cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului un document declarativ, fără urmări practice?

Adoptarea acestei Legi a fost considerat un pas extrem de important, însă urma să se lucreze strategic deja la nivel sectorial. Nu este pentru prima dată când anumite legi bune sunt lăsate pe linie moartă. Pentru comparaţie, să ne amintim de Legea privind reabilitarea victimelor regimului sovietic, care obliga Guvernul să iniţieze negocieri cu Federaţia Rusă, succesorul de drept al URSS, privind achitarea compensaţiilor pentru averea confiscată ilegal şi pentru suferinţele şi prejudiciile morale ale victimelor. Nu am văzut eforturi în acest sens, însă vedem prin ce umilinţe au trecut victimele regimului sovietic

Sursa: Epochtimes-romania.com

Acesta spune ca asta ar insemna ca reforma trebuie sa inceapa de la modificarea legislatiei la ajustarea actelor normative inferioare si nu invers, asa cum este acum. Juristul este de parere ca anume aceasta este deficienta principala.

Persoanele care conduc maşini cu numerele de înmatriculare transnistrene pot scăpa nepedepsite, chiar dacă încalcă regulile de circulaţie, iar fărădelegea este înregistrată de camerele de supraveghere video, instalate pe străzile din Chişinău. Constatarea aparţine organizaţiei Promo-LEX, care susţine că are şi un răspuns, deocamdată neoficial, de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) la acest subiect. Dan Chiriţa, managerul proiectului de supraveghere video şi controlul traficului, admite problema, dar mizează pe faptul că poliţiştii pot depista persoana care se află la volanul unei maşini cu numere de înmatriculare transnistrene.

În 31 de intersecții din Chișinău funcționează la moment 25 de camere video, care înregistrează încălcările şoferilor din trafic. Din 15 ianuarie 2014, şoferii care încalcă legislaţia primesc notificări, prin care, iniţial, până la finele lunii, sunt avertizaţi. Din 1 februarie, urmează amenzile, promit autorităţile.

Ce facem cu şoferii cu numere transnistrene?

„La acest moment, legislaţia nu prevede un mecanism clar de sancţionare a conducătorilor de automobile înmatriculate în regiunea transnistreană care nimeresc în vizorul camerelor video de monitorizare a traficului rutier, instalate de puţin timp în capitală. Astfel, ei pot evita răspunderea foarte uşor şi-şi pot permite abuzuri în trafic, folosindu-se de situaţia de impunitate”, remară Vadim Vieru, avocat Promo-LEX, organizaţie implicată în mai multe proiecte care vizează regiunea transnistreană.

„Chiar dacă reprezentanţii Centrului Unic de Monitorizare şi Coordonare (CUMC) afirmă că o soluţie a problemei ar fi depistarea în trafic a contravenienţilor de către echipajele mobile ale Inspectoratului Naţional de Patrulare (INP), la indicaţia CUMC, aceasta nu este întocmai legală, reieşind din simplul motiv că procedura nu este clar reglementată în Codul Contravenţional ori de alte legi. Pe de altă parte, chiar dacă persoana este identificată de către echipele mobile ale INP, cum se probează că anume ea era la volan? Cum se identifică proprietarul? Acestea sunt unele întrebări la care încă nici cei de la INP, la sigur, nu au un răspuns. Dacă camerele video ale CUMC se vor dovedi ineficiente pentru cei cu numere transnistrene, situaţia descrisă mai sus ar putea stimula fenomenul ca unii proprietari de automobile să le înmatriculeze în rmn. Iar dacă se va produce un astfel de fenomen, vor avea de pierdut toţi, prin nesiguranţă în trafic şi impozite rutiere neachitate”, susţine Vieru.

„E prerogativa poliţiei”

„Persoanele nu pot fi pedepsite numai în cazul în care au intrat o dată în vizorul camerelor şi s-au întors înapoi în regiunea transnistreană, fără a mai reveni. Vorbim de cazuri particulare, când ei nu se mai întorc în partea noastră. Nu putem să le trimitem scrisori. Dacă e vorba de cetăţeni care au viza de reşedinţă în mun. Chişinău, nu este o problemă”, susţine Dan Chiriţa, şeful serviciului tehnologii informaţionale şi managerul proiectului de supraveghere video şi controlul traficului.

Totuşi, întrebat cum pot fi pedepsiţi şoferii care au înregistrate maşinile în regiunea transnistreană, pentru că R. Moldova nu are acces la baza de date din rmn, acesta a menţionat că „este prerogativa poliţiei. Identificarea persoanei se poate face şi prin alte metode. Documentarea în absenţa contravenientului este posibilă după identificarea persoanei care a încălcat. Identificarea persoanei se face de către colaboratorul de poliţie, care ştie cum să facă acest lucru. Dacă ei nu pot să identifice persoana? Prescripţia răspunderii contravenţionale este de trei luni de zile, la momentul actual, cu părere de rău. Dacă în această perioadă nu se depistează proprietarul, atunci el nu poate fi pedepsit”, admite Chiriţa, care susţine că „evident există asemenea cazuri când a expirat termenul de prescripţie, dar ele nu sunt aşa de multe”.

Solicitat de ZdG, Ion Bodrug, şeful Inspectorarului General de Poliţie, iniţial, a încercat să ne explice că ar fi posibil de depistat şoferii de la volanul unor maşini înregistrate în regiunea transistreană. Ulterior, însă, a renunţat. „Persoana se plimbă cu maşina pe aici? Şi ce dacă e înregistrată în regiunea transnistreană? Dacă persoana nu va achita…. Vom vedea. Vom stabili cumva. Vom face aici, pe intern, proceduri”, a precizat Bodrug. Dan Chiriţa afirmă că, pe teritoriul R. Moldova, circulă circa 100 de mii de maşini cu numere transnistrene.

90 de mii de încălcări

Menţionăm că proiectul privind implementarea sistemului de monitorizare a traficului rutier şi ordinii publice este susţinut de către guvernul Chinei, care încă în 2011 a oferit R. Moldova un grant de 2,7 mln de USD. Proiectul a prins, oficial, viaţă pe 26 decembrie 2013, după mai multe încercări eşuate. Până în 2015 se preconizează de instalat camere video în peste 250 de intersecţii din mai multe regiuni ale ţării.

„În general, sistemul funcţionează ca şi în toată lumea. La momentul actual, de pe 15 ianuarie avem circa 90 mii de încălcări procesate. Acum ele sunt în regim de testare. Fiind în acest regim, se remit doar înştiinţări celor care au încălcat. Ne limităm la observaţii, nu aplicăm amenzi. Ele, amenzile, vor fi aplicate pentru încălcările care vor fi procesate de la 1 sau de la 2 februarie”, promite Dan Chiriţa. Anterior, în presă s-a vorbit şi despre faptul că programul are probleme în depistarea numerelor de înmatriculare ale maşinilor care conţin literele Q şi W. „Această problemă nu a existat niciodată. Problema a fost tratată incorect de mass-media”, spune Chiriţa.

Sursa: Zdg.md

Moldova este obligată să plătească 15.000 de euro unei femei în vârstă de 31 de ani şi fiicei sale de 11 ani. Decizia respectivă a fost luată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în această săptămână, fiind constatată violarea art. 3 şi a art. 14 din Convenţia Europeană.

Moldova a fost condamnată pentru că „a închis ochii” la violenţa fostului soţ faţă de femeie. Astfel, Curtea a obligat Republica Moldova să plătească 15.000 de euro drept prejudiciu moral reclamantei şi 2.150 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată. Reclamanta T. M. a fost căsătorită cu M. M. din 2001, soţii au un copil năsut în 2002. Soţul victimei s-a implicat în jocuri de noroc, unde a pierdut sume mari de bani, nu avea un loc stabil de muncă şi a acumulat mai multe datorii, devenind totodată agresiv faţă de soţie şi copil. Situaţia în familie se agrava de la o zi la alta.

Ulterior, sub ameninţarea unor persoane străine, femeia a fost obligată să semneze o recipisă, moment în care a şi aflat despre datoriile soţului. În ziua de 25 februarie 2010, femeia a cerut divorţul. Odată cu intentarea procesului de divorţ şi înaintarea cererii de partaj în instanţa de judecată, soţul a devenit şi mai agresiv.

A plătit amenda și a continuat să o bată!

În iunie 2010 T.M. s-a plâns pentru violenţa verbală din partea soţului, acesta din urmă fiind sancţionat administrativ cu o amendă. Ulterior, el a continuat să aplice violenţa verbală, dar şi fizică, şi nu doar împotriva soţiei, dar şi a copilului, iar vătămările corporale cauzate celor două au fost confirmate prin rapoarte medicale. Acelaşi lucru s-a repetat şi în martie 2011, iar o lună mai târziu, reclamanta T. M. a cerut emiterea unei ordonanţe de protecţie, însă a trebuit să aştepte cinci luni până când cererea i-a fost aprobată.

Potrivit informaţiilor oferite de către Asociaţia Promo-Lex, care au reprezentant victima în faţa Curţii, cazul din start avea şanse de succes la CEDO, din motiv că erau evidente toate încălcările Drepturilor Omului. „Când reclamanta a apelat la organizaţia noastră, ea obţinuse deja divorţul, doar că locuia cu soţul în acelaşi apartament. În prezent, aceştia deja locuiesc separat. Ne aşteptăm ca femeia să primească banii conform procedurii. Moldova mai are trei luni pentru a cere reexaminarea cazului şi ulterior aceasta urmează să-şi ridice banii”, a menţionat Lilia Potâng, juristă în cadrul Promo-Lex.

Victimele se tem să se adreseze după ajutor

Înalta Curte a constatat responsabilitatea Moldovei, deoarece Procuratura a refuzat iniţierea unei proceduri penale împotriva agresorului, considerând că leziunile de pe corpul victimei nu erau o probă suficientă. De asemenea, Curtea a atras atenţia asupra faptului că ordonanţa de protecţie a fost emisă cu o întârziere de 10 zile, iar ulterior a fost anulată de acelaşi judecător. Acest fapt nu a permis poliţiei să intervină pentru a evacua agresorul din locuinţa comună, deşi cazul era unul grav şi necesita luarea unor măsuri urgente.

Potrivit avocaţilor, tot mai multe reclamaţii de acest gen vor parveni la CEDO. Şi asta din motiv că în Republica Moldova sunt legi bune, dar care nu sunt respectate. „Din păcate, femeile care sunt victime ale violenţei domestice se tem să se adreseze la organele de drept. De cele mai multe ori, la avocaţi sau la poliţie apelează rudele victimelor sau ambulanţa care este chemată şi deduce că este un caz de violenţă domestică. Victima nu anunţă oamenii legii de teamă ca ulterior să nu fie maltratate şi mai tare. La CEDO cazurile ajung atunci când persoana are un avocat bun, care vede o perspectivă de câştig. Dacă aceasta este o persoană vulnerabilă, de cele mai multe ori ea nu se mai adresează la avocaţii care acordă ajutori gratuit şi violenţa continuă”, explică Violeta Gaşiţoi, avocat.

Peste 300 de apeluri zilnice la Linia Fierbinte

Organizaţiile nonguvernamentale care au ca misiune consultarea persoanelor care sunt victime ale violenţei domestice spun că lunar la Linia Fierbinte parvin peste 300 de apeluri. „În ultimele două luni, au sunat peste 600 de persoane. Dintre acestea, 87% sesizează cazuri de violenţă fizică şi 8% violenţă psihologică. Sunt şi cazuri în care telefonează persoane şi sesizează că cineva dintre rude este maltratată”, zice Veronica Moraru, consultant la Telefonul de încredere al Centrului „La Strada”.

Telefonul de încredere

În perioada ianuarie–decembrie 2013, prin intermediul Telefonului de încredere al Centrului Internaţional „La Strada” au beneficiat de asistenţă 578 de femei şi 333 de copii. Din numărul total de telefoane care au avut drept subiect violenţa în familie, 652 de apeluri au parvenit de la victime, 10 apeluri de la agresori, 190 de apeluri de la membrii comunităţii şi 36 de apeluri de la grupurile profesionale.

Sursa: Evz.md

Asociațía Promo-LEX a făcut mai multe recomandări adresate autorităților și concurenților electorali în vederea perfecționării cadrului legal și procedurilor electorale, în perioada alegerilor. Raportul final care a vizat alegerile din 30 noiembrie 2014, a fost dezbătut în cadrul unei mese rotunde la care au participat reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, Parlamentului Republicii Moldova, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Centrului Național Anticorupție ș.a.

Raportul se referă la perioada de activitate a principalilor participanți electorali, 15 septembrie – 9 decembrie, 2014. În perioada vizată, Asociația Promo-Lex a constatat că administrația electorală și administrația publică au avut o prestație echilibrată. Cu toate acestea membrii asociației au făcut o serie de recomandări pentru a îmbunătăți procesele electorale și sporirea încrederii cetățenilor în alegeri libere și corecte.

Printre aceste recomandări se numără revizuirea mecanismului de stabilire a mijloacelor financiare în campania electorală. O altă recomandare este de a stabili și de a respecta perioada pentru agitație electorală. Implementarea unui soft care să permită verificarea datelor stabilite de CEC, precum și adoptarea în lectura finală a proiectului de lege privind finanțarea și partidelor politice și a campaniilor electorale.

La elaborarea Efortului de Monitorizare a Alegerilor Parlamentare 2014 au contribuit aproximativ 2325 de observatori naționali. Recomandările au fost făcute în baza a 4241 de rapoarte a observatorilor din teritoriu, precum și 543 de rapoarte care se referă la incidente în ziua alegerilor ș.a. Eforturile de monitorizare au fost sprijinite atât financiar cât și tehnic de mai multe organizații europene, și internaționale.

Sursa: deschide.md

Magistrații au obligat autoritățile Republicii Moldova să-i achite peste 17 mii de euro, după ce Procuratura a refuzat inițierea unei proceduri penale împotriva agresorului. Procurorii moldoveni au considerat că leziunile de pe corpul victimei nu erau o probă suficientă.

La fel, Curtea a atras atenţia la faptul că ordonanța de protecție a fost emisă cu o întârziere de 10 zile, iar ulterior anulată de același judecător.

Acest fapt ce nu a permis poliției să intervină pentru a evacua bărbatuș din locuința comună deși cazul era unul grav și necesita luarea unor măsuri urgente.

Totodată judecătorii Curţii au pus sub semnul întrebării atitudinea instanțelor naționale care au deţinut probe, din declarațiile fiicei minore, privind faptul agresiunii verbale şi fizice a tatălui asupra mamei, însă le-au neglijat şi nu au constatat niciun act de violență în familie.

În opinia Curții toți acești factori, precum şi alte date demonstrează în mod cert nu doar eșecul autorităților în a proteja reclamantele împotriva violenței în familie, dar şi faptul că autorităţile nu apreciază pe deplin gravitatea şi amploarea problemei respective, fapt care reflectă o atitudine discriminatorie asupra femeilor în calitate de față victime ale violenţei domestice.

Cei doi soți, care au un copil de 12 ani, se aflau în proces de divorț. Potrivit Promo-LEX, bărbatul ar fi pierdut mai mulți bani la jocurile de noroc, unde a pierdut sume mari de bani.

Astfel, situația în familie a devenit tensionată, mai ales după ce mai multe persoane străine sub amenințare au obligat femeia să semneze o recipisă, moment în care aceasta a aflat despre datoriile soțului. Odată cu intentarea procesului de divorț și înaintarea cererii în instanța de judecată, soțul a devenit și mai agresiv.

Sursa: Jurnal.md