Un grup de tineri a desfăşurat marţi, lângă oficiul Misiunii OSCE din Chişinău, o acţiune de protest, solicitând autorităţilor Transnistriei şi Rusiei „în subordinea căreia se află regiunea, să nu zădărnicească activitatea şi să nu închidă cele opt şcoli moldoveneşti cu predare în baza grafiei latine, care sunt situate pe malul stâng al Nistrului”.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, circa 30 de manifestanţi au scandat „Dreptul al studii garantate!”, „Opriţi închiderea şcolilor din Transnistria!”, „Decizia CEDO – obligatorie pentru Rusia!”, „Mâinile jos de pe şcoli!”, „Solicităm respect, nu teroare!”.

Preşedintele organizaţiei drepturilor omului şi advocacy Promo-LEX, Ion Manole, a spus în cadrul acţiunii de protest că „din 1 septembrie 2014 şcolile moldoveneşti din Transnistria pot pur şi simplu să nu-şi reia activitatea, din cauza acţiunilor regimului de la Tiraspol”.

„Vom solicita procuraturii generale a Moldovei să iniţieze procese penale împotriva samovolniciei din regiune, iar autorităţilor – aplicarea sancţiunilor sub formă de încetarea cooperării Băncii Naţionale a Moldovei cu băncile din Transnistria”, a comunicat el.

Potrivit lui Manole, negocierilor cu Transnistria, „nu au perspectivă şi nu dau rezultate, ci doar creează probleme suplimentare”.

„Transnistria este obligată să îndeplinească decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului şi să se subordoneze autorităţilor Moldovei, şi nu a Rusiei”, a spus apărătorul drepturilor.

După acţiunea de protest manifestanţii au lăsat la punctul de trecere al OSCE pancartele cu lozinci în speranţa că vor fi auziţi. Nimeni din reprezentanţii OSCE nu a ieşit să vorbească cu manifestanţii.

„INFOTAG” precizează: În Transnistria activează opt şcoli cu predare în grafia latină, în care studiază 1,5 mii de elevi. Autorităţile transnistrene constant le pun obstacole, solicitând ca administraţia şcolilor să activeze conform legislaţiei şi programelor autoproclamatei RMN. Învăţătorii şi părinţii elevilor în repetate rânduri s-au adresat la CEDO pentru încălcarea drepturilor la educaţie în cadrul acestor şcoli. Curtea le-a dat drept de cauză şi a obligat Rusia în 2010 să achite peste 1 mil. euro pentru încălcarea drepturilor la educaţie în Transnistria. Totodată, CEDO a constatat că Republica Moldova nu se face vinovată de acest fapt, deoarece regiunea transnistreană nu i se supune.

Sursa: Infotag.md

Un grup de iniţiativă a Uniunii Internaţionale a Tineretului a organizat un protest cu cărţi în limba română în susţinerea şcolilor cu predare în grafie latină din stânga Nistrului. Tinerii au cerut autorităţilor de la Chişinău, dar şi administraţiei de la Tiraspol, să respecte dreptul locuitorilor din stânga Nistrului să studieze în limba în care doresc, transmite IPN.

Protestul a avut loc în faţa sediului Misiunii OSCE la Chişinău, în timpul întrevederii reprezentanţilor politici Eugen Carpov şi Nina Ştanski. Tinerii au scandat: „Mâinile jos de pe şcoli” şi au declarat că părinţii, elevii şi profesorii acestor instituţii sunt adevăraţi eroi, care merită tot respectul.

Directorul executiv al Asociaţiei neguvernamentale Promo-LEX, Ion Manole, prezent la eveniment, a declarat că întreaga societate trebuie să se solidarizeze cu aceste şcoli deoarece există semnale că de la 1 septembrie ele nu vor mai putea activa. De asemenea, Promo-LEX cere ca Rusia să-şi onoreze obligaţiunile şi să plătească despăgubirile stabilite prin decizia CEDO pe dosarul acestor şcoli.

Ion Manole a mai sugerat să fie aplicate sancţiuni persoanelor care se fac vinovate de situaţia complicată a instituţiilor de învăţământ cu predare în grafia latină. După şedinţa comună, vicepremierul Eugen Carpov a spus că în această problemă nu se poate merge pe sancţiuni, ci doar pe dialog.

Reprezentantul politic din partea Tiraspolului, Nina Ştanski, a remarcat că, înainte de a face astfel de proteste, societatea civilă ar trebuie să se informeze. Aceasta a adăugat că populaţia din stânga Nistrului are posibilitatea să înveţe mai multe limbi, inclusiv româna. Dreptul la educaţie nu este îngrădit.

Sursa: Adevarul.ro/moldova

Chişinăul ar putea sancţiona persoanele care susţin regimul separatist din stânga Nistrului, impunându-le astfel să respecte drepturile cetăţenilor moldoveni în această regiune. Sugestia vine de la avocatul asociaţiei neguvernamentale Promo-LEX, Pavel Postică.

Într-o conferinţă de presă la IPN, avocatul a subliniat că autorităţile de la Chişinău deţin pârghiile necesare pentru a audia şi chiar a sancţiona persoanele care se fac vinovate de încălcarea drepturilor cetăţenilor din regiunea transnistreană. Dar preferă să nu se implice. Ca rezultat, tot mai multe persoane au de suferit, regimul de la Tiraspol le confiscă proprietăţile şi afacerile.

Sancţiunile economice au efecte şi pot forţa Tiraspolul să acţioneze cum va solicita Chişinăul, consideră Pavel Postică. Avocatul menţionează că nu se cer măsuri radicale, cum ar fi cele militare, dar e nevoie de mai mult efort pentru a proteja cetăţenii. O idee bună, în opinia sa, ar fi şi organizarea unei monitorizări internaţionale în regiune.

Pavel Postică a mai spus că în curând se face un an de când Promo-LEX a depus la Procuratura Generală o listă  cu persoane care se fac vinovate de încălcarea drepturilor cetăţenilor moldoveni stabiliţi în stânga Nistrului. Sunt 40 de persoane pe această listă, pe care procurorii le pot audia, întrucât fie locuiesc în dreapta Nistrului, fie au afaceri aici. Promo-LEX nu a primit niciun răspuns de la Procuratura Generală pe marginea sesizării şi listei depuse.

Tensiunile în zona de securitate a Republicii Moldova se țin lanț. Asociația Promo-LEX anunță în ultimele zile mai multor fermieri din diferite localități ale raionului Dubăsari li s-a interzis desfășurarea lucrărilor agricole de primăvară.

“Doar în această săptămână au fost sesizate 3 cazuri de somare a agricultorilor să stopeze lucrările agricole şi respectiv să părăsească proprietatea lor privată. Miliția locală a atenționat lucrătorii despre faptul că tehnica va fi sechestrată dacă îi vor mai găsi pe terenurile lor agricole de după traseul Râbnița-Tiraspol”, spune reprezentanții asociației.

Anterior reprezentanții agenților economici ce operează în acest raion au fost somați să se prezinte la administrația ilegală de la Dubăsari în vederea semnării unor acte ce ar echivala cu recunoașterea pierderii dreptului de proprietate asupra acestor terenuri și transferarea acestor terenuri în proprietatea administraţiei ilegale din estul ţării. Astfel, li s-a explicat faptul că numai în asemenea condiţii, agenţii economici şi agricultorii ar putea continua lucrările agricole.

Mai mult ca atât, miliția locală interzice accesul la depozitele amplasate la est de traseul Râbnița – Tiraspol, ce aparțin mai multor agenți economici ai satului Doroţcaia, terenurile cărora sunt în proporţie de peste 90% amplasate la est de traseu.

Menționăm că dosarul țăranilor din raionul Dubăsari, care dețin terenuri agricole după traseul rutier Tiraspol-Dubăsari-Râbnița, se află în examinare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Potrivit Asociației Promo-LEX, care acordă susținere juridică țăranilor, au fost depuse 8 cereri care cuprind plângerile a 1651 de proprietari de terenuri agricole, dar și a trei societăți comerciale agricole. Reclamanții sunt locuitori ai localităților Doroțcaia, Pârâta, Molovata-Nouă, Pohrebea şi Cocieri.

Sursa: Moldova.org

Mai mulți agricultori din satele sub jurisdicție moldovenească din stânga Nistrului s-au plâns că miliția transnistreană îi împiedică din nou, cum a mai făcut în trecut, să-și cultive terenurile de peste șoseaua Râbnița-Tiraspol. Plângerile au fost făcute publice de organizația Promo-LEX care apără drepturile omului în regiunea transnistreană.

Ştefan Driga din satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari, este proprietarul unui teren agricol de 400 de ha amplasat după traseul Râbniţa-Tiraspol controlat de autorităţile nerecunoscute din regiunea transnistreană. Chiar ieri Ştefan Driga a încercat să ajungă la terenul său agricol pentru a porni deja cu mare întârziere lucrările agricole, dar a fost împiedicat de miliţia locală:

„Ne-a oprit miliţia din Dubăsari şi cei de la vama sau ce mai au ei acolo şi ne-au spus să trecem înapoi şi dacă mai venim o să ne aresteze şi sechestreze tractoarele. Tuturor agenţilor economici care aparţin Republicii Moldova nu ne permite să ne lucrăm pământurile. Ne spun că trebuie să încheiem contracte cu administraţia de la Dubăsari şi să plătim impozitele la dânşii, că pământurile nu sunt ale oamenilor, ci, după legile din regiunea transnistreană, pământurile sunt ale statului şi noi suntem nelegitimi. Statul trebuie să ne ajute, să rezolve problema, că pământul nu aşteaptă. Dacă două săptămâni nu lucrăm, gata, anul practic e pierdut. Noi am cumpărat tehnică, avem credite, am cumpărat îngrăţăminte, seminţe. Noi trebuie să lucrăm.”

De la începutul acestei săptămâni organizaţia Promo-LEX, care apără drepturile omului în regiunea transnistreană, a recepţionat mai multe plângeri din partea agricultorilor din raionul Dubăsari care spun că nu sunt lăsaţi să-şi prelucreze pământurile.

Cele mai multe plângeri vin de la agricultorii din satul Doroţcaia, întrucât 90% din terenurile lor sunt amplasate pe partea controlată de autorităţile separatiste. Din luna decembrie ei nu au acces la pământuri şi nici la depozitele cu producţia agricolă de anul trecut pe care urmau să o vândă. Printre ei este şi Vera Semionov posesoarea unui teren de 350 de ha:

„Avem semănătură şi arătură care deja trebuia să fie cultivată, dar noi nu putem nici să cultivăm, nici să facem, nici chiar seminţele nu le-am procurat că nu e garanţie că o să ne dea voie. Zi şi noapte ne gândim ce o să fie şi ce o să facem. Dar dacă nu o să ne dea drumul eu nu ştiu ce surse de venit o să aibă oamenii rămaşi în sat, cum o să o ducă ei mai departe. Ne-am adresat şi la primar, şi la consiliul raional şi nimic, stăm pe loc.”

Vera Semionov spune că autorităţile nerecunoscute din Dubăsari le-au dat de înţeles că singura soluţie de a relua lucrările agricole este renunţarea la dreptul de proprietate asupra acestor terenuri şi trecerea pământurilor în proprietatea administraţiei din regiunea transnistreană. Condiţie pe care, fireşte, agricultorii nu o pot accepta, spune Vera Seminov, întrucât asta ar însemna, de fapt, pierderea pământurilor care le aparţin.

Problema terenurilor agricole aflate după traseul Râbniţa-Tiraspol a apărut încă din 1998 când administraţia regiunii transnistrene a instalat posturi de trecere pe acest traseu. Situaţia s-a acutizat în anii 2004, 2005 când agricultorilor din satele aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova li s-a interzis accesul la pământurile lor, aceştia suportând pierderi de zeci de milioane de lei.

În anul 2006 în formatul de negocieri 5+2 a fost elaborat un mecanism de compromis, care prevedea că proprietarii de terenuri să obţină anual certificate de folosinţă a pământurilor. Tiraspolul care de doi ani susţine că acest mecanism nu-şi mai demonstrează eficienţa l-a stopat în decembrie 2013. Prin urmare agricultorilor nu li se mai eliberează certificate de folosinţă a terenurilor, argument folosit de miliţieni pentru a le îngrădi accesul la pământuri.

Problema a fost discutată în acest an de mai multe ori  în cadrul grupurilor de experţi din partea Chişinăului şi a Tiraspolului, însă fără vreun rezultat. Partea transnistreană insistă că pământurile sunt proprietatea regiunii transnistrene şi că fermierii trebuie să le arendeze. În timp ce partea moldovenească pledează pentru prelungirii mecanismului din 2006.

Avocatul Alexandru Postică, director de program la asociaţia Promo-LEX, crede că găsirea unor soluţiile provizorii şi temporare nu va  soluţiona problema.
Or, autorităţile de la Chişinău ar trebui să fie mai ferme în a pedepsi pe cei care încalcă dreptul la proprietate a ţăranilor, spune Alexandru Postică: „Dacă până acum ar fi fost întreprinse sancţiuni în privinţa celor care pun interdicţia de acces la terenuri, posibil nu era să fie situaţia de astăzi.”

Țăranii s-au plâns şi la CEDO, dosarul terenurilor agricole se află în faza finală de examinare, CEDO urmând să pronunţe decizia în timpul apropiat. La începutul lunii februarie CEDO a comunicat Guvernului Republicii Moldova şi celui din Federaţia Rusă opt cereri ce cuprind plângeri a mai multor proprietari de terenuri agricole din raionul Dubăsari. Cu toate acestea, Promo-LEX constată că autorităţile de la Chişinău sunt inerte în a soluţiona problema acestor ţărani.

Sursa: Europalibera.org

Problema neexecutării deciziei CtEDO în cazul şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană va fi examinată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, în perioada 4-6 martie. O hotărâre în acest caz a fost pronunţată de Marea Cameră a CtEDO, pe 19 octombrie 2012. Astfel, Înalta Curte a recunoscut violarea dreptului la educaţie în raport cu Federaţia Rusă. Curtea a decis ca reclamanţilor să li se acorde, cu titlu de prejudicii morale, 1 milion şi 20 de mii euro şi 50 de mii de euro cu titlu de costuri de reprezentare.

„Deși avem o hotărâre a Curții Europene care stabilește clar violarea dreptului la educație în regiunea transnistreană, elevii și profesorii Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol continua să parcurgă, zilnic, cei 80 de kilometric, pentru a putea studia în limba maternă. Totodată, și celelalte instituții de învățământ sunt supuse intimidărilor din partea administrației ilegale de la Tiraspol care au un caracter sistematic”, susține Ion Manole, director executive al Asociației „Promo-LEX”.

Anterior, Comitetul de Miniștri al CoE a adoptat o declarație prin care a solicitat autorităților Federației Ruse să ofere informații relevante rapid, sub forma unui plan de acțiune sau raport pe marginea executării acestei cauze. Acest fapt a dus la creșterea și accentuarea presiunilor asupra liceelor cu predare în limba română din partea administrației de facto a regiunii.

Sursa: Trm.md

Există deficiențe în colaborarea instituțiilor de stat cu grupurile de lucru pentru realizarea reformei în justiție.

Declarația a fost făcută de mai mulți experți care au avut, astăzi, o întâlnire Valentin Țâmbaliuc, consilierul prezidențial în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al Preşedintelui în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul.

Reprezentanții societății civile s-au pronunțat pentru o transparență sporită în procesul de adoptare a actelor normative, precum și pentru respectarea termenelor de implementare a reformei.

La rândul său, consilierul prezidențial le-a solicitat experților recomandări concrete menite să eficientizeze implementarea Strategiei de reformare a justiției.

„Președintele Nicolae Timofti consideră primordială realizarea cu succes a reformei sistemului judiciar, element decisiv în procesul de integrare europeană a țării. Cetățenii au dreptul la o justiție imparțială, lipsită de acte de corupție. Consolidarea instituțiilor de drept va contribui la edificarea unei societăți moderne”, a declarat Valentin Țâmbaliuc.

Experții fac parte din organizațiilor neguvernamentale Promo-LEX și Asociația pentru guvernare eficientă și responsabilă (AGER), care realizează proiectul „Sporirea responsabilității Guvernului prin monitorizarea reformei în sectorul justiţiei” finanțat de Uniunea Europeană.

Republica Moldova este restanţieră la capitolul reformei Justiţiei. Un raport, elaborat de Asociaţia Promo-Lex şi deOrganizaţia pentru Guvernare eficientă şi responsabilă, arată că ţara noastră a realizat doar jumătate dintre acţiunile stabilite pentru 2013. Pe lângă restanţele la capitolul modificarea legislaţiei judecătoreşti, autorităţile nu au reuşit nici să reutileze sălile de judecată şi să repare clădirile instanţelor judecătoreşti.

Până în prezent, în sălile de judecată mai pot fi văzute cuştile din gratii, destinate inculpaţilor în timpul proceselor. În timp ce reforma Justiţiei prevede înlocuirea lor cu boxe din sticlă.

„În foarte puţine instanţe au fost instalate aceste boxe de sticlă. În unele instanţe mai sunt prezente aceste gratii de metal. Nu toţi sunt de acord cu dezinstalarea acestora. Unii consideră că este cel mai bun mecanism de izolare a inculpatului faţă de publicul prezent la şedinţă„, a declarat preşedintele Asociaţiei pentru guvernare eficientă şi responsabilă ROM, Olesea Stamate.

Unii judecători susţin că în lipsa gratiilor, inculpaţii devin mai cooperanţi.

„În cazul în care eşti pus după gratii îţi vine sentimentul de agresivitate. Prin schimbarea acestor boxe suspectul devine mai indulgent şi cooperativ”, a spus preşedintele interimar al Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton.

Din obiectivele realizate anul trecut de Guvern în domeniul reformei Justiţiei, 90% au fost implementate datorită asistenţei externe.

Sursa: Publika.md