Deşi nu a fost dat startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie, partidele politice din Republica Moldova se întrec în acţiuni cu tentă vădit electorală. Concerte cu participarea vedetelor din Federaţia Rusă, spoturi televizate care vorbesc de pericolele sau, din contra, despre beneficiile apropierii de Uniunea Europeană şi panouri de promovare a diferitor politicieni  – sunt doar câteva dintre acţiunile de care fac uz viitorii concurenţi electorali. Cu toţii profită de legislaţia imperfectă, care nu interzice publicitatea politică în afara campaniei electorale.

Partidele politice au avut la dispoziţie patru ani pentru a-şi promova imaginea în faţa alegătorilor. Activismul lor însă creşte odată cu apropierea zilei de 30 noiembrie. Iată doar câteva dintre acţiunile care îi fac pe observatori să conchidă că, neoficial, campania electorală a început: preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, însoţit de miniştri şi deputaţi, a anunţat un turneu prin localităţile din ţară, Partidul Liberal Democrat a organizat duminică, 7 septembrie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale un miting „de bilanţ”, liderul Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, apare la televizor în spoturi care promovează aşa numita „statalitate moldovenească”, iar omul de afaceri Renato Usatîi organizează concerte cu participarea vedetelor din Federaţia Rusă şi se laudă că poate cheltui săptămânal sute de mii de euro.

Experţii care au monitorizat mai multe campanii electorale, constată că organizarea acestor acţiuni nu este lipsită de interes financiar. Asociaţia „Promo-LEX” face parte din Coaliţia civică pentru alegeri Libere şi corecte, iar juristul organizaţiei, Pavel Postică, spune că banii care sunt cheltuiţi în prezent de partide nu se vor regăsi în rapoartele financiare prezentate Comisiei Electorale Centrale, din simplul motiv că sunt utilizaţi în afara campaniei electorale:

„La acest capitol legislaţia Republicii Moldova un pic este deficientă. În prima lectură a fost votat de către Parlament acel proiect de Lege cu privire la finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale, în acel proiect de lege erau stabilite şi sancţiuni pentru utilizarea necorespunzătoare a fondurilor. Respectiv, la momentul de faţă, atâta timp cât nu avem acel proiect de lege votat în lectură finală şi pus în funcţiune, nu avem pârghii prin care să permitem sancţionarea partidelor politice.”

Legea la care face trimitere juristul „Promo-LEX” urmează să fie votată în lectură finală în sesiunea din această toamnă a Parlamentului,  însă chiar dacă va fi adoptată, şansele ca prevederile acesteia să fie aplicate sunt aproape nule. Şi asta pentru că dispoziţiile ce vizează scrutinele parlamentare vor deveni funcţionale din ianuarie 2017.

În concluzie, explică vicepreşedintele Comisiei Electorale Centruale, Ştefan Urâtu, partidele politice care vor concura în parlamentarele din acest anu vor scăpa de sancţiuni mai aspre pentru dosirea finanţatorilor sau coruperea alegătorilor:

„Partidele acum se folosesc de această lacună pentru că ceea ce fac la momentul dat nu poate fi contabilizat ca şi „agitaţia concurentului electoral”, chiar dacă denumirea partidului sau a concurentului va fi aceeaşi după înregistrare. Ei acum fac un fel de agitaţie prealabilă, dar trebuie să recunoaştem că fac şi o agitaţie electorală, dar care nu poate fi contabilizată din cauză că aşa este legisliaţia.”

Pe lângă prejudiciile financiare, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, se arată îngrijorat şi de cele morale aduse alegătorilor. Prea multe ştiri şi informaţii despre partidele politice pot cu uşurinţă induce în eroare oamenii, crede Petru Macovei:

„În condiţiile Republicii Moldova şi în lipsa educaţiei politice a cetăţenilor, în condiţiile economice în care ne aflăm şi sub presiunea factorilor externi, astfel de spoturi nu fac decât mai mult să-l dezorienteze pe cetăţeanul Republicii Moldova, cel care urmează să meargă la vor la 30 noiembrie.”

Situaţia, observă experţii cu care am stat de vorbă este tolerată atât de partidele politice de la guvernare, cât şi cele din opoziţie. Primele au calea deschisă pentru a utiliza resursele administrative în interes de partid, celelalte pot cheltui fără contabilizare zeci de mii de euro pentru concerte şi spoturi de promovare.

Sursa: Europalibera.org

Experţii Asociaţiei Promo-LEX şi cei ai Agenţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER) constată că progresul de implementare a planului de acţiuni a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei este în continuare destul de lent. Astfel, din cele 288 de acţiuni planificate pentru a fi realizate până la 30 iunie anul curent, doar 174 au fost realizate, iar 115 rămân restante. Ceea ce constituie un raport procentual de 60% faţă de 40%. Rezultatele sunt prezentate în Raportul trimestrial nr. 6 de monitorizare a implementării Strategiei de reformare a sectorului justiţiei, realizat de experţii Asociaţiei Promo-LEX şi cei ai Agenţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER).

Preşedintele AGER, Olesea Stamate, a declarat într-o conferinţă de presă la IPN, că în pofida faptului că rata de implementare a acţiunilor denotă o creştere pozitivă, comparativ cu raportul precedent, continuă să îngrijoreze dinamica realizării acţiunilor curente şi a realizării acţiunilor restante. Astfel, din cele 23 de acţiuni care urmau să fie finalizate în perioada de referinţă, 1 aprilie-30 iunie 2014, doar 7 au fost realizate, altele 16 rămân nerealizate. În acest sens, experţii constată că doar 31% din acţiunile stabilite au fost finalizate, iar 69% rămân nerealizate.

Olesea Stamate a precizat că în ceea ce priveşte capacitatea instituţională, cu mici excepţii, se constată o activitate bună a secretariatului grupurilor de lucru, care asigură buna desfăşurare a şedinţelor, precum şi accesibilitatea materialelor acestora pe pagina web dedicată reformei. Totuşi, continuă practica vicioasă de a secretiza şi de a ascunde de opinia publică indicatorii de rezultat de implementare a reformei.

Acesta a spus că, din păcate, ajustarea personalului şi structurii instituţiilor vizate de strategia de reformare a justiţiei este încă o restanţă. „Suntem la mai puţin de jumătate din termenul de implementare a strategiei şi încă nu au fost ajustate structurile instituţiilor vizate de reformare în aşa fel ca acestea să fie capabile să implementeze cu succes strategia. Printre restanţe rămâne în continuare fortificarea mecanismelor interne anticorupţie în cadrul instituţiilor responsabile şi, totodată, implementarea efectivă a măsurilor anticorupţie deja adoptate”, a spus Olesea Stamate.

În acelaşi context, reprezentantul Asociaţiei Promo-LEX, Pavel Postică, a subliniat că cele mai mari restanţe ţin încă de pachetul de reformare a Procuraturii Generale. „Există un pachet complex de acţiuni care urmau să fie realizate deja, este vorba de circa 10 acţiuni, care sunt foarte importante şi care sunt restante, inclusiv din anul 2012. Şi anume pachetul de legi de modificare a Constituţiei privind modalitatea de numire în funcţie a procurorului general, aprobarea unei legi noi cu privire la Procuratura Generală etc.”, a spus Postică.

Totodată, Pavel Postică a precizat că urmează să fie depuse eforturi pentru realizarea acţiunilor de elaborare a unor studii care să descrie situaţia reală şi necesităţile instituţiilor penitenciare din Republica Moldova ca acestea să corespundă standardelor internaţionale.

Monitorizarea se axează pe observarea a 2 componente de bază: evaluarea realizării activităţilor cuprinse în planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei şi monitorizarea şedinţelor de judecată. În cadrul Raportului trimestrial nr.6 au fost analizate 2 categorii de acţiuni, după cum urmează: acţiuni scadente cu termen de realizare în trimestrul II al anului curent şi acţiuni restante până la 31 martie 2014.

Reforma în justiție decurge destul de lent. Aceasta este concluzia raportului prezentat astăzi, 6 august, de către Asociaţia Promo-LEX şi Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER), notează UNIMEDIA.

Astfel, din 288 de acţiuni planificate pentru a fi realizate până la 30 iunie 2014, 173 au fost realizate, iar 115 sunt în continuare nerealizate, ceea ce constituie, respectiv, un raport procentual de 60% faţă de 40%. În acest fel constatăm că doar 31% din acţiuni fiind realizate şi 69% nerealizate.

Potrivit raportului, s-a constatat o activitate bună a secretariatului grupurilor de lucru, care asigură buna desfăşurare a şedinţelor, precum şi accesibilitatea materialelor acestora pe pagina web dedicată reformei. Totuşi, continuă practica vicioasă de a „secretiza” şi a ascunde de opinia publică indicatorii de rezultat.

În perioada trimestrului doi 2014, au fost monitorizate 300 de ședințe de judecată și completate 342 de chestionare de satisfacție. La acest capitol experții remarcă aspecte pozitive în ceea ce privește numărului de ședințe care au fost înregistrate audio, precum și solemnitatea ședințelor la care participă monitorii. Pe de altă parte, cele mai slabe scoruri au fost atinse în ceea ce privește facilitățile clădirilor instanțelor de judecată, gestionarea platformelor electronice ale instanțelor.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Monitorizarea reformei sectorului justiției pentru sporirea responsabilității Guvernului”, implementat de către Asociația Promo-LEX și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Proiectul este co-finanţat de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Sursa: Unimedia.md

Persoanele cu dizabilități ocupă în continuare poziția de frunte în topul celor mai discriminate categorii sociale, drepturile acestora fiind cu regularitate grav încălcate. La această constatare au ajuns autorii Raportului „Drepturile omului în Moldova”, lansat recent de Asociația Promo-LEX.

Deși Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 30 martie 2012 Legea nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, Lege care ar trebui să asigure nediscriminarea acestora în domeniul educației, protecției sociale, accesibilității, protecției sănătății și al încadrării în câmpul muncii, persoanele cu dizabilități se confruntă în continuare cu dificultăți grave la majoritatea capitolelor, susțin autorii Raportului „Drepturile omului în Moldova”.

Potrivit reprezentantei Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda Hriptievschi, cele mai încălcate drepturi ale persoanelor cu dizabilități rămân a fi accesibilitatea în instituții și în transportul public, din cauza faptului că acestea nu sunt adaptate corespunzător.

Potrivit Raportului, infrastructura inaccesibilă conduce la izolarea persoanelor cu dizabilități, care în sine constituie o formă de discriminare.

Datele statistice arată că numai în municipiul Chișinău, din 55 de clădiri publice supuse unor verificări în 2012 doar 2% sunt accesibile total. Adică dispun de rampe de acces, lifturi largi și WC-uri adaptate. În același timp, 30% din numărul de instituții supuse controlului sunt total inaccesibile.

La 1 ianuarie 2013, în Republica Moldova existau peste 180 de mii de persoane cu dizabilități, dintre care circa 15 mii erau copii.

Sursa: Nationalfm.md

Cele mai grave încălcări în respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană se referă la libertatea şi siguranţa persoanei, dreptul la viaţă şi dreptul de a nu fi supus relelor tratamente. Aceasta, dar şi alte constatări se conţin în Raportul „Drepturile Omului în Moldova. Retrospectiva anilor 2012-2013”, lansat astăzi, 17 iunie, de Asociaţia Promo-LEX.
Raportul reprezintă o analiză a respectării drepturilor omului în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană.

Potrivit raportului, în pofida obligațiilor pozitive, organele de drept constituționale au rămas neputincioase la capitolul reținerii și sancționării persoanelor responsabile de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, invocând lipsa controlului efectiv asupra teritoriului respectiv. Astfel, autoritățile constituționale nu au identificat nici un remediu efectiv pentru apărarea drepturilor omului în regiune.

În restul teritoriului Republicii Moldova, la capitolul libertatea și siguranța persoanei, în perioada de referință, au fost identificate mai multe probleme sistemice. În mare parte, ele se referă la procedura de aplicare a arestului, privarea de libertate a persoanelor internate în instituțiile psihiatrice, acordarea asistenței medicale deținuților etc.

La capitolul accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și prezumția nevinovăției, principalele probleme vizează independența și imparțialitatea judecătorilor, motivarea hotărârilor judecătorești și termenul rezonabil de examinare a cauzelor de către instanțele judecătorești și executarea hotărârilor.

În același timp, chiar dacă a fost adoptată Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, drepturile acestor persoane sunt încălcate cu regularitate în diverse domenii.

Totodată, în perioada de raportare, se poate constata o creștere a numărului de sesizări privind cazurile de violență în familie înregistrate de către autoritățile de resort. Totuși, deși actele legislative și normative în vigoare oferă mecanisme de protecție a victimelor violenței în familie, aplicarea lor în practică constituie un motiv de îngrijorare, se mai arată în raport.

Raportul include 14 capitole și a fost elaborat de un grup de 12 experți în domeniul drepturilor omului și este la a cincea ediție.

Sursa: Trm.md

Poliţiştii moldoveni continuă să aplice forţa fizică asupra persoanelor reţinute în izolatoare. Anul trecut, au fost depuse peste 700 de plângeri, arată un studiu prezentat astăzi de Asociaţia Promo-LEX. Cel mai des, oamenii legii aplică forţa pentru a pedepsi persoanele reţinute, dar şi pentru a obţine mărturii.

„Informația cu privire la tortură sau continuarea aplicării torturii în instituțiile unde se dețin persoane se confirmă. În 2012-2013 am observat o mică descreștere, însă acest lucru demonstrează încă odată că fenomenul nu a fost în totalitate eradicat, există anumite situații și persoane care continuă să aplice tortura în aceste instituții de detenție”, a declarat directorul Asociaţiei Promo-Lex, Ion Manole.

Pe de altă parte reprezentanţi ai Inspectoratului General de Poliţie afirmă că fac tot posibilul pentru a elimina acest flagel.

„Noi facem tot posibilul ca în activitatea poliției să eliminăm deprinderile din trecut ca să fie aplicată tortura sau rele tratamente la cazurile de documentare. Am instalat în toate Inspectoratele de poliție raionale camere video, au fost închise foarte multe izolatoare din teritoriu care nu corespundeau cerințelor elementare”, spune şeful Inspectoratului General de Poliție, Ion Bodrug.

Inspectoratul General nu are date privind numărul polițiștilor sancționați sau demiși pentru aplicarea torturii.

Sursa: Publika.md

Autorităţile transnistrene continuă să utilizeze arestul şi reţinerea ilegală ca o metodă de presiune politică. Din datele statistice, analizate de experţii Asociaţiei Promo-Lex rezultă că în stânga Nistrului, numărul persoanelor deţinute, calculat la 100 de mii de locuitori, este de 3 ori mai mare decât în dreapta Nistrului şi de patru ori mai mare decât în ţarile Uniunii Europene. Experții atenționează – situaţia este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât autorităţile Republicii Moldova nu sunt capabile să garanteze şi să protejeze drepturile persoanelor în acestă regiune controlată de separatişti.

Victimele din regiunea transnistreană, care au cerut sprijinul Asociaţiei Promo-Lex, au mărturisit avocaţilor organizaţiei că miliţia separatistă poate reţine fără dificultate persoane, poate efectua percheziţii sau alte acţiuni ilegale. Sunt şi cazuri când miliţienii trec Nistrul pentru a obţine diferite informaţii şi chiar răpesc persoane. Un fenomen care are loc în regiune este detenţia persoanelor din motive pur politice.

Victimele acestor abuzuri nu au nicio posibilitate să-şi facă dreptate, decât adresându-se la CEDO. Până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat mai mult de 30 de cauze care se referă la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, dintre care mai mult de 20 se referă la încălcarea dreptului la libertate şi siguranţa persoanei. Un semn de îngrijorare este şi numărul mare de persoane încarcerate în închisorile din regiunea transnistreană care în 2012 depăşea cifra de 2000 de oameni.

Experţii susţin că Republica Moldova este obligată să asigure respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Sub controlul administraţiei de la Tiraspol sunt trei instituţii de executare a pedepsei, o închisoare cu regim sever, o colonie pentru minori şi una pentru femei.

Sursa: Jurnaltv.md

Asociația Promo-LEX a lansat marți, 17 iunie, raportul privind drepturile omului în Republica Moldova, în perioada 2012-2013.

Documentul arată lacune în ceea ce privește respectarea dreptului de a nu fi supus torturii, dreptul la justiție echitabilă sau de a nu fi discriminat. O problemă semnificativă ține de violența în familie, dar și de violarea constantă a drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Autorii studiului au constatat o discrepanță semnificativă între localitățile rurale și cele urbane, în ceea ce privește respectarea drepturilor. Directorul Asociației Promo-LEX, Ion Manole a subliniat că la sate starea de lucruri este mai proastă în această privință.

Cea mai gravă situație se înregistrează, însă, în regiunea transnistreană, unde drepturile omului sunt ignorate de autoritățile separatiste, a remarcat Ion Manole.

Referitor la violența în familie, autoritățile nu întreprind suficiente măsuri pentru diminuarea acestui fenomen, consideră Lilia Potâng, expert Promo-LEX.

Principalele probleme ce țin de eficiența justiției vizează calitatea actelor emise de judecători, neexecutarea hotărârilor judecătorești și durata excesivă de examinare a unor categorii de cauze, a menționat directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea. O problemă rămâne corupția în justiție și măsurile ineficiente pe care le iau autoritățile pentru contracararea ei, a subliniat Vladislav Gribincea.

Raportul mai indică asupra condițiilor inumane de detenție în unele penitenciare și asupra unor cazuri de decese și rele tratamente care nu au fost investigate corespunzător. Totodată, persoanele cu dizabilități, cele de etnie romă sau din comunitatea LGBT continuă să fie supuse discriminării, mai arată raportul Promo-LEX.

Sursa: Radiochisinau.md

Aproape două mii de copii, care învață în cele opt școli cu predare în limba română din Transnistria ar putea ajunge în alte instituții de învățământ.

Şcolile  riscă să fie închise la începutul noului an școlar, atenționează Asociația Promo-Lex, organizație care isi propune să promoveze drepturile omului în stânga Nistrului.”Este important ca autoritățile să nu se limiteze doar la declarații, dar și să treacă la anumite acțiuni, sancțiuni în cazul în care școlile vor avea din nou probleme”, o spune la RFI, directorul Promo-Lex, Ion Manole.

Organizația pe care o conduce a lansat în luna mai Campania ”Salvați școlile din Transnistria”. Și pentru că nu foarte mulți oameni au reacționat la apelul public pentru a se solidariza cu elevii, părinții acestora și profesorii care activează in instituțiile de invatamant cu predare in limba romana, aflate in regiunea transnistreana, campania a fost prelungită, explică la RFI Ion Manole.

Sursa: RFI.ro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului urmează, în luna iunie anul curent, să examineze situaţia şi să someze Federaţia Rusă să-şi onoreze obligaţiunile care reies din decizia CEDO prin care ţara a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la educaţie în şcolile cu predare în grafia latină din stânga Nistrului. Avocatul Asociaţiei Promo-LEX, Alexandru Postică, a declarat pentru IPN că urmează să fie calculate şi penalităţi pentru că ţara nu a plătit până acum reclamanţilor despăgubirile stabilite.

Rusia a fost condamnată la 19 octombrie 2012 şi urma să achite, în termen de 3 luni,  câte 6 mii de euro celor 170 de reclamanţi şi 50 de mii de euro cheltuieli de judecată. După aproape un an şi jumătate, Rusia nu şi-a onorat obligaţiunile.

CEDO a condamnat Federaţia Rusă în dosarul privind şcolile din regiunea transnistreană din subordinea Ministerului Educaţiei de la Chişinău după 8 ani de la depunerea dosarului. Conform materialelor dosarului, la baza conflictului au stat acţiunile administraţiei secesioniste a regiunii de interzicere a alfabetului latin pentru limba română în toate domeniile vieţii publice şi impunerea alfabetului chirilic. Reclamanţii au insistat ca instituţiile lor să rămână sub jurisdicţia şi programul educaţional al autorităţilor constituţionale, predarea fiind efectuată în limba română cu grafie latină. În consecinţă, au fost supuşi unor politici de lichidare prin asedierea şi blocarea şcolilor, precum şi prin acţiuni de intimidare şi persecutare, reţinere şi urmărire penală a profesorilor, ameninţări şi hărţuiri a elevilor şi părinţilor.

Sursa: Ipn.md