Campania electorală a început, iar Asociația Promo-LEX a pornit „Monitorizarea civică a finanțelor în campania electorală pentru Alegerile Parlamentare 2014”. În acest sens, Bani.md a solicitat de la Pavel Postica, șeful Efortului de Monitorizare pentru Alegerile Parlamentare din 30 noiembrie 2014, Asociația Promo-LEX, răspuns la mai multe întrebări.

Bani.md: Care ar fi cele mai dese încălcări în materie de bani în cadrul electoralelor?
Pavel Postica: Potrivit constatărilor Promo-LEX, printre cele mai dese încălcări în materie de transparența financiară în cadrul companiilor electorale s-au numărat evitarea raportării tuturor veniturilor și corespunzător a tuturor cheltuielilor.

Spre exemplu, concurenții electorali sau nu au raportat nimic sau au raportat foarte puțin la categoriile de cheltuieli ce țin de transport, întreținerea sediilor temporare și permanente, comunicații, remunerarea voluntarilor și a observatorilor, concerte electorale. Acestea sunt cheltuielile vizibile pentru orice alegător și s-a datorat în mare parte deficiențelor mecanismului de raportare existent în acel moment.

Acum însă, avem un mecanism mult mai bun și sperăm că aplicarea lui să ofere și o transparență mai mare a campaniei electorale din perspectiva financiară.

Bani.md: CEC a aprobat câți bani vor putea cheltui partidele în această campanie electorală. Considerați suficient bugetul aprobat?

Pavel Postica: Istoricul alegerilor din Moldova ne dovedește că majoritatea concurenților electorali nu au atins niciodată acel plafon care a fost stabilit de către CEC. Din acest considerent cred că plafonul este unul rezonabil care permite concurenților să desfășoare o campanie efectivă.

Bani.md: Sunt partidele mari favorizate sau sunt asigurate totuși condiții egale pentru fiecare candidat?
Pavel Postica: Este greu de apreciat, cert este că până la momentul de față nu am avut candidați independenți care să treacă pragul electoral. La acest capitol, din punctul nostru de vedere ca observatori ne ciocnim de două probleme. În primul rând, candidații independenți trebuie să acumuleze liste de subscripție practic din momentul în care partidele politice deja depun documentele pentru înregistrare, respectiv ei dispun de mai puțin timp la dispoziție pentru campanie.

În al doilea rând, pragul stabilit de 2% pentru candidații independenți este foarte mare, luând în considerare faptul că nu a fost atins niciodată. Comisia de la Veneția recomandă revizuirea pragurilor electorale, asta aș sugera deputaților în viitor, să scadă pragul electoral pentru candidații independenți.

Sursa: Bani.md

Rusia a primit termen de la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei ca până la 1 noiembrie 2014 să prezinte garanții concrete că românilor din Transnistria li se va garanta dreptul la educație în limba maternă.

Aflat pentru câteva zile la București, Ion Manole, director executiv al Promo-LEX, organizație pentru apărarea drepturilor omului din Republica Moldova, a vizitat și redacția ziarului „România liberă“. Am atins, cum era și firesc, subiectul legat de cele opt școli românești din Transnistria. Cu atât mai mult cu cât această organizație i-a reprezentat, din punct de vedere juridic, pe profesorii transnistreni care au dat în judecată Federația Rusă și, după opt ani de proces, au avut câștig de cauză la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Sentința a fost dată în data de 19 octombrie 2012, Rusia fiind condamnată pentru încălcarea dreptului la educație în cazul românilor din regiunea separatistă. Ce ar fi trebuit să se întâmple după sentință? Două exemple cred că sunt elocvente. Elevii și profesorii din Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt din Grigoriopol“ ar fi trebuit să revină în clădirea din orașul lor natal, să urmeze acolo cursurile, nu să facă naveta, așa cum o fac din 2004 încoace, în fiecare zi peste 20 de kilometri, până într-un sat din dreapta Nistrului, în teritoriul controlat de Chișinău. Nu aveau voie să învețe în limba română între „hotarele“ Transnistriei, le-au spus separatiștii. Tot la fel ar fi trebuit ca și Liceul „Evrika“ din orașul Râbnița să-și recapete vechea clădire, nu cum se întâmplă din 2004, de când elevii și profesorii au fost exilați într-o grădiniță a unei întreprinderi din acea zonă.

„Nimic nu s-a schimbat din 2012. Există și azi aceeași stare de incertitudine cu privire la cele opt școli cu grafia latină din Transnistria“, spune Ion Manole. El adaugă că, pe 25 septembrie, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a luat în discuție sentințele CEDO încă neexecutate de statele reclamate, între care și cel al școlilor românești din Transnistria. Rusia a primit termen ca până la 1 noiembrie să prezinte concret măsurile întreprinse pentru ca dreptul la educație în limba maternă al românilor din stânga Nistrului să fie respectat.

Chișinăul nu-și face treaba, juridic

Moscova susține că sentința CEDO a fost una politică și că nu are nici un control asupra Transnistriei. „Sen­tin­ța dată de CEDO a stabilit că Federația Rusă are controlul de facto asupra Transnistriei“, conchide Ion Manole. L-am întrebat ce se poate face pentru apărarea școlilor în grafia latină din Transnistria, dacă drepturile românilor vor fi încălcate și de acum înainte. Răspunsul interlocutorul meu a fost cât se poate de tranșant – „Republica Moldova are obligația să depună toate eforturile pentru a proteja victimele abuzurilor din stânga Nistrului. Chișinăul are la îndemână instrumente juridice, economice. Trebuie să facă uz de ele. Cei care comit abuzuri în stânga Nistrului, sunt, în cele mai multe cazuri, cetățeni ai Republicii Moldova. Ei trebuie să răspundă pentru faptele lor în fața autorităților de la Chișinău. Din păcate, se poate spune că, juridic, Chișinăul nu-și face treaba“.

Acest fapt a făcut ca, în ultimii ani, să scadă masiv numărul oamenilor din stânga Nistrului care vin la Chișinău pentru a se plânge din cauza abuzurilor la care sunt supuși, remarcă Ion Manole, referindu-se la situații de viață dintre cele mai diverse. „Oamenii s-au ciocnit de un zid al autorităților Republicii Moldova. De-asta și-au pierdut încrederea față de Chișinău“. Scuza cel mai des invocată sună cam așa – nu putem să-i tragem la răspunedere pe autorii abuzurilor din Transnistria, pentru că Tiraspolul interpretează asta ca pe o provocare, privită de data asta în spectrul politic. „Nu e un act de curaj să aperi drepturile cetățenilor. E o datorie a noastră“, iată definiția organizației Promo-LEX, înființată în 2002 de un grup de juriști. La ora actuală, pe masa CEDO se află 60 de dosare trimise de Promo-LEX, referitoare la abuzuri din stânga Nistrului.

Sursa: Romanialibera.ro

Deşi campania electorală începe oficial abia peste două zile, la 1 octombrie, majoritatea partidelor politice din R. Moldova se întrec în acţiuni cu conotaţie vădit electorală. Este concluzia principală a unui raport de monitorizare lansat de Coaliţia Control Civic – Alegeri 2014. Spoturi video, panouri stradale, dar şi încercări de mituire a alegătorilor sunt doar câteva acţiuni ale concurenţilor electorali, se spune în acest  raport. Observaţii similare se regăsesc şi într-un alt raport de monitorizare publicat recent de organizatia neguvernamentală Promo-Lex. Experíi de la Promo-Lex spun că nu e nimic grav că potenţialii concurenţi îşi fac publicitate politică, din moment ce legislaţia nu interzice acest lucru dar problema e că partidele, profitând de lacunele din legislaţie, nu au obligaţia să raporteze şi banii din care îşi fac publicitatea înainte de campanie. Relatează Alla Ceapai.

Experții care semnează raportul au ajuns la concluzia ca acţiunile cu tentă vădit electorală ale unor partide sunt la limita legalităţii. Iată doar câteva dintre acțiunile care, în opinia reprezentanţilor organizaţiei de monitorizare Coaliţia Control Civic – Alegeri 2014, ar fi în contradicţie cu prevederile Codului Electoral: reprezentanţi ai PD surprinși de câteva instituţii media săptămâna trecută repartizând saci cu cartofi locuitorilor unui sat din raionul Ialoveni, resurse administrative utilizate de PD în desfăşurarea, ieri, a alegerilor directe pentru alcătuirea listei electorale, panourile publicitare ale Partidului Democrat şi cel al Socialiştilor în care apare imaginea liderilor, dar şi sloganuri din platformele electorale ale acestor partide.

Şi tot din acelaşi repertoriu – spoturile video difuzate la mai multe porturi TV în care liderul PLDM, Vlad Filat, optează pentru UE şi un alt spot în care liderul socialiştilor, Igor Dodon, promovează integrarea în Uniunea Vamală.

Coordonatorul de proiect de la Coaliţia Control civic – Alegeri 2014 Nicolae Ţveatcov spune că deşi aceste acţiuni încalcă prevederile legislaţiei electorale, partidele politice fac uz de unele imperfecţiuni din legislaţie care permite publicitatea politică între campaniile electorale fără a impune şi unele restricţii:

„Unul din rezultatele activităţii noastre va fi adresarea către deputaţii viitorului parlament, sau chiar actualului for legislativ, cu propunerea de a formula mai exact procedura de a opri şi de a evita asemenea încălcări de legislaţie în timpul campaniei electorale şi între campanii.”

Secretarul Comisiei Electorale Centrale Andrei Volentir explică că din moment ce panourile, spoturile şi alte acţiuni ale partidelor politice nu conţin elemente ce ar îndemna alegătorii să voteze într-un fel sau altul acestea nu pot fi considerate campanie electorală, prin urmare, nu încalcă prevederile Codului Electoral:

„Lipsa acestui element definitoriu, privind îndemnul alegătorilor să voteze într-un fel sau altul sau să se abţină de la votare, practic transformă aceste materiale în unele politice promoţionale pe care partidele le pot desfăşura timp de 4 ani între alegeri.”

Andrei Volentir spune că în ultimele săptămâni s-au primit mai multe sesizări şi de la PCRM, care a semnalat că unele partide ar fi purces la agitaţie electorală înainte de începutul campaniei. PCRM a solicitat CEC-ului să examineze legalitatea desfăşurării „Marşul pentru Europa” de către PLDM, legalitatea turneului prin localităţile din ţară organizat de PD, dar şi informaţiile apărute în presă precum că Poşta Moldovei ar distribui gratuit fluturaşi electorali ai PD-ului. Andrei Volentir spune că aceste sesizări ale PCRM nu pot fi examinate ca contestaţii, întrucât acestea pot fi făcute doar de concurenţi electorali.

Şi Asociaţia Promo-Lex a publicat recent un raport de monitorizare în care semnalizează că, neoficial, campania electorală a început iar potenţialii concurenţi electorali nu ezită să facă uz de activităţi  cu caracter vădit electoral. Juristul Asociaţiei Pavel Postică spune că mărul discordiei în toată această poveste nu este că partidele se promovează, ci că banii pe care îi utilizează în acest scop practic nu pot fi verificaţi. Or în rapoartele financiare prezentate CEC-ului partidele vor raporta doar banii folosiţi în campania electorală, nu şi pe cei cheltuiţi în prezent. Tocmai pentru a evita această situaţie şi a face cât mai transparente finanţele concurenţilor electorali organizaţiile neguvernamentale au insistat în repetate rânduri să fie adoptă, dar şi aplicată începând cu acest scrutin legea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale spune Pavel Postică:

„Această lege vine să facă claritate şi să îmbunătăţească mecanismul de raportare financiară şi să evite într-un fel sau altul implicarea partidelor politice în campanie fără ca ele să poată să raporteze acest lucru. În fond, nu e problemă că partidele au făcut agitaţie şi au încercat să convingă alegătorii, problema apare dacă cheltuielile pentru aceste activităţi nu sunt raportate.”

Chiar dacă a aşteptat ani de zile rândul ca să intre pe agenda legislativului, Legea privind finanţarea partidelor politice a fost votată, înainte de vacanţa parlamentară, însă doar în prima lectură. Chiar dacă Parlamentul o adoptă în lectură finală în sesiunea din toamnă şansele ca legea să fie aplicată în această campanie electorală sunt minime spune Pavel Postică. Prin urmare, constată expertul, partidele majoritare şi-au asigurat un nou scrutin comod, fără reguli prea stricte privind finanţarea lui.

Sursa: Europalibera.org

Asociația Promo-LEX a lansat astăzi Efortul de Monitorizare a Alegerilor Parlamentare din 30 noiembrie. Organizația neguvernamentală își propune să monitorizeze activitățile concurenților electorali pe durata întregului scrutin. Potrivit directorului executiv al asociației, Ion Manole, scopul monitorizării este orientat spre sporirea încrederii cetățenilor în procesul electoral, cât și contribuirea la asigurarea unor alegeri libere și corecte.

Coordonatorul rețelei de monitorizare, Cristina Chebeș, a declarat că procesul de supraveghere va fi asigurat pe toate cele 36 circumscripții electorale de către 41 de observatori pe termen lung. În ziua alegerilor, ONG-ul va delega câte un observator pe termen scurt în fiecare secție de votare pentru a sesiza toate neregulile.

Ca urmare a monitorizării întregului proces electoral, asociațiava emite o serie de rapoarte. Trei dintre acestea vor viza perioada preelectorală, unul va fi bazat pe numărarea rapidă a voturilor în ziua alegerilor, iar ulterior va fi prezentat un raport final, care va cuprinde rezultatele întregii monitorizări.

Primul raport preelectoral a fost lansat astăzi. Acesta acoperă perioada preelectorală de la 1 august 2014 și până la 24 septembrie. Raportul cuprinde o serie de constatări privind măsura în care autoritățile publice au implementat recomandările Promo-Lex.

Șeful misiunii de monitorizare a asociației, Pavel Postica, a apreciat îmbucurător faptul că Parlamentul a aprobat modificările la Codul electoral, în baza cărora Comisia Electorală Centrală (CEC) a devenit entitatea responsabilă de listele electorale.

„CEC a aprobat Regulamentul referitor la finanțarea campaniilor electorale care vine să facă o transparență destul de mare, dacă nu absolută, în ceea ce privește finanțarea campaniilor electorale și concurenților electorali. Totuși, atragem atenția asupra eșecului corpului de deputați privind aprobarea acestei legi în cea de-a doua lectură”, a spus Postică.

De asemenea, el a specificat că partidele politice din Republica Moldova nu ar fi gata pentru o transparență financiară absolută, fapt pentru care are loc tergiversarea adoptării acestui proiect de lege.

Sursa: nationalfm.md

Asociaţia „Promo-LEX” a anunţat azi lansarea procesului de monitorizare a alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, prezentând totodată şi primul raport de monitorizare preelectorală pentru perioada 1 august 2014 – 24 septembrie.

Ion Manole, directorul executiv al asociaţiei, a anunţat faptul că „Promo-LEX” va avea observatori în fiecare circumscripţie electorală şi va publica rapoarte de monitorizare în zile de joi, din trei în trei săptămâni, transmite IPN. Conform raportului preelectoral, mai multe partide au început prematur campania electorală. Pavel Postică, şeful misiunii Efortului de monitorizare, a declarat că doar 7 din cele 16 recomandări făcute de „Promo-LEX” după alegerile parlamentare din 2010 şi cele locale din 2011 au fost aplicate de către Comisia Electorală Centrală.

Postică a salutat anumite modificări la Codul Electoral, printre care şi faptul că doar Comisia Electorală Centrală va fi responsabilă de elaborarea listelor electorale. Anterior listele erau elaborate de către autorităţile publice locale. O altă modificare apreciată pozitiv de către Pavel Postică este definirea noţiunilor de „cadou electoral” şi „coruperea alegătorilor”. „Sperăm că organele de drept se vor folosi de aceste noţiuni şi, în cazul în care se vor sesiza încălcări la acest capitol, vor implementa legea aşa cum este necesar”, a declarat Postică.

De asemenea, el a accentuat importanţa aprobării de către CEC a regulamentului privind finanţarea partidelor în campania electorală, menţionând faptul că atât asociaţia pe care o reprezintă, cât şi partenerii externi ai acesteia consideră regulamentul bun. „Totuşi, la acest capitol trebuie să atragem atenţia şi la eşecul Parlamentul să voteze în a doua lectură şi să pună în aplicare prevederile care vin să eficientizeze şi mai mult transparenţa finanţării partidelor şi a campaniei electorale”, a subliniat Pavel Postică.

La capitolul carenţe, Postică a menţionat şi faptul că, deşi CEC a acreditat deja 66 de observatori, acestora nu le-au fost încă eliberate legitimaţii, ceea ce le creează dificultăţi în obţinerea de informaţii de la politicieni şi autorităţile publice locale. Potrivit lui, în unele cazuri observatorii „Promo-LEX” au fost chiar intimidaţi. Monitorizarea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie de către Asociaţia „Promo-LEX” face parte din activităţile societăţii civile în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte. Campania de monitorizare beneficiază de asistenţă tehnică din partea Institutului Naţional Democratic al SUA (NDI), Fondului Naţional pentru Democraţie (NED), Consiliului Europei şi a Fundaţiei „Stefan Batory” din resursele oferite de Fondul Solidaritate în cadrul Programului „Sprijin pentru Democraţie” al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.
Sursa: adevarul.md