Madalin Necsutu
Chisinau
for Balkaninsight.com

The COVID-19 outbreak has worsened divisive and irresponsible public discourse in Moldova, an expert monitoring hate speech from Promo-LEX organisation tells BIRN in an interview.

Hate speech and irresponsible language by politicians, clerics and journalists has worsened in Moldova as a result of the COVID-19 outbreak, aggravating xenophobia and internal divisions, the human rights organisation Promo-LEX – which has been monitoring the phenomenon for years – says.

The trends are also worrying, its expert in charge of the monitoring process, Irina Corobcenco, told BIRN in an interview. “This type of speech is a problem, and the competent authorities must take measures to prevent and tackle it,” she said.

She adds that people need to become “aware of the seriousness of hate speech, which is dangerous because it causes coalitions of one group against another person or another group, and is built on prejudices, stereotypes, conflicts or tensions that it exploits or amplifies.

“Hate speech is the stage that is followed by hate crimes and genocide,” she warns.

Irresponsible public language was evident from the start of the COVID-19 pandemic, she notes, recalling how on March 7 Prime Minister Ion Chicu blamed the first infection case in Moldova on a 48-year-old woman who had flown home from Milan.

“In this case, we have proof of total irresponsibility; that person endangered the health of several people, including the Italian airport, the aircraft and our [citizens],” Chicu said at the time. The next day, President Igor Dodon revealed the name, sex, age and other details of the woman, breaking privacy law in order to focus popular outrage on her.

But after recovering, the same woman on April 9 told Jurnal TV station that the allegations were untrue, and that she never contracted COVID-19. “Nothing said on TV was true, especially Mr Dodon and Mr Chicu,” she said.

She said she lost her job and home after the Italian woman she worked for dropped her services after she got sick and went to the hospital. The doctors in Italy had diagnosed pneumonia and told her to rest, after which, using her last savings, she bought a plane ticket back to Moldova.

Dynamic accelerated started before the pandemic:

Corobcenco said hate speech has been on the rise in the country before the COVID pandemic hit the country in 2020. “The number of cases in 2019 was 2.2 times higher than in 2018, and they were registered mainly in a political and religious context,” she recalled.

The human rights activist Irina Corobcenco speaking during a training session. Photo: Personal archive

In 2018, over six months of monitoring, from February to August, 368 cases of hate speech and incitement to discrimination were identified. In 2019, over seven months of monitoring, from January to April and from August to November, Promo-LEX identified 835 cases of hate speech.

In 2018 and 2019, the monitoring process was conducted by five to seven observers contracted by Promo-LEX. Since 2020, it has been done by six people, four of whom are volunteers who graduated from a program called PromoTE.

Monitoring is based on a methodology that involves looking at media sources online, on TV, on social networks and on cyber platforms for storing and distributing information.

Observers pay close attention to public events, statements of public figures, politicians and religious figures.

Since the second half of 2019, Promo-LEX has also monitored sessions of the Moldovan parliament.

“Basically, if there were an average of two cases of hate speech per day in 2018, the number reached an average of 4.2 cases per day in 2019. In 2020, the monitoring process is still running, and data have not yet been analyzed,” she added.

Those most affected by hate speech during the pandemic are often members of the Moldovan diaspora living in the West, she continued.

“After declaring the state of emergency [on March 17] there were several cases of hate speech in relation to the diaspora, to people infected/affected by COVID-19, politicians, their supporters and to the Roma community,” she said.

About one million Moldovans live abroad, split almost equally between Europe and North America, and the Russian Federation, out of 2.7 million in total. Their political views are also split, between loyalties to West and East.

As the pro-Russian Socialist Party has little support among the Western diaspora, the media affiliated with them and their deputies in parliament have often used hate speech against them in the context of the elections, and now in the context of the pandemic, Corobcenco asserted.

Press briefings organised by the authorities routinely separate “foreign” cases of COVID-19 infection from “internal” ones, stigmatizing the former. One example of this was provided by the reply of Socialist deputy Bogdan Tirdea to another deputy on April 8 on TV 8 channel, when Tirdea accused former speaker Andrian Candu of planning “to bring Moldovans sick with COVID to Moldova”.

On April 1, the Moldovan Ombudsman, Mihail Cotorobai, expressed concern about the aggressive messages being sent to and about the Moldovan diaspora in the context of the pandemic.

“Politicians are affected also by hate speech in the context of the pandemic … the hate speech generated by politicians refers to other politicians, usually their opponents. And hate speech against politicians is also generated from outside the country,” Corobcenco told BIRN.

She added that the pages of social networks abound in images that picture Moldovan politicians associated with COVID-19 and beyond.

During the period April 6-10, after monitoring 22 online sources and their Facebook pages, Promo-LEX found that in the case of 17 online sources, 183 news items about COVID-19 had generated 445 comments of hatred and incitement to hatred or discrimination.

Better legal framework is needed:

Corobcenco told BIRN that Moldova does not have a proper legal framework to stop or punish hate speech.

“We need a relevant legal framework for the prevention and sanctioning of hate speech … Draft law no 301/2016 on crimes motivated by prejudice must be adopted in the second reading by parliament,” she said.

Moldovan deputies in the Parliament waiting to vote laws. Photo: EPA/Doru Dumitru

However, deputies have so far shown little interest in adopting a new law regulating hate speech in the country.

The expert also calls for a national strategy, which would bring together the authorities, civil society and the media in order to create and implement long-term actions to prevent hate speech.

A big role in reducing this phenomenon should be carried out by media, she said.

“This pandemic has brought to attention the ease with which hate speech is used by both public actors and citizens, without taking into account the fact that it directly or indirectly affects all citizens in the country,” she concluded.

După șase ani de la Hotărârea Catan și alții contra Federației Ruse și Republicii Moldova, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că Rusia a violat dreptul la educația elevilor din școlile românești din regiunea transnistreană, pe 23 octombrie, CEDO a pronunțat o nouă hotărâre, prin care recunoaște că Rusia a încălcat dreptul la educația elevilor de la internatul din Tighina și a obligat-o să plătească 64 de mii de euro, transmite IPN.

Asociația Promo-LEX menționează că în decizia de marți sunt 11 reclamanți. Zece dintre ei au obținut câștig de cauză, iar unul –  nu. CEDO obligă Rusia să plătească câte șase mii de euro pentru fiecare reclamant și încă patru mii de euro cheltuieli de judecată, în total 64 de mii de euro.

În decizia CEDO din 19 octombrie 2012, Rusia a fost obligată să plătească 1,07 milioane de euro pentru 170 de reclamanți, dar până astăzi refuză să execute hotărârea.

Solicitat de IPN, președintele Asociației Promo-LEX, Ion Manole, a declarat că pentru persoanele vizate în această cauză nu contează doar achitarea sumelor stabilite de CEDO. Este important este ca ei să aibă toate condițiile necesare, să li se respectă dreptul la educație. Și drept exemplu poate fi prezentată situația elevilor din liceul din Grigoriopol, care continuă să fie evacuați la Doroțcaia, astfel fiind nevoiți să facă zilnic naveta spre Doroțcaia și înapoi. De asemenea, este vorba despre liceul din Râbnița, care nu a putut să-și recupereze imobilul  ocupat în 2004. Probleme similare au și cei din Liceul „Alexandru cel Bun” din Tighina. În ceea ce ține de achitarea sumelor dispuse de Curte, avocații Promo-LEX depun în continuare eforturi pentru ca aceste obligații ale Federației Ruse să fie executate.

În ultimii șase ani, numărul elevilor din școlile cu scriere în alfabet latin din regiunea transnistreană s-a diminuat cu 35%. Pe 19 octombrie 2012, Curtea Europeană a remarcat că „reducerea numărului de elevi cu 50% în liceele „Evrika” și „Alexandru cel Bun” este prea mare pentru a fi explicată doar prin factorii demografici”.

Sursa: www.ipn.md

Locuitorii regiunii transnistrene continuă să se confrunte cu numeroase provocări care țin de cunoașterea, înțelegerea și apărarea drepturilor omului. Printre cele mai încălcate drepturi în regiunea transnistreană sunt cele care prevăd libera circulație, educația și proprietatea. Dreptul la proprietate este puțin cunoscut și aplicat în regiunea transnistreană, iar garanții eficiente pentru respectarea și protecția acestui drept nu există. Constatările aparțin experților Asociației Promo-LEX, citați de IPN.

Promo-LEX a observat că incapacitatea protecției dreptului de proprietate este mai puternică și mai evidentă în cadrul așa-numitelor cauze penale inițiate de structurile de forță locale. Într-un caz monitorizat de avocații Promo-LEX, „organul de anchetă” din Tiraspol a sechestrat, în mai 2017, autoturismul de marcă Toyota care aparține cu titlu de proprietate unui bărbat din Chișinău. Sechestrul a fost aplicat în cadrul unei așa-numite cauze penale deschise în privința altei persoane decât proprietarul, care conducea autoturismul în baza unei procuri. Deși bărbatul din Chișinău, proprietarul autoturismului, nu are calitatea de bănuit în așa-numita cauză penală, mașina acestuia se află în continuare în parcarea miliției din Tiraspol, iar „judecătorii” din regiunea transnistreană refuză să-i accepte cererea de recuperare a autoturismului.

În august 2018, după ce a contestat ,,ordonanța organului de anchetă” de aplicare a sechestrului arbitrar, ,,instanța de judecată” a menținut definitiv aplicarea sechestrului, motivând că „deși juridic dreptul de proprietate aparține bărbatului de la Chișinău, în fapt titlul de proprietate aparține bănuitului”. În acest caz, asociația Promo-LEX a constatat că ,,instanțele de judecată” din regiunea transnistreană nu respectă standardele internaționale privind protecția proprietății, dar nici ,,legislația” locală nu este aplicată corect.

Pavel Cazacu, avocat Promo-LEX, menționează că sechestrul a fost aplicat de către anchetator. Însă, potrivit standardelor dreptului internațional, numai o instanță de judecată, în anumite situații excepționale, poate să intervină în dreptul de proprietate al unei persoane. Potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului, ,,sistemul judiciar” din regiunea transnistreană nu reflectă o tradiție juridică compatibilă cu Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În aceste condiții, aplicarea sechestrului de către o ,,instanță de judecată” locală reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului de proprietate, deoarece aceste ,,instanțe judecătorești” nu reprezintă ,,un tribunal stabilit prin lege”. Împuternicirea ,,organului de anchetă”, de aplicarea a sechestrului, organ care nu face parte din ,,sistemul judiciar”, arată cât de flagrantă este violarea dreptului la proprietate. În același timp, arată ineficiența mecanismelor de prevenire a încălcării dreptului de proprietate, pornind de la ,,cadrul legal” local.

Republica Moldova susține în continuare că nu poate face mai mult pentru că nu deține un control efectiv, iar Federația Rusă, care deține control, pasează responsabilitatea către autoritățile moldave. Potrivit Promo-LEX, administrația de facto de la Tiraspol, în urma creării unei ,,legislații” defectuoase și a unui ,,sistem judiciar” incompatibil cu Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, este direct responsabilă de situațiile în care persoanele devin victime ale abuzurilor, însă beneficiază de impunitate pentru faptele și abuzurile săvârșite.

Sursa: www.ipn.md

Victimele violenței în familie, majoritatea femei și copii, sunt singure în fața agresorilor familiali. Aceștia pot rămâne nepedepsiți dacă plângerile femeilor sunt examinate superficial de către poliție, iar angajații poliției documentează insuficient cazurile, întocmind, uneori, cu erori procesele verbale cu privire la contravenții. De această părere este Lilia Potîng, juristă în cadrul Asociației Promo-LEX, citată de IPN.

Pentru Maria B. (nume schimbat) căsnicia a fost un coșmar care a durat aproape zece ani. Bărbatul său o lovea crunt invocând niște fleacuri. „Zicea că nu-i place mâncarea, că nu-l ascult și nu fac ceea ce spune el. La ora 7 dimineața, când lumea bea ceai, eu luam bătaie. El nu consuma băuturi alcoolice”, povestește Maria B., care beneficiază de asistență juridică gratuită oferită de juriștii Promo-LEX.

Uneori, scenele de violență se întâmplau de față cu cei doi copii, care acum au 5 și 8 ani. Anterior, Maria B. a depus mai multe cereri la poliția din localitate, dar de fiecare dată le retrăgea, deoarece se temea de soț. „Aveam frică. El mă amenința. Și acum am frică. El e acolo (n. r. închisoare), dar trăiesc cu frică. Copiii sunt bine, nici nu vor să audă de el”, spune victima. Femeia a fost plecată la muncă în străinătate, dar a revenit acasă, deoarece bărbatul își bătea nemilos copiii. „Când eram în Italia, îmi arăta cum îi bate. Mi-a arătat cum i-a dat fetiței cu o conservă în cap, îi turna apă pe cap. Era timp de iarnă. Dădea foc la haine”, povestește femeia.

Victima a reclamat violența la poliție care a investigat cazul superficial. „Bazându-se doar pe raportul de constatare medico-legală, polițistul a întocmit proces-verbal cu privire la contravenție, art. 78/1 Cod Contravențional, care pedepsește violența în familie. Polițistul nu a ținut cont de declarațiile victimei, de faptul că anterior bărbatul a fost condamnat la fel pentru violență în familie, săvârșind fapta în perioada de probă de trei ani, și nici de faptul că și copiii sunt victime. Era evident că acțiunile agresorului urmau a fi tratate ca infracțiune, conform art. 201/1, Cod Penal, privind violența în familie. Polițistul a documentat cazul insuficient și l-a transmis, după competență, instanței de judecată. Datorită efortului avocaților Promo-LEX, instanța de judecată a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție și a transmis cauza la Procuratură. Dacă nu intervenea Promo-LEX, exista riscul anulării și încetării procesului-verbal, deoarece acesta a fost întocmit cu erori, ceea ce ar fi însemnat că agresorul rămânea nepedepsit”, explică Lilia Potîng.

Pe 5 septembrie 2018, agresorul a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, fiind deja în penitenciar în urma schimbării măsurii de reprimare. Sentința judecătoriei poate fi contestată la Curtea de Apel.

Mama și copiii au fost găzduiți, timp de nouă luni, de către Asociația Împotriva Violenței „Casa Mărioarei”. De asemenea,  au beneficiat de asistență medicală și psihologică oferită de Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”. „În cele mai dese cazuri, pentru victime este foarte dificil să rupă cercul violenței, în pofida faptului că suferă atât mama, cât și copiii. Agresorul poate face presiuni puternice și manipulează cu victima și părțile terțe în așa mod, încât victima este gata să renunțe la propriile mărturii și trăiește o frică continuă, chiar dacă el este în detenție. Consecințele violenței sunt grave pentru femeile-victime. Dar mai grav este că traumele suferite de copiii lor sunt diverse, profunde și pot să le afecteze tot restul vieții”, menționează Ludmila Popovici, director executiv al Centrului „Memoria”.

Asociația „Promo-LEX”, Centrul „Memoria” și „Casa Mărioarei” îndeamnă autoritățile să depună diligența necesară în documentarea cazurilor de violență în familie, iar victimelor să nu le fie frică să solicite ajutor.

Potrivit Poliției, în anul 2017 au fost înregistrate 2909 de cazuri de violență în familie, în descreștere cu 21% față de anul 2016. Poliția a intentat 956 de cauze penale, iar alte 1953 de cazuri au fost documentate conform Codului Contravențional. Numărul persoanelor care reclamă conflicte în familie a fost de peste 10 mii de persoane în anul 2017, cu 412 cazuri mai puține decât în anul 2016.

În cadrul Proiectului „Promovarea respectării drepturilor femeilor în Moldova prin combaterea violenței în bază de gen”, Asociația Promo-LEX, Asociația Împotriva Violenței „Casa Mărioarei” și RCTV „Memoria” oferă servicii de asistență juridică, medicală, socială și psihologică victimelor violenței în familie. Proiectul este realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene.

Sursa: www.ipn.md

Organizarea alegerilor parlamentare noi în Federația Rusă confirmă controlul Rusiei în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, susține avocatul Asociației Promo-LEX, Pavel Cazacu. Într-un comentariu pentru IPN, avocatul a declarat că după organizarea alegerilor prezidențiale ruse în regiunea transnistreană, în martie 2018, fără acordul autorităților moldovenești, poate fi observat că situația se repetă. Pe 9 septembrie curent, au fost organizate alegeri parlamentare noi pentru alegerea deputaților în Duma Federației Ruse.

Alegerile au fost organizate în șapte circumscripții: nr. 71 regiunea Amur, nr. 98 din regiunea Kaliningrad; nr. 129 din regiunea Nizhny Novgorod; nr. 158 din regiunea Samara, nr. 163 și nr. 165 din regiunea Saratov, nr. 180 regiunea Tveri. Potrivit sistemului electoral rus, cetățenii ruși de peste hotare se regăsesc în una din cele 225 de circumscripții. La ultimele alegeri parlamentare ruse din anul 2016, regiunea transnistreană a fost „împărțită” între cinci circumscripții. Ca urmare a faptului că învingătorii a două dintre aceste circumscripții au devenit primari ai Kaliningradului, respectiv a orașului Samara, au fost eliberate două locuri în Duma rusească. Autoritățile Federației Ruse au decis deschiderea a șase secții de votare pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care trei în regiunea transnistreană, în Dubăsari, Dnestrovsk și Tiraspol.

Pavel Cazacu menționează că deschiderea secțiilor de votare în localitățile din stânga Nistrului este posibilă ca urmare a deciziilor unilaterale ale autorităților Federației Ruse. Or, aparent, nu există acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova în acest sens. De asemenea, aceste alegeri sunt organizate cu implicarea generoasă a structurilor neconstituționale din regiunea transnistreană care facilitează la maximum aceste proceduri. Implicarea administrației de facto de la Tiraspol se observă inclusiv când locuitorii regiunii sunt chemați la vot. Cel mai des argument al reprezentanților structurilor locale din regiune este faptul că, odată aleși, deputații vor facilita modificările legislative privind simplificarea obținerii cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene.

Potrivit expertului, în ultimele săptămâni, regiunea transnistreană a fost vizitată de doi deputați din Duma rusească. Aceștia au discutat cu reprezentanții structurilor neconstituționale locale, dar au avut și vizite în teritoriu. Straniu sau nu, ambii reprezintă partidul politic „Единая Россия” (trad. Rusia Unită). În aceeași perioadă, regiunea transnistreană a fost vizitată de un singur candidat din listele electorale, care este înaintat de către partidul „Единая Россия” (trad. Rusia Unită).

„Observăm că în regiunea transnistreană a Republicii Moldova au acces deputați din Duma rusească, au acces și pot face agitație electorală candidații la alegerile parlamentare. Totuși, este regretabil că, atunci când vine vorba despre alegerile prezidențiale sau parlamentare ale Republicii Moldova, reprezentanții autorităților constituționale moldovenești nu se bucură de aceleași condiții. Aceste acțiuni periodice reprezintă o confirmare a existenței controlului politic permanent al Federației Ruse în regiunea transnistreană”, a notat avocatul.

În opinia sa, mesajul ce îl adresează în mod continuu Federația Rusă este unul contradictoriu. Oficial, se afirmă că regiunea transnistreană este teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte se observă că efectiv controlul, inclusiv cel politic asupra regiunii, nu încetează să fie exercitat. Acest control este exercitat contrar dreptului internațional, mai ales că este urmat de o lipsă evidentă de responsabilitate.

Potrivit celor mai recente hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (Sandu și alții c. Moldovei și a Rusiei din 17 iulie 2018) s-a reiterat că regimul de la Tiraspol continuă să supraviețuiască numai datorită susținerii militare, economice, financiare, informaționale și politice a Federației Ruse. Astfel, consolidarea situației din regiunea transnistreană, unde nu există mecanisme eficiente de protecție a drepturilor omului, este cauzată de aceste evenimente repetate organizate de către Federația Rusă.

Referitor la deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană, Promo-LEX regretă pasivitatea autorităților constituționale. Anterior, cu excepția alegerilor prezidențiale ruse din martie 2018, aceste acțiuni erau condamnate la nivel oficial.

Sursa: www.ipn.md

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a comunicat guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse alte două cauze referitoare la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană: V.I. c. Republica Moldova și Rusia (cererea nr.63750/17) și Oprea ș.a. c. Republica Moldova și Rusia (cererea nr.36545/06). În fața instanței, reclamanții sunt reprezentați de către Asociația Promo-LEX, transmite IPN.

Primul caz – V.I. c. Republica Moldova și Rusia (cererea nr.63750/17) vizează ilegalitatea acțiunilor „autorităților” de la Tiraspol, care au admis ingerințe grave în dreptul la respectarea vieții private. Reclamantul, cetățean al Republicii Moldova, susține că prin indicarea în „livretul militar” emis de „autoritățile” de la Tiraspol a informației medicale accesibile persoanelor terțe, se încalcă principiul privind nedivulgarea secretului medical, protecția datelor cu caracter personal, ceea ce constituie o limitare nejustificată a dreptului la viața privată contrar prevederilor art. 8 al Convenției.

Cetățeanul V.I. susține că în calitatea sa de membru al unei colectivități, chiar dacă această colectivitate se află într-o „regiune” nerecunoscută drept entitate statală, el ar trebui să se bucure de aceleași prerogative care i-ar permite să pretindă la respectarea vieții sale private. Astfel, informațiile despre sănătatea unei persoane intră în noțiunea de „viață privată” și urmează a fi protejate oriunde s-ar afla. Fiind cetățean al Republicii Moldova, reclamantul susține că, potrivit art. 28 al Constituției, statul este obligat să respecte și să ocrotească viața privată. În plângerea sa către Înalta Curte de la Strasbourg, reclamantul a pretins încălcarea art. 8, art. 6 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Detalii aici.

În cel de-al doilea caz, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului Federației Ruse plângerile unui număr de 57 de proprietari de terenuri agricole, aflate în raionul Dubăsari. Reclamanții sunt rezidenți şi locuitori ai localității Molovata-Nouă, situată pe malul stâng al Nistrului şi dețin cote de teren în apropierea satului.

Problema terenurilor agricole, aflate după traseul rutier Tiraspol-Dubăsari-Râbnița a apărut în 1998 în mai multe localități (Doroţcaia, Pîrîta, Coşniţa, Cocieri), atunci când reprezentanții regimului separatist au instalat în mod ilegal posturi pe traseul Tiraspol – Râbnița. Instalarea ilegală a acestor posturi a permis reprezentanților regimului separatist să hărțuiască reclamanții şi să tindă să acapareze aceste suprafețe pe parcursul acestor ani, fapt ce poate fi considerat drept o violare continuă a drepturilor lor.

În fața Curții reclamanții pretind încălcarea art.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în legătură cu încălcarea dreptului de proprietate asupra cotelor de teren şi art.13 în legătură cu lipsa unui remediu efectiv la nivel național în legătură cu violările art.1 al CtEDO. Detalii aici.

Recent, la 17 iulie 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în altă cauza a fermierilor din raionul Dubăsari, ale căror terenuri au fost sechestrate de către administrația secesionistă de la Tiraspol. Cauza a fost inițiată la cererea a 1646 de reclamanți și trei companii agricole din raionul Dubăsari. Curtea a dispus încasarea din contul Federației Ruse în folosul reclamanților a sumei de 2 499 300 de euro. Astfel, fiecărui proprietar i-a fost dispusă încasarea sumei de 1500 de euro, iar companiilor agricole câte 5000 de euro.

Sursă: ipn.md

Procesul de documentare a populației, în condițiile în care o parte din teritoriu se află în afara controlului autorităților constituționale, este unul dificil și complex. Documentele eliberate de către administrația de la Tiraspol se află în afara legii, deoarece provin de la organe care nu funcționează pe o bază constituțională ce reflectă o tradiție juridică compatibilă cu Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Ca urmare, majoritatea locuitorilor raioanelor din stânga Nistrului și municipiul Bender întâmpină probleme în perfectarea actelor de identitate. Într-un comentariu pentru IPN, avocatul Asociației Promo-LEX Pavel Cazacu subliniază că, și în aceste condiții, documentarea locuitorilor din regiunea transnistreană rămâne o obligație a autorităților constituționale, fiind necesară inclusiv procesului de integrare deplină a acestor persoane în societate. Mai mult ca atât, documentarea acestor categorii de persoane poate contribui la stoparea fenomenului de trafic de ființe umane, deoarece persoanele nedocumentate sunt vulnerabile sub acest aspect.

Identitate stabilită după mai bine de doi ani de umblat pe la ușile birocrației moldovenești

Astăzi, o persoană născută în raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender poate fi documentată la solicitarea unuia dintre părinți, care deține un act de identitate eliberat de către o autoritate recunoscută. Există categorii de persoane care au obstacole majore în procesul de documentare, spre exemplu orfanii sau copiii ai căror părinți nu dețin acte de identitate. În acest sens, sunt reprezentative situațiile a doi tineri din regiunea transnistreană care au solicitat asistența juridică a avocaților Promo-LEX.

Prima persoană care a fost reprezentată de către avocații Promo-LEX este Serghei Bondarev, originar din Bender, care la vârsta de 21 de ani nu avea încă un certificat de naștere. Cu toate că deținea documente eliberate de către administrația de facto de la Tiraspol, lipsa actelor eliberate de autoritățile constituționale reprezenta o limitare evidentă a posibilităților legate de respectarea drepturilor sale și a șanselor de dezvoltare individuală sau a aspectelor legate de viața privată. După mai bine de doi ani de eforturi și umblat pe la ușile birocrației moldovenești, precum și o serie de ședințe de judecată, la 15 decembrie 2015, Judecătoria mun. Bender a admis cererea avocaților Promo-LEX și a stabilit identitatea cetățeanului Bondarev Serghei.

Cazul lui Alexandru Rjavitin depășește problema documentării. Acesta, fiind înrolat forțat, a fugit din structurile paramilitare din regiunea transnistreană în august 2015, a trecut râul Nistru și a mers trei zile pe jos până la Chișinău, în uniformă militară și în șlapi. Alexandru „a dezertat” din „armata transnistreană” pentru că n-a mai suportat violența și relele tratamente la care era supus în mod continuu. Pentru că nu avea acte de identitate, era nevoit să muncească neoficial. La 11 iulie 2018, după aproape 3 ani de la momentul „dezertării”, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea avocatului Promo-LEX de documentare a lui Alexandru.

Mecanism legal de documentare a persoanelor din regiunea transnistreană

Cazurile acestor tineri sunt reprezentative pentru un număr mult mai mare de locuitori ai regiunii transnistrene, menționează avocatul Pavel Cazacu. Instituirea unor pârghii legale care să faciliteze procesul de documentare a acestor categorii de persoane a devenit între timp inevitabil. Ca urmare a acțiunilor repetate de advocacy pe problema documentării persoanelor din regiunea transnistreană, inclusiv ale Asociației Promo-LEX, autoritățile constituționale au început instituirea unui mecanism legal care are scopul de a facilita procesul de documentare a acestor persoane.

La 22 decembrie 2017,  a fost modificat și completat articolul privind actele de stare civilă, care se referă la certificarea faptelor de stare civilă produse și înregistrate de administrația de facto din localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender. Prin modificările operate s-a dorit ca faptele de stare civilă (nașterea, adopția, căsătoria, divorțul, decesul etc.) produse și înregistrate în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender să fie confirmate prin eliberarea documentelor de stare civilă de către autoritățile constituționale competente ale Republicii Moldova, în cazul în care înregistrarea lor s-a produs în condiții similare cu cele reglementate de cadrul legal al Republicii Moldova. Realizarea acestui mecanism este încă în proces, la 13 iulie 2018 a fost plasat pentru consultare pe pagina web a Ministerului Justiției împreună cu nota informativă.

Necesitatea acestui mecanism este indubitabilă, subliniază avocatul Promo-LEX, mai cu seamă că, potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului și a Curții Internaționale de Justiție, principiul de nulitate al actelor organelor neconstituționale nu se extinde la chestiunile ce vizează înregistrarea nașterii, deceselor și căsătoriilor, efectele cărora, dacă vor fi ignorate, va fi doar în detrimentul locuitorilor din acest teritoriu. În ciuda importanței acestui mecanism de facilitare a documentării, autoritățile constituționale urmează să fie extrem de prudente și să stabilească niște reguli extrem de clare și riguroase pentru această procedură.

Măsuri de luat pentru a evita riscul ca persoane cu interese dubioase să obțină cetățenia Moldovei

Potrivit noilor modificări, „persoanele cu vârsta de peste 18 ani, născute pe teritoriul Republicii Moldova, care nu sunt luate în evidenţă de autoritatea competentă ca cetăţeni ai Republicii Moldova şi care nu deţin dovada cetăţeniei sunt recunoscute ca cetăţeni ai Republicii Moldova (…)”. Astfel, potrivit avocatului Pavel Cazacu, în cazul în care vor exista defecte sau lacune în procedura de confirmare a faptelor de stare civilă, există riscul real ca anumite persoane cu interese dubioase să poată obține cetățenia Republicii Moldova. Astfel, este fundamental ca autoritățile constituționale să aibă capacitatea să verifice dacă un certificat de naștere din stânga Nistrului nu este eliberat în mod fraudulos, pentru că riscul comiterii fraudelor și a actelor de corupție într-un teritoriu necontrolat este și mai mare. În lipsa unei verificări exigente a acestor proceduri ne vom regăsi în situația în care prin utilizarea unui mecanism ce are scopuri nobile, unele persoane vor obține certificat de naștere de la autoritățile constituționale. Iar ulterior, aceleași persoane vor avea posibilitatea să obțină cetățenia Republicii Moldova prin procedura simplificată a recunoașterii.

Actul de stare civilă și actul de identitate reprezintă cele mai importante acte pe care le deține o persoană și pe care le utilizează în vederea legitimării și identificării în relațiile dintre cetățeni și orice alte persoane fizice și juridice. Ca urmare a acțiunilor de advocacy, inclusiv din partea Asociației Promo-LEX, Guvernul Republicii Moldova a început procedura de constituire a mecanismului de documentare a populației din stânga Nistrului și mun. Bender, or ingerința în acest drept poate provoca violări grave ale vieții private. În același timp, autoritățile constituționale urmează să depună maximă diligență în reglementarea detaliată a acestui mecanism, în caz contrar, o reglementare defectuoasă poate produce consecințe serioase în adresa securității.

Sursă: ipn.md

Andrei Brăguță, un tânăr de 32 de ani cu probleme de sănătate mintală, a murit aflându-se în custodia poliției, în august 2017, unde a ajuns după un incident în trafic. Subiectul a fost intens mediatizat după imaginile care au scandalizat opinia publică, în care Andrei Brăguță este lovit fără milă de colegii de celulă, iar gardienii din izolator par să nu facă nimic pentru a-i opri. Cum evoluează dosarul și ce schimbări de sistem s-au produs după acest caz, am discutat cu avocatul familiei, Vadim Vieru, de la Asociația Promo-LEX.

– La ce etapă se află dosarul sau, mai exact, dosarele pornite pe acest caz?

– La 26 februarie 2018 s-au făcut șase luni de la decesul lui Andrei Brăguță. În această perioadă, Asociația Promo-LEX și avocații care reprezintă rudele lui Andrei în cadrul procedurilor civile și penale la nivel național au realizat acțiuni de litigare și advocacy la nivel național și internațional pentru a scoate în evidență problemele sistemice care au fost identificate drept urmare a decesului lui Andrei în custodia statului. La moment în procedura instanțelor competente sunt patru cauze penale – două transmise în instanța de judecată și încă două la etapa de urmărire penală. Prima cauză vizează investigarea acțiunilor și inacțiunilor care au dus la maltratarea lui Andrei Brăguță în ziua de 15 și 16 august 2017, în incinta IDP Chișinău. Această cauză deja este în instanța de judecată și aici am avut deja 14 ședințe de judecată, în care am finalizat cercetarea probelor acuzării. Cea de-a doua cauză transmisă în judecată vizează investigarea inacțiunilor colaboratorilor de poliție sub aspectul detenției lui Andrei Brăguță în condiții degradante și inumane în incinta IDP Chișinău, în luna august 2017. Aici am avut șapte ședințe de judecată, din care doar două productive. Suntem la o etapă incipientă. În cea de-a treia cauză este investigată calitatea asistenței medicale acordate lui Andrei Brăguță. Aici a fost numită o expertiză medico-legală complexă, care a fost deja efectuată. Urmărirea penală urmează să fie finalizată în scurt timp și dosarul să fie transmis în instanța de judecată. În cea de-a patra cauză, sunt investigate acțiunile de abuz de serviciu.

La nivel internațional, Asociația Promo-LEX a comunicat problemele sistemice identificate în cazul Brăguță Comitetului ONU împotriva Torturii, la 9 octombrie 2017. În raport au fost incluse 40 de recomandări de soluționare a problemelor sistemice identificate în cazul lui Andrei Brăguță și alte cazuri similare. Aceleași probleme au fost comunicate și reprezentanților Oficiului local al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, Consiliului Europei, Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) și altor organizații internaționale. Ca rezultat, Guvernului i s-a cerut să întreprindă acțiuni concrete pe anumite domenii. Aceasta este pentru noi, probabil, cel mai bun rezultat obținut în acest dosar. Acestea sunt punctele puternice. Cu toate acestea, sunt anumite deficiențe, care în opinia noastră creează impresia de superficialitate în activitatea unor subiecți responsabili.

– La ce fel de deficiențe vă referiți?

– La polițiștii care au transmis intenționat imagini video editate către unele surse mass-media. A fost o scurgere la nivel de poliție către un portal de știri. Prin difuzarea colajelor video editate, s-au comis acțiuni care depășesc cu mult cadrul de drepturi individuale ale victimei. Prin acele imagini indirect s-a instigat la ură față de persoanele cu dizabilități mintale, persoane care consumă droguri etc. Acest lucru nu a fost investigat, chiar dacă au fost anunțate anchete de serviciu. Dacă și a existat vreo anchetă de serviciu, nu a fost făcută publică. Pe segment guvernamental, a fost creat un grup de lucru la nivel de Ministerul Justiției, dar se pare că fără implicarea societății civile.

Chiar dacă în sesiunile Comitetului ONU împotriva torturii problemele sistemice din cazul lui Andrei Brăguță au fost recunoscute ca atare de către reprezentanții delegației guvernamentale, acțiuni urgente de soluționare a problemelor nu au fost inițiate.

– Judecătorul care a dispus arestul lui Andrei Brăguță și procurorul de caz au fost demiși. E o finalitate la care v-ați așteptat, nu?

– Da, Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura deja s-au expus asupra procedurilor disciplinare legate de acțiunile și inacțiunile procurorului și judecătorului în raport cu Andrei Brăguță. Aceștia au fost demiși, însă aceste hotărâri au fost contestate de aceștia în instanța de judecată. Urmărim cu atenția finalitatea acestor proceduri disciplinare. Tatăl lui Andrei a adresat și o plângere Comisiei de Etică și Disciplină din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova în legătură cu calitatea asistenței juridice. Din câte cunosc, Comisia încă nu s-a expus asupra plângerii tatălui lui Andrei Brăguță.

Au fost pornite proceduri disciplinare și în privința unor colaboratori ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare și Inspectoratului General de Poliție. De asemenea, Asociația Promo-LEX a pregătit o plângere pe care o va adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în legătură cu acțiunile discriminatorii comise de reprezentanții instituțiilor de drept în raport cu cetățeanul Andrei Brăguță. Consiliul va urma să se expună dacă în acțiunile unor funcționari care au gestionat cazul, există sau nu fapte de discriminare.

– Cazul Brăguță credeți că a ajuns să fie atât de mediatizat pentru că, până la urmă, a murit un om aflat în custodia autorităților sau din cauza acelor imagini video care surprind momentul în care este bătut?

– Acest caz a arătat foarte clar cum tot sistemul de drept care a interacționat cu un cetățean a făcut scurtcircuit. În  acest caz au fost mai multe etape la care, dacă se intervenea și fiecare persoană își făcea lucrul așa cum trebuie, Andrei Brăguță ar fi fost acum în viață. Poate chiar își putea continua activitatea în calitate de inginer. Spre exemplu, dacă procurorul nu ar fi cerut să fie arestat, dar ar fi solicitat internarea sa într-o instituție medicală psihiatrică sau dacă judecătorul ar fi respins demersul procurorului, pentru că evident era ilegal, sau dacă alți actori își făceau treaba așa cum trebuie, dacă ar fi fost plasat în izolator într-o celulă de unul singur, nu ar fi fost maltratat de alți deținuți etc., nu s-ar fi ajuns la un caz de deces în custodia statului. De la început până la sfârșit a fost un scurtcircuit. Nimeni nu și-a făcut munca cum trebuie, pentru că toți funcționarii cu care acesta a interacționat au acționat stereotipizat și neprofesionist.

– Până la cazul Brăguță nu se cunoștea că persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt vulnerabile în sistemul penitenciar? Putem spune că acum s-au schimbat abordările?

– Anterior astfel de cazuri erau tratate superficial și decesul lui Andrei Brăguță probează acest lucru. Acum lucrurile s-au schimbat, dar nu în măsura în care noi ne dorim. Este important ca procurorii, judecătorii, polițiștii, avocații să fie instruiți și să cunoască cum să gestioneze corect cazuri similare, astfel ca nimeni să nu mai sufere așa cum suferă familia lui Andrei Brăguță.

– Ce modificări considerați că trebuie făcute în regim prioritar la nivel de politici și acțiuni?

– Este necesar să fie elaborate protocoale, astfel ca polițiștii, procurorii să cunoască cum trebuie să se comporte și ce acțiuni legale să întreprindă în raport cu persoanele suspectate de boli mintale etc. La fel, vom insista în continuare să nu mai existe două sisteme medicale paralele: unul general, gestionat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, și altul în sistemul penitenciar, gestionat de Ministerul Justiției, în care standardele de calitate sunt foarte diferite. Serviciile medicale din cadrul instituțiilor penitenciare sau izolatoarelor de detenție provizorie ar trebui să se regăsească sub egida Ministerului Sănătății, Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Nu în ultimul rând, practica aplicării ilegale și abuzive a arestului trebuie stopată.

Sursă: ipn.md

O societate fără organizații neguvernamentale libere, fără surse media independente și fără apărători ai drepturilor omului este o societate slabă, controlată prin numeroase abuzuri și crime. Este declarația directorului executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole, făcută în cadrul unei conferințe internaționale la subiectul îndeplinirii hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele privind regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Ion Manole și-a exprimat încrederea în capacitatea comunității internaționale de a rezolva lucrurile complicate fără a renunța la valorile democratice, obținute atât de greu, transmite IPN.

Potrivit directorului Promo-LEX, organizație care a organizat conferința în colaborare cu autoritățile naționale și Consiliul Europei, regiunea transnistreană nu este proprietatea privată a grupului de persoane care o controlează. Respectiv, accesul liber în teritoriu trebuie garantat imediat și necondiționat. Oamenii care locuiesc în astfel de teritorii trebuie să se bucure în egală măsură de garanțiile Convenției Europene pentru Drepturile Omului pentru că drepturile omului nu pot fi negociate, ci respectate. În schimb, negocierile politice trebuie să continue, incluzând abordarea drepturilor omului, pentru a oferi garanții minime de respectare a lor.

Alexandru Tănase, ministru al justiției, s-a referit la cele mai importante hotărâri ale CtEDO pe regiunea transnistreană. În calitate sa de avocat în 2004 pe cauza Ilașcu și alții v. Republica Moldova, dar și de ex-președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, Tănase a declarat că această hotărâre CtEDO a stat la baza hotărârii privind neutralitatea Republicii Moldova, pronunțată de instanța constituțională, în mai 2017. Aceste hotărâri luate împreună constituie „instrumente inestimabile pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele de ocupație de pe teritoriul Republicii Moldova”. Potrivit ministrului, Republica Moldova nu va accepta niciodată un model de reglementare a crizei transnistrene care nu ar fi bazat pe prevederile Constituției. Poporul Republicii Moldova va respinge orice model care ar presupune așa-numita „transnistrizare” a Republicii Moldova.

În viziunea directorului general al Direcției generale drepturile omului și statul de drept a Consiliului Europei, Christos Giakoumopoulos, pacea și justiția în Europa sunt obținute prin eforturi constante, în vederea promovării valorilor comune în rândul statelor membre – respectarea democrației, preeminenței dreptului și drepturile omului. Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost adoptată pentru ca să asigure o garanție colectivă în sensul respectării minime a acestor valori. În opinia sa, problema transnistreană nu este una completamente excepțională și nu se află în afara garanțiilor prevăzute de Convenție. Potrivit oficialului, în deciziile CtEDO, Rusia a fost declarată internațional responsabilă în multe cauze de încălcarea drepturilor cetățenilor din regiune.

În intervenția sa, Corina Călugăru, reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei a declarat că funcționalitatea mecanismelor de protecție a drepturilor omului depinde de implicarea statelor membre ale Consiliului Europei. Însă, rolul CtEDO nu trebuie subestimat, deoarece prin deciziile sale oferă lecții importante pentru îmbunătățirea drepturilor omului.

Directorul programului Drepturile Omului al Asociației Promo-LEX, Alexandru Postica, s-a referit la necesitatea asigurării continuității în vederea apărării drepturilor cetățenilor Republicii Moldova din stânga Nistrului. „Nu există scuze pentru a face mai puțin, dimpotrivă, trebuie depuse eforturi în continuare, nu doar la nivel teoretic, dar și practic. Continuitatea este cheia pentru asigurarea preeminenței dreptului în regiunea transnistreană, ceea ce constituie o responsabilitate generală”, a menționat Alexandru Postica.

Opt dosare pe regiunea transnistreană au fost câștigate de avocații Promo-LEX la CtEDO din totalul celor 48 câștigate la Curtea Europeană. Promo-LEX reprezintă 101 cauze în fața CtEDO, iar 64 dintre ele sunt cu privire la violarea drepturilor omului din regiunea transnistreană (35 cauze vizează Republica Moldova la general). „Persoanele ale căror drepturi au fost afectate în regiunea transnistreană sau de regimul din regiune nu au posibilitatea de a-și apăra drepturile și libertățile fundamentale, deoarece nimeni nu monitorizează situația drepturilor omului din această regiune și nu există mecanisme eficiente de protecție a drepturilor omului. Prin urmare, niciunul dintre cei care încalcă drepturile omului nu este tras la răspundere,” a menționat Nicoleta Hriplivîi, avocată Promo-LEX.

În concluzie, participanții la conferință au remarcat că executarea hotărârilor CtEDO în cauzele privind regiunea transnistreană implică și problema dublei jurisdicții, care nu poate fi trecută cu vederea. Lipsa societății civile independente cu acces în regiune este un alt impediment pentru monitorizarea situației de pe malul stâng al Nistrului. Prin urmare, autoritățile constituționale de la Chișinău ar trebui să ia toate măsurile pentru ca grupurile de inițiativă să aibă acces în regiune, astfel încât informația privind situația din regiune să fie pusă la dispoziția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și organizațiilor internaționale.

Evenimentul a fost organizat de asociația Promo-LEX în colaborare cu Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Biroul politici de reintegrare, cu susținerea financiară acordată de National Endowment for Democracy și Fundația pentru o Societate Deschisă din Budapesta.