From February 20-23, 16 participants from 12 countries, including representatives from GNDEM member groups* convened in Kiev, Ukraine for an intensive four-day Election Data Academy. As part of the Open Election Data Initiative (OEDI), participating electoral experts and civil society leaders were led through interactive course modules that highlighted best practices for obtaining and using election data to advance electoral integrity, as well as given trainings on how to use various tools to collect, analyze, and manipulate data.

Over the course of four days, Data Academy participants went through three modules from OEDI, which were created for activists, civil society organizations, political parties, and journalists to learn how to analyze common datasets released during elections. The first module walked participants through how to review polling station lists and use Excel pivot tables to determine the number of polling stations and registered voters in each district. Module 2, an introduction to summarizing data, prepared participants to take the concepts of types and categories of data and apply them to Module 3, a tutorial on summarizing and analyzing polling station data.
Other Data Academy sessions included trainings on data visualization, such as using infographics to effectively show data trends and outliers; an introduction to data scraping tools like Python; and an overview of data conversion tools that allow users to manipulate election datasets. You can view the full four-day agenda here.

Throughout the Academy, election experts and civil society leaders actively applied new skills not only to existing election data analysis challenges but also broader political process monitoring initiatives. For example, representatives from Burma and Tunisia were able to collaborate in writing code to compile a comprehensive spreadsheet of the 2014 Tunisia presidential election results that previously existed in more than 200 separate files. “Free play” time each day allowed Data Academy participants to practice using newly-learned tools on their own, exchange best practices with other participants, and see how others were using these tools to analyze data in their countries.

Participants have already begun transferring knowledge gained at the Academy to their peers. Following the four-day Data Academy, GNDEM member Promo-LEX hosted its own Data Academy in Moldova on Open Data Day, March 4. The Promo-LEX Data Academy focused on the concept of open data and discussed much of what was covered in Kiev. Specific training exercises included sessions on data manipulation and cleaning, summarizing data, and how to review a polling station list.

In addition to the three election data modules that are available online, the OEDI team has created additional modules, focused on detecting bias in ballot qualification data and evaluating voter registration trends, that will soon be published. You will soon be able to test your skills with these modules on OEDI’s online academy. Finally, OEDI has compiled a resource document of data tools for transcribing data, scraping websites, and creating infographics.

*Representatives from the following groups attended the Data Academy: People’s Alliance For Credible Elections (PACE), Youth Initiative for Advocacy, Growth & Advancement (YIAGA), Promo-LEX Association, Civil Network OPORA, Election Monitoring and Democracy Studies Center (EMDS), Mourakiboun, R2C, and the Coalition for Democracy and Civil Society.

More at: www.gndem.org

Asociația Promo-LEX anunță despre primul caz în care Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor (CEDAW)¹ a constatat existența discriminării ca urmare a lipsei de intervenție într-un caz de violență în familie din Republica Moldova.

Reclamanta este născută în anul 1959, a fost victimă a violenței în familie pe parcursul unei perioade importante de viață, iar plângerile sale față de agresorul familial nu s-au soldat cu nici un rezultat. Pe marginea plângerilor ei a fost dispusă pornirea urmării penale, care între timp a fost suspendată de mai multe ori. Într-un final cauza penală a fost încetată în legătură cu expirarea termenelor de prescripție. Reclamanta a pretins că autoritățile Republica Moldova au încălcat prevederile Convenției asupra Eliminării tuturor Formelor de Discriminare față de Femei.

În data de 10 martie 2017, CEDAW a făcut public textul recomandărilor adoptate la 2 martie 2017. Textul conține constatări și concluzii ale Comitetului cu privire la faptul că Republica Moldova nu și-a îndeplinit obligațiile sale și astfel a încălcat drepturile reclamantei în temeiul articolelor 1, 2 lit. (a), (c), (d), (e), 5 lit.(a) și art. 16 ale Convenției. Comitetul a dispus ca autoritățile să întreprindă măsuri imediate și eficiente pentru a garanta integritatea fizică și psihică a reclamantei și că aceasta va primi despăgubiri proporționale prejudiciului fizic și psihic cauzat.

Comitetul a recomandat modificarea legislației, astfel încât să nu dispună de norme care să fie discriminatorii față de victimele violenței în familie, care de cele mai multe ori sunt femei. În același timp Comitetul a apreciat pozitiv faptul că autoritățile sunt deschise față de modificarea cadrului normativ relevant. Acceptând competența CEDAW de a examina cazuri individuale, Republica Moldova și-a asumat obligația de a acționa de bună credință, aceasta ar însemna obligațiunea de a lua măsuri și de a recupera prejudiciile aduse reclamantei. Prin urmare, pe lângă necesitatea de a executa obligațiunile generale, statul va trebui să achite prejudicii față de reclamantă. Anterior CEDAW a luat act de recompensarea prejudiciilor morale cuprinse între 2500 Euro și 5000 Euro, unor victime ale discriminării.

Protocolul Opțional a intrat în vigoare pentru Republica Moldova din data de 28 februarie 2006. Până la momentul de față CEDAW a înregistrat doar 3 plângeri față de Republica Moldova, iar cel descris este primul înregistrat și primul soluționat în favoarea reclamantei.

Protocolul adițional al CEDAW a fost ratificată de 189 state. În general, din anul 2003 CEDAW a înregistrat doar 113 cazuri. În 24 cazuri s-a constatat violarea CEDAW, în 2 cazuri a constat lipsa violării, 35 cazuri au fost declarate inadmisibile, iar în 10 cazuri a fost încetată procedura. Momentan sunt pendinte doar 42 cazuri.

Reclamanta a fost reprezentată de juriști și avocați din cadrul Asociației Promo LEX.

Textul integral al Recomandărilor poate fi găsit aici.

Conferința de presă poate fi urmărită pe Privesc.eu

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 060280980, Tel./Fax (+373 22) 450024, e-mail: [email protected]

¹Comitetul CEDAW activează în baza Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor, un tratat international adoptat în 1979 de către Adunara Generală a Națiunilor Unite. Tratatul a fost ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 87-XII  la 28 aprilie 1994.

Susținerile verbale pentru sesiunea 34-a a Consiliului ONU
pentru Drepturile Omului
Subiectul 6 din agendă: Adoptarea Raportului
EPU al Moldovei
16 Martie 2017

Prezentat de Federația Internațională pentru Drepturile Omului și Asociația Promo-LEX

Dl.Președinte,

FIDH și Asociația Promo-LEX salută recomandările venite din partea statelor care au făcut un apel către autoritățile Republicii Moldova să continue reformarea sectorului judiciar și apreciază angajamentul asumat de autoritățile RM de a implementa aceste reforme. Totodată, suntem îngrijorați de faptul că nu a fost ridicată problema utilizării frecvente a arestului preventiv

Normele internaționale cu privire la drepturile omului și normele naționale ale Republicii Moldova prevăd că o persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să fie întotdeauna libera în cursul procedurii, iar arestul trebuie să fie o excepție, întotdeauna obiectiv justificată și să corespundă interesului public. Utilizarea abuzivă a arestului preventiv în Moldova rămâne încă o problem gravă: instanțele naționale nu reușesc să ofere o motivare relevantă și suficientă pentru a justifica arestul preventiv și se limitează deseori la formulări abstracte și stereotipizate.

Potrivit datelor Ministerului de Justiție, din luna mai 2016, din 7892 de persoane deținute în instituțiile penitenciare, 1421 erau persoane arestate. În același timp, peste 1400 de persoane au fost eliberate din arest preventiv în 2016 (din diverse motive)[1].

Prin urmare, strategiile de reformare a sistemului penitenciar și de modernizare a penitenciarelor din Moldova ar trebui să includă măsuri de reducere a numărului excesiv de arestări, care va avea un impact direct asupra condițiilor de detenție, în special în privința suprapopulării penitenciarelor.

 Prezentat de: Ion Manole, Director executiv Promo-LEX

[1]Overcrowding in penitentiaries strategy of lessening/Department of Penitentiary Institutions/Ministry of Justice of the Republic of Moldova/Kyiv2016/ http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:5nr94uDR2egJ:kvs.gov.ua/zmi/5_Moldova_penitenciary_overpopulation.pptx+&cd=1&hl=ro&ct=clnk

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului
A 34-a Sesiune Regulată,
Ordinea de zi, Subiectul 6: Revizuire periodică universală,
rezultatele Republicii Moldova
16 Martie 2017

Susținerile verbale ale Asociației Promo-LEX

Dl. Președinte,

Asociația Promo-LEX salută adoptarea raportului Evaluării Periodice Universale (EPU) a Republicii Moldova, care conține o serie de recomandări importante susținute și de Guvernul de la Chișinău.

În ceea ce privește executarea recomandărilor privind protecția drepturilor omului în regiunea transnistreană, Asociației Promo-LEX consideră că executarea recomandărilor acceptate de Guvern în primului ciclu al EPU sunt departe de a fi satisfăcătoare.[1]

Totodată, Promo-LEX salută acceptarea de către Moldova a 6 recomandări privind promovarea și protejarea spațiului societății civile din Republica Moldova, în special recomandarea cu privire la recunoașterea explicită a legitimității activității apărătorilor drepturilor omului și asigurarea faptului că activitatea lor este desfășurată într-un mediu sigur și benefic, fără teama de represalii, intimidări sau acte de violență, care trebuie sancționate, iar cei responsabili vor fi aduși în fața justiție.[2] Moldova și-a reafirmat angajamentul său asumat prin Declarația ONU privind Apărătorii Drepturilor Omului[3],  susținând Rezoluția privind Protecția Apărătorilor Drepturilor Omului, adoptată de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului cu susținerea a mai mult de 60 de state, la data de 24 martie 2016[4].

Statele trebuie să acționeze astfel încât să pună în aplicare această rezoluție la nivel național. Provocări specifice apar în procesul de protecție a drepturilor omului în zonele de conflict. Există însă situații similare și în zonele post-conflict, cum ar fi regiunea transnistreană. Este extrem de importantă protecția efectivă a societății civile atunci când creșterea presiunea asupra Apărătorilor Drepturilor Omului care activează în zonele de conflict sau post-conflict subminează eforturile de monitorizare a drepturilor omului^[5]. Este nevoie de o protecție specială, consolidată pentru Apărătorii Drepturilor Omului în aceste state la nivel național. Recunoașterea și protecția legală la nivel național a apărătorilor drepturilor omului este esențială pentru asigurarea unui mediu sigur pentru activitatea lor.

În regiunea transnistreană, Apărătorii Drepturilor Omului, jurnaliștii, activiștii pentru drepturile omului și alți actori ai societății civile au fost supuși la intimidări și hărțuiri, inclusiv hărțuire legală, restricții privind libertatea de exprimare, de asociere și de circulație, precum și detenția arbitrară.^[6] Situația s-a înrăutățit în ultimii ani, astfel încât, activitatea Apărătorilor Drepturilor Omului a ajuns să fie percepută drept o activitate subversivă și ca o încercare de a submina regimul și administrația locală.^[7]

În timpul celei de-a 26-a sesiuni a Grupului de Lucru pe EPU Moldova, reprezentantul Republicii Moldova (ministrul adjunct al Afacerilor Externe și Integrării Europene al RM) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, în special în ceea ce privește provocările cu care se confruntă Apărătorii Drepturilor Omului în această regiune ca urmare a acțiunilor întreprinse de către reprezentanții structurilor de securitate de la Tiraspol. Făcând referire la cazul Asociației Promo-LEX, delegația R. Moldova a accentuat asupra angajamentului său în a aborda problema protecției Apărătorilor Drepturilor Omului în formatele existente de negocieri.

Astfel, ne-am dori să reiterăm recentul apel al Raportorului Special al ONU privind situația Apărătorilor Drepturilor Omului,[8]  care a solicitat Guvernului Republicii Moldova să ia toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea Apărătorilor Drepturilor Omului care operează în regiunea transnistreană și protecția acestora împotriva represiunilor, persecutărilor de facto sau de jure, presiuni sau orice alte acțiuni arbitrare în legătură cu activitatea lor legitimă.

Sperăm că declarațiile încurajatoare ale delegației R. Moldova la sesiunea Grupului de Lucru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului  și acceptarea recomandărilor EPU privind protecția Apărătorilor Drepturilor Omului,  se vor reflecta și în acțiunile Guvernului R. Moldova. În acest context, Promo-LEX face un apel către Guvernul Republicii Moldova să ia măsuri concrete pentru a recunoaște în mod explicit legitimitatea activității desfășurate de către Apărătorii Drepturilor Omului și să pună în aplicare Rezoluția privind protecția Apărătorilor Drepturilor Omului la nivel național.

În cele din urmă, solicităm Guvernului să facă un apel către partenerii internaționali, mediatorii și observatorii din formatul de negocieri 5 + 2 privind reglementarea transnistreană, să intervină și să solicite administrației de facto să stopeze imediat toate persecutările împotriva Apărătorilor Drepturilor Omului în regiunea transnistreană.

Vă mulțumim, Dl. Președinte

Prezentat de: Alexandru Postica, Director al Programului Drepturile Omului în cadrul Asociației Promo-LEX

[1] https://promolex.md/wp-content/uploads/2016/08/UPR-1_FINALA_civil-society_UPR_240316.pdf
[2] A/HRC/34/12,  recommendations: 121.133 (Romania), 121.134 (Austria), 121.135 (Poland), 121.136 (Uruguay) 121.137 (Belgium), 121.175 (Georgia); http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/UPR/Pages/MDSession26.aspx
[3] Declaration’s full name is the “Declaration on the Right and Responsibility of Individuals, Groups and Organs of Society to Promote and Protect Universally Recognized Human Rights and Fundamental Freedoms” – with this longer title is frequently abbreviated to “The Declaration on human rights defenders”; http://www.ohchr.org/EN/Issues/SRHRDefenders/Pages/Declaration.aspx
[4]Resolution adopted by the HRC on 24 March 2016 – 31/32. Protecting human rights defenders, whether individuals, groups or organs of society, addressing economic, social and cultural rights:http://ap.ohchr.org/documents/dpage_e.aspx?si=A/HRC/RES/31/32; Over 180 NGOs from all over the world, including the Promo-LEX Association united to call on Member States of the Council to adopt the resolution.
[5] Resolution No.12/AA/2016 (draft Resolution No.15/AA/2016) November 29, 2016, Brussels Resolution of the Eastern Partnership Civil Society Forum on the effective monitoring of human rights in conflict areas by strengthening the protection of human rights defenders in the Eastern Partnership countries: http://eap-csf.eu/wp-content/uploads/ResolutionNo12_EN_final.pdf
[6] Recommendation CONF/PLE(2016)REC1 adopted by the Conference of INGOs on 24 June 2016 Protection of Human Rights Defenders in the Transnistrian region of the Republic of Moldova: the case of “Promo LEX” Association established in the Republic of Moldova:  https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=0900001680684cac
[7] JOINT SUBMISSION FROM PROMO-LEX ASSOCIATION and MEDIA CENTER/26th Session of the Working Group on the UPR United Nations Human Rights Council: https://promolex.md/wp-content/uploads/2016/08/UPR-1_FINALA_civil-society_UPR_240316.pdf
[8] A/HRC/34/52/Add. 1/ 20 February 2017 / Report of the Special Rapporteur on the situation of human rights defenders, Michel Forst: https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G17/038/21/PDF/G1703821.pdf?OpenElement

De vârstă medie, cu studii nefinalizate, necăsătoriți, fără un loc de muncă și aflați în conflict cu legea – acesta este profilul subiecților infracțiunii privind circuitul ilegal de droguri fără scop de înstrăinare. De regulă, aceștia sunt sancționați cu amenzi sau cu suspendarea condiționată a pedepselor cu închisoarea. Acest fapt denotă existența practicilor punitive pentru consumatorii de droguri și mai puțin îndreptate spre suportul și reeducarea acestora. Sunt câteva din constatările studiului „Practica judiciară de examinare a infracțiunilor și contravențiilor privind circuitul ilegal de droguri fără scop de înstrăinare”, elaborat de Asociația Promo-LEX, la inițiativa Programului Sănătate Publică al Fundației Soros-Moldova. Vezi Studiul aici.

Studiul cercetează practici judiciare privind contravențiile care se referă la procurarea ori păstrarea ilegală sau consumul de droguri fără prescripția medicului (art.85 Cod Contravențional) și infracțiunile care se referă la circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare (art.217 Cod Penal). Analizei au fost supuse dosarele contravenționale și penale, colectate din toate instanțele de nivelul unu din Republica Moldova, care pe parcursul anului 2015 au avut astfel de cauze.

Autorii cercetării apreciază practica judiciară în domeniu drept una conformă standardelor și garanțiilor internaționale în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil. Cu toate acestea există unele lacune, atât de ordin legislativ, cât și de ordin practic și instituțional, în procesul de investigare penală și examinare judiciară a cazurilor privind circulația ilegală, fără scop de înstrăinare a drogurilor.

Una dintre probleme se referă la proporțiile mici stabilite de ”Lista substanțelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantitățile acestora”. Aceasta predispune preponderent spre atragerea la răspundere penală a consumatorilor de droguri și diminuează eficiența luptei contra traficului de droguri și a traficanților.

O altă constatare relevă faptul că dosarele penale intentate pentru circuitul ilegal de droguri în cantități nesemnificative sunt destul de multe. Ca efect avem creșterea volumului de lucru al organului de urmărire penală și al instanțelor de judecată. Reducerea acestuia este posibilă odată cu revizuirea cantităților substanțelor narcotice.

Totodată, în cazurile de cultivare, îngrijire sau păstrare a plantelor care conțin substanțe narcotice se atestă lacune în ceea ce privește probarea intenției și vinovăției persoanei. Persoanele puse sub învinuire își recunosc formal vinovăția, deși declară că nu au știut despre faptul că plantele cresc pe terenul lor, că acestea conțin substanțe narcotice sau că le-au cultivat în alte scopuri. Deocamdată nu s-au stabilit metode suplimentare de cercetare și probă în acest sens, pentru a confirma sau infirma vinovăția persoanei.

Din informațiile furnizate de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova rezultă că, în total, în perioada 2015-2016, au fost înregistrate 3265 de contravenții în baza art. 85 CC (procurarea ori păstrarea ilegală sau consumul de droguri fără prescripția medicului). În aceiași perioadă, au fost înregistrate 1672 de cauze penale în baza art. 217 CP (circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare).

Problema drogurilor rămâne a fi una gravă, fapt confirmat și de cifrele la nivel global. Potrivit Raportului Mondial privind Drogurile, circa 27 de milioane de oameni (interval: 15,700,000-39,000,000) sau 0,6 la sută din populația globală, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 ani,  suferă de consumul de droguri, precum și de diverse tulburări legate de acesta.

Varianta electronică este disponibilă aici.

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea respectării drepturilor Grupurilor cu risc sporit de infectare din RM”, implementat cu suportul Programului Sănătate Publică al Fundației Soros-Moldova.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 060280980, Tel./Fax (+373 22) 450024, e-mail: [email protected]

Discriminarea și stereotipurile de gen rămân una din cele mai mari probleme cu care se confruntă femeile în Republica Moldova. Efectele discriminării femeilor pot fi diverse, de la salarii inegale și subreprezentare în politică și funcții de conducere, la forme grave de abuzuri și violență în familie.

Una din problemele sensibile rămâne atitudinea față de femeile – victime ale infracțiunilor cu caracter sexual și în special, victimele violului. Aceste atitudini sunt bazate de multe ori pe prejudecăți grave care pot afecta atât procesul de investigare a infracțiunilor propriu-zise, creând în același timp un mediu ostil pentru victimă, subminând demnitatea acesteia și stigmatizând-o.

Recent, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a publicat decizia emisă la 10 februarie 2017, prin care a constatat că folosirea de către un jurnalist a stereotipurilor și prejudecăților la adresa femelilor în articolele care relatează despre cazurile de viol și viața privată a victimei, constituie discriminare pe criteriu de gen.

În special Consiliul a reținut că: ” (…) jurnalistul, prin publicarea articolului în litigiu, a înțeles că informațiile referitoare la personalitatea victimei, au cauzat reacții negative, însă, acest fapt nu l-a determinat să renunțe la ideea de a insista asupra acestui aspect. De altfel, modalitatea în care a fost prezentată în cel de-al doilea articol, în special prin utilizarea expresiei ”cel mai probabil victima și-a tras singurică violatorii în pat” confirmă prezența unei prejudecăți care, indubitabil, afectează atitudinea publicului față de subiect. Prin aceste fapte, Consiliul reține, o rea credință, care rezultă din faptul că jurnalistul nu a emis o judecată de valoare sau o idee, ci a transmis în mod public în presa o prejudecată față de femei precum că comportamentul și personalitatea acestora ar fi culpabile pentru un eventual viol.”

Potrivit Avocatului victimei, Dumitru Sliusarenco: “Această decizie este una foarte necesară, în contextul existenței în societate a numeroaselor prejudecăți legate de femeile – victime ale violului. Importanța majoră derivă și din faptului că astfel sunt setate limitele libertății de exprimare în mediul public, în cauze atât de sensibile cum sunt infracțiunile de viol și aspectele legate de acestea. În același timp, în Decizia sa, Consiliul pune accent pe necesitatea respectării și protecției vieții private a participanților la proces, în special a victimei, o poziție importantă și fără precedent în Republica Moldova”.

Anterior, Asociația Promo-LEX a atras atenția autorităților asupra lipsei unor practici eficiente de investigare uniformă a cazurilor de infracțiuni sexuale cu participarea minorilor.  Detalii aici. Cazul de viol litigat de Promo-LEX a avut o mare rezonanță în mass-media, fiind numit și violul de la Orhei. Pe marginea acestui caz au fost realizate mai multe materiale jurnalistice, printre care și articolele publicate de ”Timpul de dimineață”, considerate ulterior ca fiind discriminatorii de Consiliul de Presă și Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Asistența juridică a fost acordată de către Asociația Promo-LEX în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităților societății civile din Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, în combaterea discriminării prin intermediul acțiunilor de advocacy”, proiect implementat de The Equal Rights Trust și Asociația Promo-LEX, și finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros-Moldova.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 060280980, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail: [email protected]

Organizațiile Societății Civile semnatare a Apelului public, din 2 februarie 2017, cu privire la necesitatea creării unui Grup de lucru responsabil de elaborarea propunerilor de modificare a Codului electoral și a legislației conexe au comunicat în cadrul unei conferințe de presă că pe fundalul crizei social-politice din țară, în momentul de față este necesar, în primul rând, de a combina eforturile societății pentru a exclude carențele legislative semnalate de misiunile naționale și internaționale de observare a alegerilor organizate în Moldova pe parcursul anilor 2014-2016, precum și evidențiate și subliniate de către Curtea Constituțională în Hotărârea din 13 decembrie 2016.

Corespunzător, organizațiile semnatare își arată deschiderea de a participa plenar la lucrările grupului de lucru doar în condițiile în care, în procesul de activitate a acestuia nu se va discuta modificarea sistemului electoral.

Doar după stabilirea consensului menționat și excluderea carențelor legislative pot fi inițiate discuții, bazate pe studii și analize temeinice cu privire la oportunitatea, necesitatea și modalitatea modificării sistemului electoral din Republica Moldova. În acest sens, organizațiile semnatare consideră că, astfel de discuții pot fi inițiate doar după alegerile parlamentare din toamna anului 2018, cu aplicare pentru alegerile parlamentare ordinare din anul 2022.

În cazul în care, Parlamentul dorește să combine activitatea grupului de lucru în vederea ajustării legislației electorale și modificarea sistemului electoral sau discutarea exclusivă a acestui ultim subiect, delegații organizațiilor semnatare își rezervă dreptul de a boicota activitatea grupului de lucru și de a-și face publică poziția.

Lista organizațiilor semnatare și textul integral al Apelului public cu privire la delegarea și limitele participării membrilor din partea organizațiilor neguvernamentale în grupul de lucru responsabil de elaborarea propunerilor de modificare a Codului electoral și a legislației conexe este disponibil aici în limbile: Română, Rusă, Engleză.

Declarații și fotografii de la conferința de presă pot fi accesate aici.

Pe 4 Martie 2017, în localitatea Varnița, rude ale victimelor războiului de la Nistru, veterani, cadre didactice și elevi ai celor două instituții de învățământ cu predare în grafia latină din Tighina și Tiraspol ,,Alexandru cel Bun” și LT ,,Lucian Blaga” s-au adunat la Fântâna Eroilor, pentru a comemora victimele războiul de pe Nistru  din 1992.

La eveniment a participat Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului din cadrul Asociației Promo-LEX. Acesta a menționat că Promo-LEX continuă să sprijine victimele încălcărilor drepturilor omului în stânga Nistrului, inclusiv prin monitorizarea situației și comunicarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului în regiunea tranisnistreană atât la nivel național, cât și în cadrul celor mai importante platforme și evenimente internaționale tematice.

În luna noiembrie 2016, Centrul Național Anticorupție a lansat pentru dezbateri publice proiectul Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017 – 2020 ( în continuare Strategie ). În versiunea sa inițială proiectul strategiei se axa pe 7 piloni:

• Parlamentul ;
• Guvernul, sectorul public și administrația publică locală;
• Justiția și agențiile anticorupție;
• Comisia Electorală Centrală și partidele politice;
• Curtea de Conturi;
• Avocatul Poporului;
• Sectorul privat.

Însă în luna februarie 2017, proiectul a suferit modificări conceptuale, fiind introdus un nou pilon (nr. VIII) dedicat activității societății civile și mass-media.

Potrivit autorilor proiectului, includerea acestui capitol în Strategie este necesară pentru a spori responsabilitatea și independența organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor mass-media, care în prezent se confruntă cu anumite probleme ce țin de lipsa de încredere și integritate; dependența financiară care le afectează alegerea priorităților; implicarea și partizanatul politic – aspecte care afectează negativ eforturile societății civile în lupta împotriva corupției. Autorii susțin că scopul acțiunilor propuse și rezultatele scontate ale pilonului nr. VIII urmăresc promovarea unor standarde de etică și integritate care să fie implementate de către organizațiile neguvernamentale, mass-media precum și de către comunitatea donatorilor.

Societatea civilă apreciază eforturile grupului de lucru responsabil de elaborarea Strategiei, precum și de oportunitatea de a prezenta comentarii asupra acesteia, însă are o poziție critică față de includerea Pilonului VIII – activitatea societății civile și mass-media – drept una din prioritățile strategiei de integritate și corupție.

Organizațiile societății civile consideră că introducerea Pilonului VIII în Strategie este o acțiune grăbită și insuficient argumentată și solicită excluderea pilonului VIII din Strategie având la bază următoarele motive:

• Premisele care au determinat includerea Pilonului nr. VIII nu se bazează pe o cercetare multe-aspectuală;
• Abordarea autorilor de a include doar o parte din organizațiile sectorul neguvernamental și mass-media creează o prezumție puternică cu privire la faptul că autorii urmăresc alt scop decât combaterea corupției și asigurarea integrității în sectorul neguvernamental;
• Rezultatele scontate și indicatorii de rezultat propuși de către autorii pilonului nu oferă soluții veritabile pentru combaterea corupției și asigurarea integrității în sectorul neguvernamental.

În această ordine de idei, organizațiile societății civile au elaborat o serie de propuneri, modificări și completări ale Strategiei pe care au transmis-o autorilor de proiect.

Organizațiile semnatare:

1. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT);
2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM);
3. Promo-LEX.

DOC – Propuneri de modificare şi completare a Proiectului Strategiei naționale de integritate și anticorupție (SNIA) pentru anii 2017-2020, transmis pentru consultări publice de Centrul Național Anticorupție (CNA)