Asociația Promo-LEX își exprimă îngrijorarea față de acțiunile de violență aplicate la 17 aprilie în privința unei angajate a Asociației GENDERDOC-M, pe motivul expresiei de gen a acesteia.

Promo-LEX atrage atenția autorităților că, infracțiunile motivate de ură sunt manifestări violente de intoleranță și au un impact profund nu numai asupra victimei directe, dar și a grupului cu care victima se identifică. Nu în ultimul rând, crimele de ură afectează comunitatea și coeziunea socială.

În acest sens, conform articolului 7 din Declarația Principiilor Egalității[1], orice act de violență sau incitare la violență, care este motivat în totalitate sau în parte de faptul că victima are o caracteristică sau statut asociate cu un criteriu interzis, constituie o serioasă negare a dreptului la egalitate. O astfel de motivație trebuie tratată ca un factor agravant în comiterea de infracțiuni de violență şi de incitare la violență, iar statele trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a penaliza, preveni şi descuraja astfel de acte.

Organele de drept trebuie să intervină în limitele competențelor legale, pentru a asigura răspunsuri energice la crimele de ură, pentru a garanta siguranța persoanei și a comunității. În procesul de investigare a faptei ilegale, trebuie să se țină cont și să fie investigat eficient  motivul aplicării violenței.

În condiția în care, organele de drept și instanțele de judecată nu oferă un răspuns adecvat la numărul mare al infracțiunilor motivate de ură raportate la nivel național, Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să adopte în lectură finală, în termeni cât mai urgenți, proiectul de Lege nr. 301 din 1 iulie 2016[2] (de modificare a Codului penal și a Codului contravențional privind infracțiunile motivate de prejudecată, dispreț sau ură).

Promo-LEX consideră că, existența unui cadrul legal clar, concret și ușor de înțeles în domeniul prevenirii crimelor motivate de prejudecată, dispreț sau ură, va duce la creșterea șanselor că, organele de aplicare a legii să recurgă la aceasta în mod concret. În plus, acolo unde există legislație eficientă, va fi creat și un cadru de identificare a cazurilor și colectare a datelor. Cu toate acestea, legislația constituie numai o parte din răspunsul la problema infracțiunilor motivate de ură. În combinație cu alte instrumente, cadrul normativ eficient ar putea accelera procesul de schimbate a prejudecăților și stereotipurilor în societate.

În raportul din iunie 2016, cu privire la combaterea discriminării și inegalității în Republica Moldova[3], Asociația Promo-LEX a descris mai multe situații grave legate de cauzarea crimelor motivate de ură, dispreț sau prejudecată împotriva persoanelor LGBT, minorităților etnice, cetățenilor străini. Raportul a constatat răspunsul slab al autorităților de drept în acest domeniu și a recomandat autorităților realizarea mai multor acțiuni, pe care le reiterăm și solicităm ca să fie aplicate imediat, după cum urmează:

• Adoptarea în termeni cât mai urgenți, în lectură finală a proiectului de Lege nr. 301 din 1 iulie 2016 (de modificare a Codului penal și a Codului contravențional privind infracțiunile motivate de prejudecată, dispreț sau ură);
• Pregătirea profesională a personalului implicat în justiție penală pe cazurile de investigare infracțiunilor motivate de ură, inclusiv elaborarea procedurilor specifice de interacțiune cu victimele și investigarea eficientă a acestor cazuri;
• Realizarea acțiunilor de educare a publicului (în special al tinerilor), prin promovarea principiilor de toleranță și nediscriminare;
• Adoptarea de către Procuratura Generală a unor regulamente interne care să asigure anchetarea în mod corespunzător a crimelor motivate de ură;
• Asigurarea instruirii de către Inspectoratul General al Poliției a tuturor colaboratorilor, pentru ca orice crimă motivată de ură împotriva LGBT, minorităților etnice și cetățenilor străini să fie anchetate în mod corespunzător;
• Colectarea de date exacte asupra infracțiunilor care au motiv bazat pe prejudecată, indiferent dacă acestea sunt urmărite cu titlu de infracțiuni motivate de ură.

Despre cazul din 17 aprilie împotriva angajatei organizației Genderdoc-M puteți citi aici: http://bit.ly/2om2n0Z.

Pentru mai multe detalii, contactați: Tatiana Pașcovschi, Ofițer de Comunicare Promo-LEX: GSM 060804022, Tel./Fax (+373 22) 45-00-24, e-mail: [email protected]

[1] http://www.equalrightstrust.org/ertdocumentbank/Romanian%20translation.pdf

[2] http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3349/language/en-US/Default.aspx

[3] De la vorbe la fapte, combaterea discriminării și inegalității în Republica Moldova, Equal Rights Trust Seria Raport de Țară: 7 Londra, iunie 2016. Sursa web: https://promolex.md/wp-content/uploads/2016/08/Ro_doc_1468582624.pdf

Asociația Promo-LEX își exprimă îngrijorarea pentru respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Apărătorii drepturilor omului de 2 ani nu au acces pentru a monitoriza situația și a oferi asistență juridică apărătorilor drepturilor omului și cetățenilor din regiune. Domeniul drepturilor omului rămâne a fi unul slab reprezentat la nivel local, fără mecanisme sau instituții capabile să monitorizeze respectarea drepturilor omului, cu un risc sporit de înrăutățire a situației drepturilor omului și risc de abuzuri din partea administrației de la Tiraspol.

La 2 ani distanță de la intentarea dosarelor penale pe numele membrilor Asociației Promo-LEX de către așa numitul minister al securității de stat din Tiraspol, fostul KGB, constatăm cu îngrijorare că, accesul în regiune pentru apărătorii drepturilor omului rămâne a fi îngrădit. Totodată, soarta dosarelor instrumentate de administrația de la Tiraspol pe numele membrilor Promo-LEX este incertă.

Multiplele eforturi întreprinse de Promo-LEX pentru a sensibiliza autoritățile constituționale, organizațiile internaționale și administrația de facto de la Tiraspol față de situația apărătorilor drepturilor omului din regiunea transnistreană nu au adus cu sine un rezultat pozitiv. Cele peste 20 de cereri și demersuri în adresa ”autorităților” și „instanțelor” din regiune s-au soldat cu refuzuri sau sunt ignorate. Încercările autorităților constituționale de a discuta, în formatul negocierilor ”5+2”, subiectul situației apărătorilor drepturilor în regiune, s-au soldat cu eșec.

De asemenea, apelurile organizațiilor naționale și internaționale în legătură cu situația gravă în domeniul drepturilor omului în regiunea transnistreană n-au schimbat atitudinea administrației de la Tiraspol față de această problemă. Un ultim raport ONU a fost făcut în 2012 de expertul Thomas Hammarberg, care a descris situația critică a domeniului drepturilor omului în regiunea transnistreană. Din 2015, situația drepturilor omului nu a mai poate fi monitorizată de apărătorii drepturilor omului de la Chișinău. Acest lucru duce după sine lipsa responsabilităților administrației locale pentru faptele săvârșite și încălcarea gravă a drepturilor omului.

În aceste condiții, Asociația Promo-LEX solicită:

• Președintelui Igor Dodon să abordeze în discuțiile sale cu liderul administrației de facto din regiune, subiectul liberului acces al membrilor Promo-LEX în regiunea transnistreană;
• Guvernului Republicii Moldova, în special Biroului de Reintegrare, să propună insistent includerea pe agenda ședințelor în formatul „5+2” a chestiunii privind stoparea amenințărilor KGB în adresa Asociației ”Promo-LEX”;
• administrației de facto din regiunea transnistreană, în special, dlui. Ignatiev Vitalii, să răspundă la întrebările formulate de Raportorii Speciali ai ONU la 7decembrie 2015, prin care au cerut să fie explicate temeiurile juridice ale dosarului penal, cât și ale măsurilor speciale de investigație aplicate față de Promo-LEX și membrii săi;
• Comitetului de investigație a ”RMN” să ofere informații despre dosarul penal inițiat, să comunice informații despre măsurile speciale de investigații aplicate în privința membrilor Promo-LEX și să înmâneze ordonanța de pornire a așa-numitului dosar penal inițiat împotriva Promo-LEX;
• Lapițchi Mihail, așa-numitului ministru al securității de stat al ”RMN”, să ridice așa-numita interdicție în privința membrilor Promo-LEX.

Promo-LEX a fost gazda unui atelier de lucru în domeniul sistemelor electorale cu tema ”Construcția sistemului electoral”. Alături de experții internaționali Mette Bakken, din Norvegia, și Adrian Sorescu, din România, jurnaliștii de la Chișinău, mai mulți funcționari din instituțiile publice, dar și reprezentanții partidelor au aflat despre principalele componente ale structurii unui sistem electoral, familiile sistemului electoral, diversitatea sistemelor majoritare, cele cu reprezentare proporțională și cele mixte. La final, participanții au analizat criteriile pentru alegerea sistemului electoral, au căutat răspuns la întrebarea care este cel mai potrivit sistem electoral pentru Moldova și au aflat pașii pentru a face o reformă electorală.

DOC – Atelier de lucru ”Construcția sistemului electoral”. Varianta engleză aici.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova, cauzele Mocanu (Dosar Nr. 14566/14) și Gavriliță (Dosar Nr. 22741/06). Plângerile sunt depuse în baza art. 3 (interzicerea torturii) și art. 13 (dreptul la un recurs efectiv) ale Convenției și se referă la condiții proaste de detenție și asistența medicală necorespunzătoare în instituțiile de detenție

În plângerile adresate Curții Europene a Drepturilor Omului reclamanții au invocat: spații mici de detenție, înguste, reci, cu o ventilație slabă sau chiar inexistentă, cu camere supraaglomerate, iluminare slabă, acces limitat la toaletă, lipsa accesului la serviciile medicale de asistență, lipsa de alimente pentru mai multe zile ori hrană insuficientă caloric, limitarea accesului la apă, expunerea la infecții și altele.

Problema condițiilor proaste de detenție în sistemul penitenciar din Republica Moldova a fost discutată, în toamna 2016, în cadrul Evaluării Periodice Universale a Națiunilor Unite, unde Republica Moldova a primit și a acceptat 12 recomandări privind dreptul de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane sau degradante. Printre principalele recomandări formulate de Națiunile Unite se regăsește îmbunătățirea condițiilor de detenție și a serviciilor medicale din instituțiile penitenciare.

Asociația Promo-LEX solicită Guvernului Republicii Moldova urgentarea executării Planului de Acțiuni prezentat la 21 octombrie 2013 Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru executarea hotărârilor în grupul de cauze Becciev, Ciorap și Paladi (DH-DD(2013)1168), prin ajustarea urgentă a legislației în domeniul sistemului penitenciar și al condițiilor de detenție, sporirea finanțării sistemului penitenciar, revizuirea modului și practicilor existente în procesul de aplicare a măsurilor de arest preventiv pentru a reduce numărul persoanelor arestate, introducerea unor căi eficiente de recurs pentru condițiile proaste de detenție, precum și urgentarea construcției noului penitenciar din m. Chișinău.

Ținând cont de faptul că, cauzele comunicate se referă la violări care au avut loc în Penitenciarul nr. 13, Asociația Promo-LEX solicită Guvernului în regim prioritar: să întreprindă măsurile necesare pentru a reduce rata de populare a penitenciarului, inclusiv prin transferarea deținuților condamnați din penitenciarul nr. 13 în alte penitenciare, să fie introduse remedii compensatoare eficiente pentru detenția în condiții proaste și neacordarea asistenței medicale, să fie alocate resurse financiare suplimentare pentru asistența medicală a deținuților.

În ultimul Raport al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante[1] (CPT) este menționat că la moment, numărul de deținuți în sistemul penitenciar depășește numărul de locuri existente. Tot în Raport este menționat că, de la ultima vizită din 2011, populația penitenciară a crescut cu aproximativ 1300 de deținuți. La moment, rata de încarcerare în sistemul Penitenciar este una dintre cele mai mare în Europa și reieșind din datele ultimului recensământ, aceasta ar constitui 260 de deținuți la 100.000 de populație. Media europeană de încarcerare în sistemul penitenciar reprezintă 135 de deținuți la 100.000 de locuitori.

În fața Înaltei Curți, reclamanții sunt reprezentați de către avocații Asociației Promo-LEX. Mai multe detalii găsiți aici și aici.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 060280980, Tel./Fax (+373 22) 45-00-24, e-mail: [email protected]

[1] Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT)

La 6 aprilie 2017, Departamentului Instituții Penitenciare în colaborare cu Asociației Promo-LEX au organizat, în cadrul Centrului instructiv, un trening pentru ofițerii nou angajați în sistemul penitenciar. Aceștia au fost instruiți privind aplicarea forței fizice, a mijloacelor speciale și a armelor de foc, o astfel de instruire având loc în premieră.

“Autoritățile competente trebuie să se asigure că există politici clare și previzibile legate de aplicarea forței fizice și a mijloacelor speciale, să instruiască persoanele abilitate cu aplicarea forței fizice, a mijloacelor speciale și a armelor de foc și să investigheze eficient cazurile legate de aplicarea abuzivă a acestora”, susține Vadim Vieru, avocat Promo-LEX.

În noiembrie 2016 a fost semnat un Acord de colaborare între cele două instituții cu scopul de a eficientiza parteneriatul în domeniul promovării drepturilor omului. Astfel, în baza Acordului semnat instruirea ofițerilor DIP de către Asociația Promo-LEX, în cadrul Centrului instructiv, urmează a fi o activitate continuă.

În acest context, Promo-LEX apreciază  deschiderea prezentată de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare în comunicarea și colaborarea cu societatea civilă. Menționăm că, Promo-LEX și DIP au avut mai multe ședințe de lucru în care au discutat inclusiv despre posibilitățile de instruire a angajaților DIP, de către Promo-LEX, în domeniul promovării și apărării drepturilor omului. Detalii aici și aici.

Amintim că, Asociația Promo-LEX a subliniat necesitatea reglementării urgente a aplicării forței fizice și a mijloacelor speciale în locurile de detenție, în februarie 2016. Unui din motivele prezentate era evitarea abuzurilor din partea reprezentanților instituției. Tot atunci, Promo-LEX informa despre cauza lui Alexandru Bogdan, deținutul care a depus o plângere la Procuratura Militară, ulterior fiind inițiată o cauză penală în temeiul art. 166/ al. 4 l. c și d Cod Penal al Republicii Moldova (acțiuni de tortură comise de 2 sau mai multe persoane săvârșite prin folosirea instrumentelor speciale).
Detalii aici.

Analiza calitativă a știrilor apărute pe parcursul ultimei săptămâni arată o tendință de manipulare a opiniei publice, utilizând bunul nume al asociației Promo-LEX și al membrilor asociației. Primul caz de inducere în eroare a opiniei publice este legat de prezentarea studiului sociologic post-electoral realizat la comanda Asociației Promo-LEX și făcut public miercuri, 29 martie 2017.

Al doilea caz, care se referă tot la sondajul post-electoral, dar este o analiză apărută pe platforma voxpublika.md, unde Iurie Morarescu, care se prezintă a fi ziarist la Asociația ziariștilor economiști, publică un articol (vedeți link: http://bit.ly/2nSvJ81) în care scrie că Promo-LEX a tăinuit datele studiului sociologic și că ar fi invitat presa selectiv.

Promo-LEX ține mult la pluralismul de opinii din societate. Asociația n-a tăinuit faptul că intenționează să efectueze un studiu sociologic post-electoral. Anunțul pentru concursul de selectare a unor companii sociologice pentru a realiza un studiu sociologic a fost plasat pe site la data de 21 noiembrie 2016 (vedeți link: http://bit.ly/2gBbifS). Pentru a explica datele sondajului, asociația a organizat, miercuri, 29 martie, ora 16.00, o prezentare informală a rezultatelor studiului sociologic post-electoral. La această prezentare au fost invitați 40 de jurnaliști din diverse medii, inclusiv și jurnaliști din cadrul holdingului GMG. Din cei 4 jurnaliști contactați (Alexei Lungu, Rita Ursalovschi, Vitalie Dogaru și Petru Bogatu), doar unul (Petru Bogatu) și-a dat acordul de a participa la eveniment, dar n-a ajuns la eveniment. După eveniment toți jurnaliștii au primit pe e-mail studiul sociologic.

Și, al treilea caz de folosire manipulatoare a numelui Asociației Promo-LEX este legat de runda de dezbateri organizată de legislativ pe subiectul proiectului de lege privind trecerea la sistemul de vot uninominal.  În știrea de la Publika TV (vezi link: http://bit.ly/2owFsDS), intervenția lui Nicolae Panfil, coordonator de program Promo-LEX, este trunchiată, fiind denaturat sensul mesajului transmis.

În contextul celor expuse, venim cu un apel public către mass-media, societatea civilă și clasa politică să nu utilizeze tehnici de manipulare și atacuri de denigrare pentru a promova o reformă ce atinge prin rezultatul său întreaga societate. Este deosebit de important ca cetățenii să cunoască toate părerile existente în societate, fără a fi denaturate.

Solicităm Consiliului Coordonator al Audiovizualului să monitorizeze în această perioadă cu acuratețe programele de știri și emisiunile informative și de dezbateri cu privire la subiectul modificării sistemului electoral pentru a asigura dreptul la informare completă, obiectivă şi veridică, dreptul la libera exprimare a opiniilor şi dreptul la libera comunicare a informațiilor prin intermediul mijloacelor de radiodifuziune şi televiziune (art. 10 Drepturile consumatorului de programe) și să taxeze radiodifuzorii care se abat de la respectarea Codului Audiovizualului.

În adresa jurnaliștilor, facem apel să se conducă și să respecte în activitatea lor principiile transparenței, echidistanței, profesionalismului și eticii profesionale. În acest sens, cerem posturilor Publika TV, Prime TV, Canal2, Canal 3 să corecteze știrile care se referă la subiectul sondajului sociologic post-electoral pentru ca acestea să prezinte tabloul real al răspunsurilor respondenților, difuzând și publicând erate sau rectificări. Totodată, cerem corectarea și publicarea eratei sau rectificări în știrile difuzate despre dezbaterea privind votul uninominal astfel încât să nu fie denaturat mesajul lui Nicolae Panfil, coordonator de program Promo-LEX.

De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la faptul utilizării identităților false pentru a publica opinii și articole denigratoare în adresa asociației Promo-LEX, și cerem administratorilor platformei voxpublika.md să ne comunice despre acțiunile întreprinse pentru a verifica identitatea autorului Iurie Morarescu și ai cere acestuia să rectifice articolul publicat prin oferirea dreptului la replică al Asociației Promo-LEX.

Totodată, chemăm actorii politici implicați în promovarea reformei sistemului electoral să se abțină de la utilizarea tehnicilor de denigrare pentru a nu schimba accentele dezbaterii publice.

În concluzie, Promo-LEX condamnă practicile și tentativele de a manipula opinia publică și își rezervă dreptul în cazuri similare să sesizeze Consiliul de Presă și Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

DOC – Analiza calitativă a știrilor pe subiectul sondajului post-electoral și dezbaterile pe reforma sistemului electoral

Asociația Promo-LEX prezintă rezultatele unui studiu sociologic post-electoral privind percepția cetățenilor despre campania prezidențială din 2016, prestația diferitor instituții în cadrul campaniei electorale, dar și alte subiecte de actualitate social-politică, cum ar fi percepția cetățenilor privind sistemul electoral, percepția privind modificările solicitate la sistemul electoral și percepția privind finanțarea partidelor politice.

Cercetarea a fost efectuată de compania IMAS, în perioada 12 februarie – 2 martie, pe un eșantion de 1203 respondenți cu vârsta de peste 18 ani, la comanda Asociației Promo-LEX.

Sondajul a fost realizat în cadrul programului ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”, fiind susținut financiar de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Datele sondajului sunt disponibile mai jos sau aici: Studiu sociologic post-electoral

Luni, 27 martie 2017, Asociația Promo-LEX în parteneriat cu No Hate Speech Movement România și PATRIR, Cluj Napoca (România) au organizat masa rotundă de prezentare a Analizei: ”Discursul Instigator la Ură în mediul politic din România și Republica Moldova”. 

Analiza a vizat prezentarea elementelor DIU în cadrul campaniei electorale pentru Alegerile Prezidențiale din România, din 2014, prin prezentarea concluziilor rapoartelor de monitorizare a discursurilor din timpul campaniei, realizate de Asociația Active Watch și Societatea Academică din România, și cele din cadrul Alegerilor Prezidențiale din Republica Moldova din 30 octombrie 2016/13 noiembrie 2016, prin analiza dezbaterilor electorale organizate de TV 7, Pro TV şi Instituția Publică Națională a Audiovizualului Companiei Teleradio Moldova.

În cadrul evenimentului, experții au discutat despre cauzele și efectele violenței electorale, campanii de prevenire și combatere a DIU în Uniunea Europeană, în special în România, precum și soluții pentru combaterea acestui tip de discurs în Republica Moldova.

Astfel, în cazul campaniei electorale din Republica Moldova, experții au concluzionat faptul că, elemente ale DIU au fost utilizate în discursurile politice ale unor candidați la funcția de președinte, fiind folosite cu scopul de a defăima și denigra anumiți contra candidați sau contra candidate fără a prezenta dovezi. De asemenea, s-a constatat încălcarea Articolului 47 al Codului Electoral privind agitația electorală, precum și punctul 48 și 49 al Regulamentului CEC nr. 181 din 6 septembrie 2016, cu privire la reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova.

În același timp, în cadrul dezbaterilor electorale televizate, DIU s-a manifestat și prin limbajul non-verbal, și anume: ton ridicat, utilizarea degetului arătător când palma mâinii este închisă, postura ”călărețului”, întreruperea contra candidatului în mod repetat și monopolizarea discuției, etc., ce au avut drept efect dominarea agresivă a contra candidatului sau contra candidatei.

Irina Drexler, Coordonator național, No Hate Speech Movement România a explicat în cadrul evenimentul faptul că ”dacă prin libertatea mea de exprimare îți lezez dreptul tău de a te manifesta ca aparținător al unei religii sau a unei anumite categorii sexuale, sau a unei etnii, sau îți lezez dreptul de a candida la o anumită funcție, de a avea acces la anumite beneficii din cauza apartenenței tale la religie, etnie, și așa mai departe, conform criteriilor enumerate mai sus, atunci libertatea mea de exprimare îți lezează ție drepturile și trebuie pusă foarte bine în balanță cu DIU”. De asemenea, Coordonatorul No Hate Speech Movement România a atras atenția asupra faptului că, ”Campania No Hate Speech Movement nu este o campanie care să impună o anumită cenzură, ci dimpotrivă este o campanie care să încurajeze libertatea de exprimare, dar cum? Fără violență verbală și fără incitare la ură, fără incitare la discriminare pe baza acestora categorii și altora care nu sunt poate încă incluse în cele trei definiții pe care vi le-am prezentat, a Consiliului Europei, a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, a Facebook-ului și ale celorlalte rețele sociale”.

”În momentul în care vorbim despre alegeri, și vorbim despre candidați care sunt vizibili, care transmit unele ideologii, unele gândiri, unele valori din societate, obligațiunea acestor persoane este de a reprezenta aceste idei, aceste valori într-un fel în care cei care îl urmăresc prin fapte nu pot folosi acele exemple de discurs care și legitimizare spre violență. Pentru că de obicei nu este problema cu acea persoană care exprimă în fața societății niște idei, e o problemă de cum este educată societatea de a urma acele idei și a le folosi pentru legitimitate de acțiune” a menționat Zsuzsanna Kacsó, Director de Program, PATRIR, Cluj Napoca.

În opinia Irinei Corobcenco, specialist educație civică și electorală în cadrul Asociației Promo-LEX ”analiza a vizat mediul politic, pentru că ne place sau nu, dar mediul politic reprezintă un factor educațional. Iar atunci când politicienii folosesc elemente ale DIU în campaniile electorale și nu numai, acestea sunt preluate de către electorat și transmise, având un efect domino. Și Rousseau avea dreptate când a afirmat că «poporul nu este nimic altceva decât ceea ce natura guvernării sale l-a făcut să devină”.

Varianta electronică aici: ”Discursul Instigator la Ură în mediul politic din România și Republica Moldova”.

 Analiza ”Discursul instigator la ură în politica din Republica Moldova și România” a fost realizată în urma mobilității individuale pentru experții din România și Republica Moldova, în orașul Cluj Napoca, România, organizată de FOND România și susținută financiar de MAE prin RoAid și UNDP.

Prezentarea analizei a fost realizată în cadrul Programului ”Democrație, Transparență și Responsabilitate” implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru dezvoltare Internațională (USAID).

Pentru detalii contactați Carolina Bondarciuc, Ofițer de comunicare: tel. 022/45 00, GSM: 060280980, e-mail: [email protected] .

 Statement by members of the Civic Solidarity Platform

We, the undersigned members of the Civic Solidarity Platform (CSP), a coalition of human rights NGOs from Europe, the former Soviet Union region and North America, and other non-governmental organisations decry the mass detentions of peaceful demonstrators, journalists and human rights defenders, as well as the use of violence and abusive treatment targeting them in Belarus on 25-26 March 2017. These events were the culmination of a series of repressive measures taken by the authorities of the country since the beginning of March to stifle the public expression of grievances. Given the severity of this human rights crisis of unprecedented scale since December 2010, it is crucial that the international community takes resolute action to push for an end to the crackdown in Belarus and justice for those targeted by it.

We condemn the gross violations of the right to peaceful assembly, freedom of expression, freedom from arbitrary detention, and the right to fair trial in Belarus in connection with the recent peaceful protests, and call on the international community to use all available means to put pressure on the Belarusian authorities to immediately end these violations.

Such measures by the authorities should include:

• immediately releasing those currently behind bars because of their involvement in the peaceful protests or their efforts to monitor them;
• dropping charges against all those prosecuted on these grounds;
• carrying out prompt, thorough and impartial investigations into all allegations of arbitrary detention, ill-treatment and other violations of the rights of protesters, passers-by, journalists, human rights defenders and political activists in connection with the protests; and
• bringing those responsible for violations to justice.

We call in particular for the following concrete actions by international community in response to the current crackdown in Belarus:

To the OSCE:

• The OSCE participating States should initiate and support the renewal of the Moscow Mechanism in relation to Belarus and the appointment of a new rapporteur for this process, in view of the fact that the current developments mirror those on the grounds of which this mechanism was invoked in 2011;
• The OSCE Chairmanship should appoint a Special Representative on Belarus, whose mandate should include investigating the recent violations;
• The Office of Democratic Institutions and Human Rights should monitor the trials of those facing charges because of their participation in the recent peaceful protests, or their efforts to monitor and report on them;
• The OSCE Parliamentary Assembly should reconsider holding its annual session in Minsk in July 2017 and identify another host country and city for this event.

To the Council of Europe:

• The Parliamentary Assembly of the Council of Europe should replace its current rapporteur on the situation in Belarus, ensuring that the individual holding this position forcefully speaks out against human rights violations in the country.

To the UN:

• Members of the Human Rights Council should extend the mandate of the Special Rapporteur on the human rights situation in Belarus, continue urging the Belarusian authorities to allow the Special Rapporteur to visit the country, and adopt a strong resolution on the human rights situation in Belarus at the next session of the Council;
• High Commissioner on Human Rights should publicly condemn the crackdown in Belarus and engage in direct contact with the Belarusian authorities on this matter.

To international financial institutions:

• International financial institutions should apply strong human rights conditionality in the implementation of their programs in Belarus and refrain from allocating funding to government projects until the human rights situation in the country has substantially improved. Specifically, the European Bank for Reconstruction and Development should reinstate its calibrated strategy on Belarus.

To the EU:

• The EU member states and institutions should apply stronger and more consistent human rights conditionality to the development of its relations with Belarus and consider the prospects of reinstating sanctions similar to those applied in 2011-12 for widespread human rights violations.

To the USA:

• The US government should consider reinstating the sanctions against Belarus that it suspended in 2015-16.

Background information, based on reports from the ground:

In the afternoon of 25 March 2017, people took to the streets in the Belarusian capital of Minsk for planned peaceful protests on the occasion of the Day of Freedom, which commemorates the Belarusian declaration of independence in 1918. There was as a heavy police and security presence in the city, the downtown area where protests were due to be held was cordoned off, and traffic was blocked on the main Independence Avenue. Local and international human rights monitors representing the CSP member organisations documented the use of heavy-handed tactics by the law enforcement and security authorities to prevent the peaceful protests, for which authorities had not given advance permission as required by Belarusian law and in violation of international standards. At least 700 people were detained on 25 March, including elderly and passers-by. As can be seen on available photos and footage, police forcefully rounded up and beat protesters with batons, although these made no resistance. More than 30 journalists and photographers from both Belarusian and international media outlets were detained; cameras and other equipment of some of them were damaged by police. Toward the evening, police started releasing detainees from the detention facilities, in many cases without charge. However, others remain in detention, and dozens of individuals are expected to stand trial starting Monday 27 March on charges relating to their participation in the peaceful protests.

The following episode requires particular attention: At 12.45 pm local time on 25 March, about an hour before the start of the planned peaceful protest, anti-riot police raided the offices of the Human Rights Center Viasna and detained a total of 57 Belarusian and foreign human rights defenders and volunteers as well as journalists. Human rights defenders and volunteers had gathered there for a training on monitoring the protests and were planning to go to the streets of Minsk for observation of the assemblies. Among them were representatives of Viasna, the Belarusian Helsinki Committee, the Belarusian Documentation Center, Frontline Defenders, International Partnership for Human Rights and other organisations. The police shouted at all present, intimidated them, and ordered to lie down on the floor face down. 57 people were detained without any charges, packed in the buses and brought to the Pervomaisky district police station, where their belongings were searched and their personal information recorded. The detainees were held there for two and a half hours and were released afterwards without charges. One of the detained needed medical treatment because of injuries sustained when being beaten by police. The raid of the offices of Viasna and the detention of the monitors were clearly aimed at intimidating and preventing them from observing the peaceful assembly and documenting possible violations.

The crackdown continued on 26 March, with dozens of people being detained by police as they gathered at October Square in Minsk at noon to express solidarity with those detained the day before. Among the detained on 26 March were at least one human rights defender, one civil society activist and one journalist. Representatives of national and international human rights NGOs, including members of the CSP, continue to document violations perpetrated in connection with the events of the last few days.

The detentions on 25-26 March followed the earlier detention of about 300 people, including opposition members, journalists and human rights defenders in the last few weeks. These detentions have taken place against the background of a wave of peaceful demonstrations that were carried out across Belarus since mid-February 2017 to protest against so-called “social parasites” law which imposes a special tax on those who have worked for less than six months during the year without registering as unemployed. The legislation, which has affected hundreds of thousands of people in the economically struggling country, has caused widespread dismay. On 9 March, President Lukashenko suspended the implementation of the law but refused to withdraw it, resulting in further protests. Many of those detained have been fined or arrested for up to 15 days on administrative charges related to their participation in the peaceful protests. Over two dozen people are facing criminal charges on trumped-up charges of preparation to mass riots.

Signed by the following CSP members:

1. Analytical Center for Inter-Ethnic Cooperation and Consultations (Georgia)
2. Article 19 (United Kingdom)
3. Association UMDPL (Ukraine)
4. Bir Duino (Kyrgyzstan)
5. Bulgarian Helsinki Committee
6. Center for Civil Liberties (Ukraine)
7. Centre for the Development of Democracy and Human Rights (Russia)
8. Committee against Torture (Russia)
9. Crude Accountability (USA)
10. Freedom Files (Russia/Poland)
11. German-Russian Exchange – DRA (Germany)
12. Helsinki Association of Armenia
13. Helsinki Citizens’ Assembly – Vanadzor (Armenia)
14. Helsinki Committee of Armenia
15. Helsinki Committee for Human Rights in Serbia
16. Helsinki Foundation for Human Rights (Poland)
17. Human Rights Center of Azerbaijan
18. Human Rights First (USA)
19. Human Rights House Foundation (Norway)
20. Human Rights Information Center (Ukraine)
21. Human Rights Monitoring Institute (Lithuania)
22. The institute for Reporters’ Freedom and Safety (Azerbaijan/Georgia/Switzerland)
23. Index on Censorship (United Kingdom)
24. Institute Respublica (Ukraine)
25. International Partnership for Human Rights (Belgium)
26. Kazakhstan International Bureau for Human Rights and Rule of Law
27. The Kosova Rehabilitation Center for Torture Victims
28. Macedonian Helsinki Committee
29. Moscow Helsinki Group (Russia)
30. The Netherlands Helsinki Committee
31. Norwegian Helsinki Committee
32. Office of Civil Freedoms (Tajikistan)
33. Promo-LEX (Moldova)
34. Protection of Rights without Borders (Armenia)
35. Public Association „Dignity” (Kazakhstan)
36. Public Alternative Foundation (Ukraine)
37. Public Foundation Golos Svobody (Kyrgyzstan)
38. Public Verdict Foundation (Russia)
39. Regional Center for Strategic Studies (Azerbaijan/ Georgia)
40. Serbian Helsinki Committee for Human Rights
41. SOLIDARUS e.V. (Germany)
42. The Swiss Helsinki Committee
43. Ukrainian Helsinki Human Rights Union
44. Women’s International League for Peace and Freedom
45. World Organisation against Torture (OMCT)

Other organisations who have joined the statement:

46. Belarus Free Theatre
47. Libereco – Partnership for Human Rights (Switzerland)
48. PEN International

More signatures are being added.

La 24 martie 2017, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat în unanimitate Rezoluția no.34 A/HRC/34/L.5 de prelungire, pentru încă 3 ani, a mandatului Raportorului Special privind Apărătorii drepturilor omului, Michel Forst.

Asociația Promo-LEX salută adoptarea Rezoluției, și consideră că atâta timp cât nu există un mecanism de protecție a Apărătorilor Drepturilor Omului la nivel  național, sesizarea Raportorului special al ONU privind Apărătorii Drepturilor Omului în privința faptelor de intimidare și hărțuire a Apărătorilor drepturilor omului în Moldova, rămâne a fi unicul remediu în vederea protecției acestora.

Această importantă Rezoluție, afirmă activitatea vitală și legitimă a Apărătorilor drepturilor omului și extinde mandatul Raportorului special împuternicit să acorde susținerea și protecție acestora. Totodată, îndeamnă toate statele să coopereze și:

• să sprijine Raportorul special în îndeplinirea sarcinilor sale;
• să furnizeze toate informațiile și să răspundă la comunicările transmise de către raportorul special, fără întârzieri nejustificate;
• solicită Statelor să acorde o atenție deosebită solicitărilor de vizită a Raportorului special.

”Prin adoptarea acestei Rezoluții, Consiliul ONU a trimis un semnal important statelor, și anume că activitatea de apărare a drepturilor omului este una legitimă, și în acest context  Apărătorii drepturilor omului trebuie să fie protejați de către stat și de către actori nonstatali”. (Mihael Ineichen, ISHR’s Director Rights Council Advocacy).

Reînnoirea mandatului Raportorului Special privind Apărătorii drepturilor omului, Michel Forst, este foarte oportună în situația în care mediu în care activează Apărătorii drepturilor omului în Moldova devine tot mai ostil.

Despre necesitatea elaborării unui mecanism la nivel național privind protecția Apărătorilor drepturilor omului, reprezentantul Asociației Promo-LEX Alexandru Postica a vorbit recent la Consiliului ONU pentru drepturile omului, făcând APEL către Guvernul R. Moldova să întreprindă măsuri concrete în vederea punerii în aplicare, prin intermediul legislației naționale, a Declarației ONU privind apărătorii drepturilor omului [1] și a Rezoluției nr.31/32 A/HRC/RES/31/32 privind apărători drepturilor omului[2].

Amintim, că datorită intervenției Raportorului Special privind Apărătorii drepturilor omului, Michel Forst, cauza Asociației Promo-LEX a fost adusă în vizorul Consiliului ONU (a se vedea aici).

Reiterăm că Raportorului Special privind Apărătorii drepturilor omului, Michel Forst, împreună cu alți Raportori speciali, și-au exprimat îngrijorarea în privința procedurii penale inițiate de către serviciile de Securitate din regiunea transnistreană și aplicarea ”măsurilor speciale de investigații” împotriva membrilor Promo-LEX,  care potrivit Raportorului împiedica în mare măsură exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și desfășurarea activității de monitorizare a încălcărilor drepturilor omului în regiune.

[1] Declaration’s full name is the “Declaration on the Right and Responsibility of Individuals, Groups and Organs of Society to Promote and Protect Universally Recognized Human Rights and Fundamental Freedoms” – with this longer title is frequently abbreviated to “The Declaration on human rights defenders”; http://www.ohchr.org/EN/Issues/SRHRDefenders/Pages/Declaration.aspx
[2] Resolution adopted by the HRC on 24 March 2016 – 31/32. Protecting human rights defenders, whether individuals, groups or organs of society, addressing economic, social and cultural rights:http://ap.ohchr.org/documents/dpage_e.aspx?si=A/HRC/RES/31/32; Amintim că peste 180 ONG-uri, printre care și Asociația Promo-LEX, a susținut apelul către Statele membre în vederea adoptării Rezoluției nr.31/32 A/HRC/RES/31/32 privind apărătorii drepturilor omului.