Promo-LEX cere Procuraturii Generale să investigheze acțiunile de ațâțare a vrajbei și de dezbinare națională în legătură cu publicarea recentă a mesajelor care instigă la ură și violență împotriva unioniștilor.

Pe data de 9 aprilie 2018, pe pagina ”Unionizmul Trece Patria Ramîne” de pe Facebook, a fost publicată o postare care conține o imagine simbolică cu o persoană care atârnă pe un ștreang și pe care este plasată inscripția ”UNIREA”. Imaginea este însoțită de o descriere în limba rusă, potrivit căreia același lucru – spânzurătoarea – îi așteaptă pe ”fasciștii unioniști” după alegerile parlamentare.

Postarea a generat peste 700 de reacții și peste 190 de distribuiri, fapt care denotă o răspândire largă a mesajelor care instigă la ură. În același timp, postarea a produs și un efect dublu de răspândire a urii în spațiul public, provocând simpatizanții ”Unionismului” la reacții dure, care la rândul lor, de asemenea, instigă la discriminare și violență împotriva etnicilor ruși și vorbitorilor de limbă rusă.

Potrivit avocatului Promo-LEX, Dumitru Sliusarenco: ”Astfel de mesaje publice sunt deosebit de periculoase, în contextul în care Republica Moldova este un stat multinațional, iar disensiunile legate de opiniile geopolitice și apartenența națională generează ură și dezbinare între oameni. În context, retorica care incită la ură constituie o infracțiune, stabilită de articolul 346 din Codul penal. Organele de drept, în calitate de garant al securității și ordinii publice ar trebui să intervină prompt pentru a nu admite agravarea situației și chiar eventuale acțiuni de violență”.

Articolul 346 Cod Penal interzice acțiunile intenționate, îndemnurile (…) îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferențierii sau dezbinării naționale, etnice (…), spre înjosirea onoarei și demnității naționale (…) în funcție de apartenența națională, etnică, rasială sau religioasă.

Este îngrijorător și faptul că pagina ”Unionizmul Trece Patria Ramîne” se asociază cu Președintele Republicii Moldova – Igor Dodon, care apare pe fotografia de copertă. Timp de două zile Președintele nu a ieșit cu nicio reacție prin care s-ar distanța de la aceste mesaje și îndemnuri, deși recent au fost plasate mai multe billboard-uri cu semnătura acestuia, utilizând același mesaj ”Unionismul trece, Patria rămâne”.

În legătură cu acestea, Promo-LEX face apel public și solicită:

· Președintelui Igor Dodon să se disocieze de mesajele nocive care îndeamnă la violență și să intervină cu o poziție oficială în calitate de garant al statului de drept și al respectării drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

· Organelor de drept să intervină prompt și să investigheze faptele de instigare la ură și violență prin mesaje publice pe pagina ”Unionizmul Trece Patria Ramîne”, să tragă la răspundere persoanele care sunt responsabile și să nu admită în continuare ațâțarea la vrajbă și dezbinare națională.

· Actorilor publici, figurilor politice și utilizatorilor rețelelor de socializare să se abțină de la mesaje care instigă la ură și discriminare și să nu contribuie la amplificarea disensiunilor sociale în spațiul public.

Considerăm că aceasta va aduce un plus siguranță în spațiul public și va preîntâmpina eventuale acțiuni de violență. Intervenția organelor de drept va predispune în același timp spre păstrarea spiritului de toleranță în societate și respect reciproc, inclusiv în perioada electorală.

Reamintim că, în perioada 1 septembrie 2017 – 31 august 2018, Asociația Promo-LEX implementează proiectul „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de Drepturi ale Omului în Republica Moldova”, implementat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar oferit de către Departamentul Justiție și Drepturile Omului din cadrul Fundației Soros-Moldova.

În cadrul proiectului, Asociația Promo-LEX monitorizează discursul instigator la ură și discriminare în mass-media/spațiul public. În baza monitorizării va fi elaborat un raport care va include o analiză comprehensivă a situației cu privire la utilizarea discursului instigator la ură și discriminare în mass-media și spațiul public din RM, inclusiv în regiunea transnistreană. Raportul va fi publicat în luna august 2018 și include recomandări și propuneri de modificare a legislației, practicilor și politicilor în domeniu menite să prevină, combată și sancționeze penal și contravențional discursul instigator la ură și discriminare.

Pentru informații, contactați:
Axenia Chirilov, Ofițer de comunicare al Asociației Promo-LEX;
GSM: 060 16 83 14;
E-mail: [email protected].

La data de 31 martie 2017, Amnesty International Moldova, împreună cu alte organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, inclusiv Asociația Promo-LEX, au organizat o acțiune publică, pentru a le aminti guvernanților că victimele din 7 aprilie 2009 așteaptă de 9 ani să li se facă dreptate.

La 7 aprilie 2009, demonstrațiile post electorale din Chișinău au escaladat și câteva sute de persoane violente – dintre miile de manifestanți pașnici – au pătruns cu forța în sediul Președinției și cel al Parlamentului. Poliția a reținut în total peste 600 de protestatari, iar sute au fost bătuți în timpul reținerii și în secțiile de poliție aglomerate.

Evenimentele traumatizante din aprilie 2009 au scos la lumină mai multe probleme sistemice subiacente, care facilitează tortura și alte rele tratamente în Republica Moldova. Eșecul de a face dreptate, la 9 ani de la abuzurile flagrante din aprilie 2009, este o dovadă clară că problema fundamentală a impunității pentru cazurile de tortură, tratamentele inumane și degradante rămâne nerezolvată.

Organizațiile semnatare CONSTATĂ că la nouă ani de la aceste evenimente, Guvernanții aleg amnezia selectivă.

Asociațiile semnatare CONDAMNĂ inacțiunea statului de a deferi justiției vinovații de comiterea actelor de tortură și relele tratamente din cadrul evenimentelor din aprilie 2009, condamnă nerespectarea  drepturilor, discriminarea și ignorarea constantă a victimelor torturii până în prezent.

Organizațiile semnatare sunt ÎNGRIJORATE că persoanele cu funcții de răspundere, implicate în organizarea sau favorizarea acțiunilor de tortură din aprilie 2009, au rămas la putere, în diferite forme și/sau beneficiază de impunitate, fiind în mod surprinzător achitate de către instanțele de judecată: polițistul Ion Perju, învinuit de omorârea protestatarului Valeriu Boboc, a evadat, iar persoanele cu funcții de răspundere, care au admis tortura în masă, rămân a fi promovate în funcții. Generalul Gheorghe Papuc s-a făcut bancher, comisarul Valentin Zubic a ajuns în slujba unui partid politic, șeful poliției municipale Vladimir Botnari asigură securitatea Î.S. ”Moldtelecom”, iar Petru Corduneanu, Artur Reșetnicov și alții s-au făcut aleși de popor.

Asociațiile semnatare DEZAPROBĂ neexecutarea Hotărârii Parlamentului nr. 159, din 08.07.2010, ”Asupra raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor și a consecințelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009”, prin care instanțelor competente li s-a ordonat ”să verifice legalitatea acțiunilor fiecărui polițist, procuror și judecător, care a judecat protestatarii pașnici în comisariatele de poliție și au admis tortura în masă”, însă nu s-a făcut nimic pentru executarea acestei hotărâri.

Este profund REGRETABIL că zeci și sute de victime ale torturii au rămas traumatizate pe viață și fără niciun suport real din partea statului, cu excepția unor compensații bănești, care au fost stabilite incomparabil de mici comparativ cu prejudiciul cauzat.  Legea Nr. 137/2017 ”Cu privire la reabilitarea victimelor” s-a dovedit a fi ineficientă și rămâne doar pe hârtie, fără mecanisme de implementare. Iar Comentariul General nr. 3/2012 la art. 14 al Convenției ONU împotriva torturii (CAT) al Comitetului ONU împotriva torturii, tratamentelor inumane și degradante a fost ignorat. Este inadmisibil, ca multiplele obligații internaționale ale Republicii Moldova în vederea ”toleranței zero” față de tortură rămân a fi ignorate până în prezent indiferent de recomandările și standardele din diverse rapoarte anuale internaționale cu privire la Republica Moldova.

Acțiunea publică de astăzi este o acțiune de comemorare. Atâta timp cât dreptatea pentru victimele din aprilie 2009 rămâne o problemă nerezolvată, autorii acțiunilor de tortură și alte rele tratamente vor beneficia în continuare de impunitate. Cazul recent al regretatului Andrei Brăguță a demonstrat încă odată că nimic nu s-a schimbat, iar eforturile raportate la ONU și Consiliul Europei sunt cu regret nule, nu au nici un efect, deoarece sistemul a mai omorât un om în august 2017 în condiții similare. Ne întrebăm, cine este următorul, dragă STAT de (ne)DREPT?

Organizațiile semnatare:

Amnesty International Moldova

Asociația Promo-LEX

RCTV Memoria

Centrul Național al Romilor

Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Organizația Mondială împotriva Torturii (OMCT) și Asociația Promo-LEX au emis un Apel urgent privind cazul lui Vitalie Danu, cetățean al Republicii Moldova, maltratat într-o închisoare din Federația Rusă.

OMCT și Promo-LEX au fost informați din surse de încredere despre faptul că Vitalie Danu, reținut în anul 2015 în Federația Rusă, fiind învinuit de deținere ilegală de droguri, a fost supus tratamentelor inumane și degradante în izolatorul din or. Krasnodar.

Astfel, organizațiile semnatare ale Apelului solicită intervenția urgentă a autorităților de resort în cazul lui Vitalie Danu, care continuă să fie deținut în Federația Rusă.
Acestea cer urgent „examinarea Apelului și intervenția autorităților, în limitele competențelor, în vederea realizării celor solicitate – în special – întreprinderea tuturor măsurilor și procedurilor necesare pentru transferul lui Vitalie Danu din Federația Rusă în Republica Moldova pentru continuare executării pedepsei (conform Convenției asupra transferării persoanelor condamnate).”

Precizăm faptul că urmare a maltratărilor la care a fost supus în arestul preventiv, Vitalie Danu a primit leziuni grave, fiindu-i afectate organele vitale.

De curând, la data de 20 ianuarie 2018, la doar o zi de la pronunțarea deciziei instanței de apel, tânărul a fost transferat într-un penitenciar necunoscut din Federația Rusă. Din acel moment, părinții nu au fost informați în ce penitenciar a fost transferat Vitalie Danu.

Anterior Comisia Publică de Monitorizare din Krasnodar a confirmat faptul maltratării lui Vitalie Danu, dar și alte încălcări grave. De asemenea, Ziarul de Gardă a realizat un material amplu privind acest caz.

***
Preluarea informației din comunicatele Promo-LEX este binevenită prin menționarea sursei.
Textele comunicatelor de presă ale asociației pot fi supuse modificărilor redacționale.

Pentru informații, contactați:
Axenia Chirilov, Ofițer de comunicare al Asociației Promo-LEX;
GSM: 060 16 83 14;
E-mail: [email protected].

În atenția Reprezentantului special al președinției în exercițiu a OSCE

pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean,

Dlui Franco Frattini

26 martie 2018

A P E L 

Asociația ”Promo-LEX” este o asociație obștească, cu sediul în Chișinău, ce deține statut special de membru consultativ pe lângă Consiliul Economic și Social (ECOSOC) al Organizației Națiunilor Unite. Scopul Asociației constituie promovarea democrației în Republica Moldova, prin apărarea drepturilor omului și monitorizarea proceselor democratice.

Deja de circa  15 ani ”Promo-LEX” promovează, monitorizează și apără drepturile omului în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Până în acest moment, avocații ”Promo-LEX” au obținut câștig de cauză în circa 35 de cauze în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului, 8 dintre care se referă la încălcările grave ale drepturilor omului în regiunea transnistreană (a se vedea cauzele Catan și alții v. Rusia și Moldova, Marea Cameră Hotărârea din 19 octombrie 2012; Pisari v. Moldova și Rusia, Secția a III-a, Hotărârea din 21 aprilie 2015; Mozer v. Moldova și Rusia, Marea Cameră Hotărârea din 23 februarie 2016; precum și alte hotărâri cu un impact serios asupra jurisprudenței Curții). Alte 64 cauze ce se referă la încălcarea drepturilor omului din regiunea transnistreană sunt pendinte pe rolul Curții Europene, fiind aproape de finalul procesului.

În virtutea monitorizării efectuate, constatăm că locuitorii regiunii transnistrene, nu se pot bucura de garanțiile minime privind respectarea drepturilor și libertăților lor fundamentale. În lipsa unor instrumente eficiente și legale de promovare și apărare a drepturilor omului, precum și în condițiile impunității (reprezentanții administrației de-facto din regiune nu poartă nici o responsabilitate pentru abuzurile sau faptele lor), locuitorii regiunii deseori devin victime sigure și sunt de fapt ostatici ai unor procese politice și geopolitice, care durează deja mai bine de un sfert de veac.

Din aprilie 2015, accesul în regiunea transnistreană pentru membrii Asociației ”Promo-LEX” este interzis, astfel că monitorizarea situației în acest spațiu este efectuată de la distanță și nu permite o radiografiere completă a tuturor problemelor sau fenomenelor de încălcare a drepturilor omului.

Din aceste considerente, ”Promo-LEX” își exprimă îngrijorarea că procesul de negocieri politice, precum și măsurile de întărire a încrederii dintre cele 2 maluri ale Nistrului, nu includ și aspecte ce țin de garanțiile reale pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, care ar fi în spiritul prevederilor Declarației Universale a Drepturilor Omului și Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Asociația este profund îngrijorată de situația apărătorilor drepturilor omului și limitarea mediului de activitate pentru societatea civilă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova în special. Campania de intimidare și hărțuire împotriva ONG-urilor, atmosfera de frică și insecuritate în rândul populației din stânga Nistrului încă persistă. Începând cu anul 2015, sectorul non-guvernamental din regiune întâmpină tipuri de presiuni noi cum ar fi: interzicerea desfășurării activităților sub pretext că ele ar atenta la securitatea regiunii; intimidarea reprezentanților ONG-urilor de către membrii forțelor de securitate locale; procese de denigrare publică a organizațiilor societății civile; amenințările asupra conducătorilor ONG-urilor de către forțele de securitate din regiune; adoptarea unor ”legi” care restricționează mediul de activitate a asociațiilor.

Totodată, ”Promo-LEX” își reiterează regretul privind activitatea netransparentă a Misiunii OSCE din Moldova, care în ultimii 7 ani practic limitează comunicarea și exclude colaborarea cu organizațiile specializate din țară și ignoră în mod inexplicabil constatările, concluziile și recomandările experților societății civile din dreapta Nistrului. Subliniem că aceste constatări, concluzii și recomandări sunt bazate exclusiv pe standarde internaționale în domeniul drepturilor omului promovate de OSCE, dar și pe hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești naționale și internaționale executorii, inclusiv pentru statele membre ale CoE și OSCE.

În acest sens, ținând cont de angajamentele asumate de către Președinția în exercițiu a OSCE pentru anul 2018, cu ocazia vizitei de lucru a Reprezentantului Special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană Dlui Franco Frattini, Asociaţia ”Promo-LEX” solicită:

• Să insiste pe organizarea unei misiuni urgente de monitorizare a situației apărătorilor drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova;
• Să abordeze problema accesului reprezentanților Asociației ”Promo-LEX”, precum și a altor ONG-uri pentru drepturile omului în regiunea transnistreană cu scopul de a-și desfășura activitățile statutare;
• Să pledeze pentru o misiune urgentă de monitorizare a tuturor locurilor de detenție din regiunea transnistreană de către Comitetul de Prevenire a Torturii;
• Să ceară Misiunii OSCE din Moldova să manifeste transparență și abordare incluzivă și nu exclusivă în activitatea sa, în special să aibă o deschidere largă și consultări cu diverse grupuri și organizații ale societății civile cu viziuni diferite, inclusiv, dar poate în special, a celor care au opinii critice asupra activității Misiunii OSCE din Moldova.

Asociația ”Promo-LEX”

Chișinău, 22 martie 2018 – Refuzul de înregistrare de către Comisia Electorală Centrală a (practic) aceluiași grup de cetățeni – care au cerut inițierea referendumului de revenire la alegerea deputaților în baza sistemului proporțional – este bazat pe abateri procedurale neînsemnate, dar și pe interpretarea restrictivă a legislației în detrimentul dreptului cetățenilor Republicii Moldova de a iniția un referendum legislativ.

Concluzia a fost expusă într-o Opinie a asociației Promo-LEX, care vine și cu constatări privind desfășurarea întregului proces dar și cu recomandări în vederea depășirii deficiențelor constatate.

Cu o jumătate de mie de persoane mai mult decât prevede legea pentru formarea Grupului de Inițiativă
Deși legea prevede că pentru formarea unui grup de inițiativă este necesară includerea a cel puțin 100 persoane, acest Grup de Inițiativă includea aproape 800 persoane cu drept de vot. Chiar dacă, potrivit CEC, dintre acestea peste o sută de persoane au fost excluse pentru că au admis abateri procesuale la completarea și prezentarea documentelor, Promo-LEX menționează că acesta nu poate fi adus ca argument pentru refuzul de înregistrare, așa cum numărul minim necesar a fost respectat.

CEC și-a depășit atribuțiile
Asociația Promo-LEX constată cu regret și profund dezacord că dacă la prima Hotărâre a CEC privind refuzul de înregistrare a Grupului de Inițiativă privind inițierea unui referendum legislativ, asociația atenționa asupra unor tendințe de limitare a drepturilor cetățenilor, acum constată că aceste îngrijorări s-au materializat: Comisia și-a adjudecat un rol care depășește împuternicirile date prin lege.

Altfel spus, dacă la primul refuz CEC nu înțelegea prevederea legală și considera necesar să se adreseze Parlamentului ca acesta să o tălmăcească – dacă cetățenii au sau nu au dreptul să inițieze referendum legislativ – acum Comisia și-a atribuit sieși o împuternicire care nu-i aparține: a interpretat restrictiv norma legală în detrimentul dreptului cetățenilor de a iniția un referendum legislativ.

CEC datorează explicații pentru blocarea accesului la o ședință publică
Asociația Promo-LEX confirmă că o parte din persoanele care doreau să asiste la ședință nu au primit permisiunea, pe motiv că nu sunt suficiente locuri în sală. Pe de altă parte, reprezentantul Promo-LEX a identificat locuri libere în sală, chiar și în condițiile numărului nefiresc de mare al funcționarilor CEC care asistau la ședință. Mai exact, legea prevede că  prezența la ședință este decisă, prioritar, luând-se în considerare interesul cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, al altor părți interesate față de subiectul ședinței publice.

La fel, Asociația consideră că CEC datorează opiniei publice explicații suplimentare privind prezența exagerată a forțelor de ordine în numărul și echiparea respectivă. Mai exact, Președinta CEC  a invocat probabilitatea că prezența forțelor respective a fost solicitată de Grupul de Inițiativă, pe când Inspectoratul General de Poliție a susținut contrariul, i.e. anume reprezentanții CEC au solicitat să fie asigurată ordinea publică în legătură cu înregistrarea Grupului.

Discurs instigator la ură din partea membrilor Grupului de Inițiativă
Promo-LEX declară inacceptabilă utilizarea discursului instigator la ură. Asociația face referire la faptul că reprezentanții Grupului, au admis o astfel de abatere de la normele de conduită democratice, prin elemente discursive care pot fi tratate drept incitare la ură față de membrii CEC și care în anumite circumstanțe ar face posibilă provocarea la violență.

Alte concluzii ale Asociației, precum limitarea nejustificată a dreptului la libera exprimare, a dreptului de informare a cetățenilor prezenți la ședință, neglijarea transparenței decizionale, dar și recomandările de rigoare pot fi consultate în Opinia Promo-LEX.

Contacte: Emil Gaitur, comunicator Promo-LEX – email: [email protected]; tel.: +37369172642.

PDF

***

Preluarea informației din comunicatele Promo-LEX este binevenită prin menționarea sursei.
Textele comunicatelor de presă ale asociației pot fi supuse modificărilor redacționale.

În cadrul scrutinului pentru funcția de Președinte a Federației Ruse din 2018, în zonele disputate sau aflate în conflict din Europa de Est au votat 1 212 591 de cetățeni ai Federației Ruse, dintre care – 73 947 de voturi vin din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

În aceste zone, 93, 86% din alegători l-au susținut pe Vladimir Putin. Cel mai mare procentaj în susținerea acestui candidat s-a înregistrat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova – 96, 4%.

Federația Rusă nu a deschis nicio secție de votare în regiunea Donbas (Ucraina), pe motiv că nu ar fi avut acordul autorităților ucrainene. În același timp, în regiunea transnistreană autoritățile Federației Ruse nu au menționat niciun impediment în deschiderea secțiilor de votare.

Cu excepția Crimeii, în celelalte zone de conflict sau post-conflict – Rusia nu își asumă responsabilitatea pentru exercitarea jurisdicției, cu toate acestea exercită acțiuni care demonstrează deținerea unui control total. După cum se observă, inclusiv în situația actuală de constituire și funcționare a secțiilor de votare, Federația Rusă continuă să ofere suport și să exercite controlul politic, diplomatic și mediatic foarte generos în regiunile de conflict și post-conflict din spațiul CSI.

Promo-LEX reiterează că acest suport este exercitat contrar normelor dreptului internațional și documentelor bilaterale semnate cu Republica Moldova.

Mai multe detalii vedeți AICI.

Mai jos puteți vedea harta entităților disputate sau în conflict din Europa de Est și cum s-a votat în aceste zone în ziua alegerilor prezidențiale din Federația Rusă:

Astăzi, 21 martie, este marcată Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale. Cu această ocazie, Asociația Promo-LEX îndeamnă autoritățile să dea dovadă de responsabilitate, diligență și să ia toate măsurile necesare pentru a educa populația în spiritul drepturilor omului și a respectului reciproc, dar și să sancționeze eficient cazurile de încălcare a drepturilor omului.

Constituția Republicii Moldova garantează dreptul fundamental la egalitate a tuturor în fața legii. Cu toate acestea, stereotipurile și prejudecățile legate de rasă, culoare, apartenență etnică și națională rămân adânc înrădăcinate în mediul în care trăim.

Mediul online, rețelele sociale și mass-media zilnic perpetuează aceste stereotipuri și contribuie la creșterea nivelului de intoleranță și ură în societate. Acest fenomen este atât de complex și imprevizibil, încât majoritatea efectelor sunt imposibil de anticipat.

Intoleranța exprimată public de către demnitarii de stat, politicieni și persoanele publice – de multe ori înlocuiește retorica constructivă și opiniile argumentate, transformând discursul public într-un izvor de stereotipuri și prejudecăți, divizând societatea și marginalizând unele grupuri de oameni.

Discursul care instigă la ură și intoleranță continuă să rămână în Republica Moldova un fenomen tolerat, neprevenit și nesancționat. Autoritățile nu au o viziune clară de reacție la acest fenomen, iar până în prezent nu sunt strategii de combatere a intoleranței în mediul online și asigurarea securității cibernetice. De asemenea, nu există un cadru legal eficient pentru sancționarea crimelor motivate de ură, iar practicile de examinare a acestui tip de infracțiuni sunt deficiente.

În același timp, suntem îngrijorați că până în prezent Parlamentul Republicii Moldova încă nu a adoptat amendamentele stabilite în proiectul de lege nr. 301 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Aceste amendamente conțin definiția crimelor motivate de prejudecată, spectrul de infracțiuni aplicabile, lista de criterii (caracteristici) protejate și majorarea pedepselor. Ele vor crea premise pentru ajustarea și uniformizarea practicilor de sancționare a crimelor motivate de prejudecată și pentru identificarea remediilor mai eficiente pentru victimele acestor tipuri de infracțiuni.

Asociația Promo-LEX face apel către persoanele publice, mass-media, politicieni, candidați electorali ș.a. – să se abțină în discursurile publice ale acestora de la manifestarea, în diverse forme, a intoleranței, prejudecăților și discriminării.

La data de 13 martie 2018, Ministerul Justiției al Federației Ruse a calificat „Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice” (EPDE), o rețea de organizații independente ale societății civile care se ocupă de observarea alegerilor, precum și o organizație lituaniană, membră a acestei rețele, Centrul Internațional pentru Studii Electorale (IESC) – drept „organizații indezirabile”.

Asociația Promo-LEX, membru fondator al EPDE, este solidară cu Platforma și  își exprimă îngrijorarea privind calificarea pe care a făcut-o Federația Rusă.

Cu o declarația în acest sens a venit Stefanie Schiffer, Președintele EPDE: „Ne exprimăm protestul împotriva calificării noastre drept «organizație indezirabilă» și împotriva criminalizării fără deosebire și a discreditării rețelei noastre. Cerem Ministerului Justiției al Federației Ruse să revoce imediat această măsură”.

Prin introducerea, în anul 2015, a Legii privind „organizațiile indezirabile”, guvernul Federației Ruse încearcă să criminalizeze eforturile de cooperare internațională ale mișcărilor democratice. Angajații organizațiilor internaționale și partenerelor lor din Federația Rusă trecute în „lista neagră” pot fi condamnați la închisoare pe un termen de până la șase ani, și pot primi interdicția de a intra pe teritoriul Rusiei precum și numeroase alte sancțiuni în cazul continuării cooperării lor.

Guvernul Germaniei a criticat legea în anul 2015, calificând-o drept „măsură de izolare și discreditare a societății civile care critică autoritățile din Rusia și de prevenire a cooperării transfrontaliere,” ce sporește și mai mult „sentimentul de nesiguranță și frică deja existent în societatea civilă din această țară”. Guvernul Germaniei a reacționat și de această dată, astfel la 15 martie 2018, Reprezentanta Guvernului pentru drepturile omului şi ajutor umanitar, Bärbel Kofler a venit cu o declarație, menționând că „în Rusia se încearcă discreditarea observatorilor independenți”.

De asemenea, Ambasada Uniunii Europene în Rusia și Forumul Societății Civile UE-Rusia au venit cu reacții în acest sens, în susținerea EPDE.

Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra tendințelor îngrijorătoare din țările CSI privind presiunea și acțiunile denigratoare la adresa organizațiilor neguvernamentale, în special a celor care promovează alegerile libere și corecte, monitorizează respectarea drepturilor omului,  etc.

****
EPDE este o alianță a organizațiilor de observare a alegerilor, fondată în anul 2012 pentru a susține observarea alegerilor de către cetățeni în țările Parteneriatului Estic, Federația Rusă și în toată Europa, precum și pentru a contribui la procesul electoral democratic.

Mai multe informații despre EPDE sunt disponibile la www.epde.org

„Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice” (EPDE) a fost lansată la 12 decembrie 2012, în Polonia, Varșovia de către doisprezece organizații ale societății civile ce sprijină sau efectuează observarea alegerilor naționale în statele din Parteneriatul Estic, Federația Rusă și Uniunea Europeană. Printre membrii fondatori ai „Platformei Europene pentru Alegeri Democratice” este și Asociația Promo-LEX.

Asociația Promo-LEX își exprimă îngrijorarea privind lipsa coordonării cu autoritățile de la Chișinău vizavi de deschiderea a 24 secții de votare pe teritoriul regiunii transnistrene,  cu ocazia alegerilor prezidențiale din Rusia.

La 18 martie 2018, în Federația Rusă vor fi organizate alegeri prezidențiale. Cu această ocazie, autoritățile Federației Ruse au decis deschiderea a 27 de secții de votare în Republica Moldova. Dintre acestea, 3 sunt constituite în teritoriul controlat de autoritățile constituționale și alte 24 sunt constituite în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.[1]

Asociația Promo-LEX regretă modul în care s-a decis constituirea și funcționarea celor 24 secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Considerăm că aceste acțiuni, care nu par să fie coordonate cu autoritățile Republicii Moldova, sunt  contrare cutumelor diplomatice și vin să confirme o dată în plus că anume Federația Rusă deține controlul de facto asupra administrației regiunii transnistrene.

Refuz de executare a hotărârilor CtEDO pe regiunea transnistreană din partea Rusiei, care însă sprijină acest regim
De asemenea, Asociația Promo-LEX subliniază  că autoritățile Federației Ruse au un comportament și mesaj total diferit atunci când sunt somate să intervină în situațiile de încălcare a drepturilor omului de către reprezentanții administrației secesioniste și refuză executarea Hotărârilor Curții Europene pentru Drepturile Omului.[2] În aceste situații, autoritățile ruse invocă lipsa jurisdicției acestora asupra acestui teritoriu și lipsa controlului asupra administrației de la Tiraspol. Totuși, după cum se observă inclusiv în situația actuală de constituire și funcționare a secțiilor de votare, Federația Rusă continuă să ofere atât suportul cât și să exercite controlul politic, diplomatic, economic, social, militar și mediatic foarte generos și necondiționat. Reiterăm că acest suport este exercitat contrar normelor dreptului internațional și documentelor bilaterale semnate cu Republica Moldova.

Lipsa reacției din partea Chișinăului
Asociația Promo-LEX regretă și lipsa unor reacții oficiale clare din partea autorităților constituționale ale Republicii Moldova – în special a MAEIE  – pe faptul organizării alegerilor prezidențiale ruse pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă în trecut astfel de acțiuni unilaterale erau dur criticate la nivel oficial.

Reacția asociației Promo-LEX
Asociația Promo-LEX, fiind specializată în promovarea și apărarea drepturilor omului în regiunea transnistreană precum și în monitorizarea proceselor democratice în Republica Moldova, inclusiv observarea și monitorizarea scrutinelor electorale, consideră  că:

• organizarea alegerilor din Federația Rusă, prin deschiderea celor 24 secții de votare în regiunea transnistreană este un alt act de încălcare gravă a normelor dreptului internațional;
• campania electorală și cea de informare a alegătorilor, organizată în regiunea transnistreană nu corespunde criteriilor necesare pentru recunoașterea unor alegeri drept libere și corecte și încalcă atât drepturile alegătorilor, cât și ale concurenților electorali înscriși în cursa electorală din Federația Rusă;
• organizarea alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova în teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale, cu încălcarea inclusiv a legislației Federației Ruse pune la îndoială corectitudinea și libertatea întregului proces electoral de alegere a Președintelui Federației Ruse.

Promo-LEX menționează că alegerile prezidențiale din Rusia în regiunea transnistreană par să fie desfășurate cu încălcarea legislației Rusiei. Din moment ce administrația de la Tiraspol își asumă anumite angajamente, inclusiv materiale, precum transportarea alegătorilor la secțiile de votare, este încălcat art. 9 din Legea Federală a Federației Ruse cu privire la alegerile Președintelui, care stabilește fără derogări că finanțarea evenimentelor referitoare la pregătirea și desfășurarea alegerilor președintelui Federației Ruse se realizează (exclusiv) din contul resurselor financiare din bugetul federal.

De asemenea, ținând cont de faptul că Federația Rusă recunoaște regiunea transnistreană și administrația acesteia ca o parte a teritoriului Republicii Moldova, implicarea directă a administrației de facto de la Tiraspol în alegeri este contrară art. 11 din aceeași Lege, care stabilește neadmiterea participării în alegerile prezidențiale ale cetățenilor străini, apatrizilor, organizațiilor și mișcărilor internaționale, organizațiilor necomerciale care îndeplinesc funcții de agent străin.

Colaborarea activă dintre administrația de facto de la Tiraspol și autoritățile Federației Ruse pentru organizarea acestor alegeri este confirmată de următoarele:

• ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Farit Muhametșin a cerut direct asistența administrației de la Tiraspol pentru organizarea alegerilor în Transnistria, fără a solicita avizul MAEIE și Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova;
• liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a ordonat „punerea la dispoziţia unor comisii electorale formate de Ambasada Rusiei în Republica Moldova a unor spaţii, mijloace de transport şi de comunicaţie necesare desfăşurării alegerilor;
• administrația de la Tiraspol a făcut campanie electorală prin organizarea unor evenimente publice;
• Administrația de la Tiraspol s-a angajat să asigure transport gratuit pentru toți cei care vor dori să voteze;
• Au fost distribuite peste 60 de mii de materiale electorale, iar în total au fost pregătite peste 192 mii de buletine de vot;
• Au fost constituite și deschise 24 secții de votare, – cu două mai multe decât la precedentele alegeri din 2016.

Contacte: Emil Gaitur – comunicator Promo-LEX. Tel.: +37369172642, email: [email protected].

Preluarea informației în baza comunicatelor Promo-LEX este binevenită prin menționarea asociației ca sursă. De asemenea, textele comunicatelor asociației pot fi supuse modificărilor redacționale.

[1] Secțiile de votare în afara Federației Ruse, http://www.cikrf.ru/analog/prezidentskiye-vybory-2018/obespechenie-izbiratelnykh-prav/za_predel_golos.php

[2] Conferință internațională: Executarea hotărârilor CtEDO în cauzele privind regiunea transnistreană, https://promolex.md/11623-conferinta-internationala-executarea-hotararilor-cedo-in-cauzele-privind-regiunea-transnistreana/?lang=ro

Lista persoanelor responsabile de violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, https://promolex.md/wp-content/uploads/2018/03/1-Promo-LEX_lista_persoanelor_02.03.2018.pdf

Autoritățile publice locale admit abateri atunci când publicul nu este lăsat  să cunoască multe despre munca acestora, în special în ceea ce privește afișarea informației obligatorii pe pagina de internet, procesul de achiziții publice, facilități pentru persoanele cu nevoi speciale, dar și privind emiterea răspunsurilor către cetățeni, constată Promo-LEX într-un Raport pentru a doua jumătate a anului 2017.

Deși au fost observate și tendințe pozitive în unele cazuri – precum publicarea codurilor de etică și a bugetelor – situația necesită îmbunătățiri substanțiale în consiliile raionale și municipale. Astfel, chiar dacă deseori este invocată lipsa autonomiei locale financiare, există cauze care pot fi soluționate cu puterile proprii.

În comparație cu primul raport pe 2017, pentru a doua jumătate a anului au fost examinate componente noi, precum cea care ține de posibile folosiri abuzive a resurselor administrative, dar și a fost întreprinsă o comparație între cele două perioade examinate în anul precedent.

Folosirea abuzivă a resurselor administrative – învăluită în mister
Majoritatea celor intervievați din consiliile raionale/municipale și deputații Adunării Populare a Găgăuziei au refuzat să răspundă întrebărilor legate de posibile abuzuri în folosirea resurselor administrative, unii au amânat discuțiile, iar alții au refuzat comunicarea. Potrivit legii, pedeapsa maximă pentru folosirea resurselor administrative în campaniile electorale este de 3 ani de închisoare. Recomandarea Promo-LEX este ca legea să pedepsească aceste fapte nu doar în campaniile electorale, ci și în afara acestora.

Situația e și mai îngrijorătoare datorită faptului că un număr impunător din aleșii locali au menționat că au fost supuși intimidărilor fizice sau psihice pentru ca să ia anumite decizii (în peste 20%), dar și că au fost amenințați cu intentarea dosarelor sau cu pierderea locului de muncă.

Locuitorii nu sunt implicați în bugetarea participativă
Bugetarea participativă este aplicată abia de un an, iar impactul acesteia a fost resimțit doar în Chișinău și Bălți. Atunci când aceasta este pusă în valoare, locuitorii au posibilitatea reală să decidă – prin vot – felul în care sunt cheltuiți o parte din banii publici. În acest scop, Promo-LEX recomandă obligarea prin lege a autorităților locale să implementeze acest concept în țară.

Contracte de achiziții semnate în baza unei singure oferte
Deși legea obligă asigurarea concurenței în achiziții publice, valoarea contractelor semnate cu autoritățile locale în urma concursurilor cu un singur participant însumează circa 145  milioane de lei (!) pentru semestrul doi al anului trecut. Acest fapt trezește îngrijorare în condițiile actuale ale dezvoltării economiei locale, chiar dacă aproape jumătate din contracte au fost semnate cu participarea a patru și mai mulți concurenți. Ca și în prima jumătate a anului trecut, majoritatea resurselor financiare ale autorităților locale au fost dedicate lucrărilor de construcție.

În Raport aflați și alte date la subiect, inclusiv un top al companiilor cu care au fost semnate cele mai multe contracte.

Fără răspuns din partea autorităților locale rămân o treime din solicitanții de informații
Pentru ca să pună la încercare capacitățile autorităților locale la trimiterea răspunsurilor către solicitanți, sub supravegherea Promo-LEX au fost expediate peste 70 de scrisori către acestea. Cu regret, asociația a constatat că o treime din persoanele care au cerut anumite informații publice să le cunoască, nu au primit niciun răspuns de la autoritățile locale.

Doar 4 din 35 autorități locale au număr de telefon anticorupție afișat online
Monitorizarea paginilor web ale autorităților locale indică spre o situație precară în ceea ce privește transparența decizională. Totuși, cerința legală, care poate fi îndeplinită cu eforturi minime de către autoritățile locale este afișarea pe pagina web a instituțiilor a unui număr de telefon anticorupție. Asociația, însă, a constatat că doar 4 din 35 autorități locale au făcut-o (!). La fel, doar un sfert din autoritățile locale au publicat pe pagina web un plan de integritate instituțional și doar o treime au publicat CV-urile conducerii.

Aproape jumătate din autoritățile locale nu au rampe de acces
O situație precară a fost constatată și la dotarea cu minim de facilități a sediilor consiliilor raionale și municipale.  Vorbim aici despre lipsa în jumătate din sedii a rampelor pentru persoane cu necesități speciale  și mame cu copii în cărucioare, cameră separată pentru alăptarea copiilor sugari nu există în niciunul din sedii, dar nici elementarul scaunelor în hol pentru cetățeni nu este asigurat pe deplin.

Rețelele sociale – utilizate de 2 ori mai mult în comunicarea cu autoritățile locale
Informația publicată pe internet de către autoritățile locale, precum și comunicarea pe rețelele sociale și poșta electronică sunt cel mai des folosite de cetățeni în relația cu aleșii locali. Mai mult, comparativ cu prima perioadă a anului 2017, comunicarea în baza rețelelor de socializare cu autoritățile locale este folosită de două ori mai mult.

O treime din ședințe transmise live
Asociația Promo-LEX apreciază și salută transmiterea live a ședințelor autorităților deliberative de nivelul II, considerând acesta un element care sporește transparența procesului decizional. Deși este un procedeu relativ nou pentru Republica Moldova, constatăm că peste 30% din ședințe în perioada monitorizată au fost transmise în direct fie prin intermediul portalurilor online, fie în direct pe TV.

Mai multe la subiect despre toate raioanele din țară, în a doua jumătate a anului 2017 – inclusiv recomandări pentru Parlament și alte autorități – aflați direct din Raportul Promo-LEX privind transparența activității administrației publice locale de nivelul II și a UTA Găgăuzia.

Contacte: Emil Gaitur, comunicator Promo-LEX – email: [email protected]; tel.: +37369172642.

PDF

***

Acest raport s-a bazat pe monitorizarea activității consiliilor raionale/municipale și a Adunării Populare a Găgăuziei, președinților de raion; precum și prin consultarea opiniei a 105 persoane selectate obiectiv din toate cele 35 unități administrative.

Monitorizarea a devenit posibilă grație sprijinului financiar acordat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” implementat de Promo-LEX.

Preluarea informației în baza comunicatelor Promo-LEX este binevenită prin menționarea asociației ca sursă. De asemenea, textele comunicatelor asociației pot fi supuse modificărilor redacționale.