Promo-LEX a lansat Raportul privind „Drepturile Omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova” și un studiu privind neexecutarea hotărârilor Curții Europene

Astăzi, 16 august 2018, în cadrul unei mese rotunde, Asociația Promo-LEX a lansat Raportul semestrial – „Drepturile Omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”. Raportul include constatările cu privire la situația din stânga Nistrului în domeniul drepturilor omului, pentru perioada ianuarie – iunie 2018.

Promo-LEX a analizat acțiunile autorităților constituționale ale Republicii Moldova,  Federației Ruse, organizațiilor internaționale, dar și ale administrației de facto de la Tiraspol.

A fost monitorizat gradul implementării angajamentelor asumate prin deciziile protocolare, decizii care privesc situația drepturilor omului în regiunea transnistreană: libertatea de circulație, situația școlilor cu predare în grafia latină, apostilarea actelor de studii eliberate de instituțiile locale și terenurile fermierilor din Dubăsari.

Potrivit avocaților Promo-LEX, administrația de facto de la Tiraspol s-a evidențiat prin mai multe decizii controversate. Una dintre ele este interzicerea tratării pacienților cu boli periculoase și deosebit de periculoase de către specialiști din cadrul instituțiilor cu capital străin.

În raportul precedent, Promo-LEX a constatat că prezumția nevinovăției continuă a fi încălcată de către structurile locale de forță, iar sursele media preiau comunicatele de presă ale acestora fără a le adapta. În perioada ianuarie-iunie 2018, aceste practici au continuat. De asemenea, continuă practicile de răpire și intimidare a persoanelor atât în Moldova, cât și în țara vecină Ucraina.

În raport se menționează că jurnaliștilor incomozi administrației din stânga Nistrului le sunt puse „bețe în roate”. Spre exemplu, Ziarul „Profsoiuznîe vesti” din stânga Nistrului și-a încetat activitatea, ca urmare a modificării „legislației” de către „Sovietul Suprem” de la Tiraspol. Redactorul-șef, Ludmila Covali, consideră că administrația de facto s-a răzbunat astfel pentru că publicația nu a susținut actuala putere la ultimele alegeri. Unul dintre puținii jurnaliști independenți din regiunea transnistreană a confirmat presiunile la care sunt supuși colegii de breaslă.

În studiu se amintește că la 19 mai 2018 au intrat în vigoare noile „reglementări” privind organizațiile necomerciale din regiunea transnistreană. Potrivit acestor modificări, organizațiile necomerciale locale care primesc fonduri din străinătate nu vor putea desfășura o serie de activități, inclusiv cele ce se referă la promovarea și apărarea drepturilor omului.
Organizațiile vor fi obligate în termen de un an să se conformeze noilor modificări, în caz contrar riscă să fie lichidate, iar membrii organizațiilor ar putea fi sancționați „penal”.

Suportul necondiționat al Federației Ruse în regiunea transnistreană a continuat. Federația Rusă a expediat în regiunea transnistreană ajutor umanitar în sumă de 435 mln ruble rusești. Totodată, Grupul Operativ al Trupelor Ruse continuă să ofere lecții de patriotism tinerilor din regiune, antrenează elevii „școlii suvoroviste” de la Tiraspol, desfășoară manevre și exerciții militare ilegale.

De asemenea, în cadrul evenimentului a fost prezentat Studiului Neexecutarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în cazurile provenite din regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, elaborat de expertul Lilian Apostol.
Studiu urmărește identificarea originilor de neexecutare a hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană pe cazurile de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreana a Republicii Moldova.

Pentru informații, contactați:
Axenia Chirilov, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 060 16 83 14
E-mail: [email protected]

Galerie foto:




Practicile de răpire și transmitere a persoanelor către structurile regimului din Tiraspol continuă

La 31 iulie 2018, Asociația Promo-LEX împreună cu avocatul Veaceslav Țurcan au organizat Conferința de presă privind îngrijorările ce țin de continuarea practicilor ilegale de răpire și transmitere a persoanelor către structurile regimului din Tiraspol. 

Pe parcursul anilor au fost înregistrate numeroase cazuri în care reprezentanții miliției din regiunea transnistreană a Republicii Moldova au răpit persoane și le-au  transportat pe teritoriul aflat în afara controlului autorităților constituționale.

Recent, la 27 iulie, fostul șef al așa-zisului Departament de Interne din stânga Nistrului, Ghenadii Kuzmiciov, deplasându-se pe traseul Chișinău – Leușeni, a fost oprit de către un echipaj al Inspectoratului Național de Patrulare pentru a-i fi verificate actele. Între timp, un alt vehicul, fără numere de înmatriculare, a oprit, iar patru mascați l-au pus la pământ pe Ghenadii Kuzmiciov, au luat toate actele din mâinile polițiștilor, iar ulterior l-au reținut pe Kuzmiciov și s-au făcut nevăzuți, transportându-l direct în or. Tiraspol.

Ion Manole, Director Executiv al Asociației Promo-LEX, spune că „există toate semnele unei răpiri și este extrem de îngrijorător faptul că la această răpire ar fi participat organele de forță constituționale. Dacă se demonstrează că reprezentanții poliției sunt implicați, acest fapt poate servi ulterior drept argument pentru condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alături de Federația Rusă, deoarece acțiunile autorităților conțin fapte abuzive, fapte ce demonstrează că autoritățile constituționale nu au creat mecaniste eficiente de apărare a drepturilor omului, dar și de garantare a drepturilor persoanelor care se află legal pe teritoriu țării”.

Asociația Promo-LEX condamnă practicile de colaborare între organele constituționale de poliție și structurile ilegale din stânga Nistrului. Asociația reiterează că potrivit Constituției Republicii Moldova, justiția se realizează doar de către autoritățile constituționale care trebuie să decidă asupra aplicării prevederilor legale.

Potrivit rudelor lui Kuzmiciov, după ce a fost reținut, acesta a fost maltratat și a fost lipsit de asistența medicală necesară.

„O astfel de inegalitate nu putea fi comisă fără ca cei din conducerea de vârf a Ministerului Afacerilor Interne să nu cunoască, inclusiv chiar ministrul. În asemenea situație, într-un stat civilizat, dar având în vedere condițiile Republicii Moldova, autoritățile ar trebui să aducă explicații publice despre incidentul respectiv, cât și să informeze cetățenii despre măsurile luate pentru ca astfel de situații să nu se mai repete. Un alt lucru grav este faptul că nici măcar avocatul nu poate afla detalii despre acuzațiile ce îi sunt aduse lui Kuzmiciov, ori starea sa actuală de sănătate”, a menționat Veaceslav Țurcan, avocat.

Pentru informații, contactați:
Axenia Chirilov, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 060 16 83 14
E-mail: [email protected]

Galerie foto:




Federația Rusă a fost audiată la Comitetul ONU împotriva Torturii

Comitetul ONU împotriva Torturii (UNCAT) a evaluat, la 26 iulie 2018, situația respectării drepturilor omului în baza celui de-al șaselea raport periodic al Federației Ruse. 

Având în vedere că la sesiunea de evaluare a Republicii Moldova din 2017, Comitetul ONU împotriva Torturii a constatat lipsa capacității Republicii Moldova de a exercita controlul efectiv asupra regiunii transnistrene, fapt ce împiedică aplicarea Convenției împotriva Torturii în această regiune (21 decembrie 2017, CAT / C / MDA / CO / 3),[1] iar recunoașterea unui „vacuum legal” în regiune sau a unei „găuri negre” în spațiul legal european este inadmisibilă,[2] Promo-LEX în parteneriat cu OMCT au prezentat în atenția experților Comitetului un raport privind obligația extrateritorială a Federației Ruse privind asigurarea protecției dreptului de a nu fi supus torturii sau altor rele tratamente în regiunea transnistreană. În acest raport, a fost atrasă atenția asupra faptului că obligațiunea extrateritorială a statelor în a preveni tortura și alte relele tratamente este aplicată chiar și atunci când statele exercită indirect sau direct, de facto controlul efectiv asupra persoanelor sau teritoriilor.[3]

În cadrul evaluării Federației Ruse, pentru prima data, experții Comitetului au abordat întrebarea cu privire la obligația extrateritorială a Federației Ruse privind asigurarea protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană.

În același timp, contrar constatărilor Curții Europene ale Drepturilor Omului,[4] delegația Federației Ruse a replicat precum că nu au deținut niciodată un control efectiv asupra regiunii transnistrene, astfel încât situația drepturilor omului nu poate fi discutată în sesiunea de revizuire a Federației Ruse.

Reacționând la comentariile delegației Federației Ruse, experții Comitetului au reamintit despre caracterul complementar al organelor ale drepturilor omului și despre principiul jurisdicției extrateritoriale.[5]

Comitetul ONU împotriva Torturii urmează să emită mai târziu Observațiile Concluzive cu recomandările relevante, pe care Federația Rusă va trebuie să le implementeze pe parcursul următorilor ani.

1] Observații finale privind al treilea raport periodic al Republicii Moldova (2017) http://md.one.un.org/content/dam/unct/moldova/docs/CAT%20on%20MD%202017_RO.pdf
[2] Case of Ilascu and others v. Moldova and Russia (application no. 48787/99) judgment 8 july 2004
[3] Raportul Raportorului Special nr.A/70/303 din 7 august 2015 http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/70/303&Lang=E
[4] Catan and others v. Russia and Moldova, Grand Chamber Judgment from 19 October 2012; Pisari v. Moldova and Russia, Third Section Judgment from 21 April 2015; Mozer v. Moldova and Russia Grand Chamber Judgment from 23 February 2016and others; Cazul Sandu și alții  v. Moldova and Russia appl.nr.21034/05.
[5] https://www.ohchr.org/SP/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=23412&LangID=E

Mai multe informații, vedeți în Raportul Asociației Promo-LEX și în Sesiunea de audiere a Federației Ruse la Comitetul ONU împotriva Torturii poate fi vizionată mai jos:




Reforma fiscală – o încercare de camuflare a amnistiei capitalului dubios?

Organizațiile societății civile semnatare își exprimă îngrijorarea și condamnă adoptarea noului proiect de lege (nr. 284) privind declararea voluntară și facilitarea fiscală, care, în esență, reprezintă o nouă tentativă de amnistiere a capitalului obținut din surse dubioase. De asemenea, trezește suspiciuni prezentarea acestei măsuri drept un element a unei reforme fiscale ample fără o analiză de impact, care este obligatorie în astfel de situații.  Se creează impresia că intenția amnistiei fiscale este camuflată după reforme fiscale, unele din ele multașteptate de business sau binevenite de cetățeni. Efectul amnistiei fiscale, însă, va fi unul de adâncire și încurajare a corupției, lucru pe care nu ni-l dorim ca și societate.

Ministerul Finanțelor a luptat vehement până în prezent pentru fiecare leu care putea fi pierdut în rezultatul unor facilități fiscale, dar iată că autoritățile au lansat o nouă inițiativă legislativă  întitulată „mica reformă fiscală” , fără o analiză de impact concludentă, cu modificări importante pe multiple filiere, inclusiv pe domeniul ”de neatins” în ce privește contribuțiile obligatorii în fondul social. Contrar recomandărilor FMI și ale Băncii Mondiale, pe 24 iulie 2018, autoritățile lansează o reformă cu consecințe imprevizibile pentru economia națională, dar și pentru relațiile cu finanțatorii externi.

Riscul politic al facilităților fiscale multiple prevăzute de așa-numita „mica reformă fiscală”, nu este justificat decât în cazul în care, acestea ar avea drept scop, acoperirea amnistierii capitalului prevăzută de proiectul de lege nr. 284 promovat în paralel și în regim de urgență în Parlament.

Proiectul de lege nr. 284 privind declararea voluntară și facilitarea fiscală nu specifică clar scopul urmărit, lipsește specificarea condițiilor obiective ce impun apariția acestei legi și nici finalitatea urmărită. O analiză de impact concludentă nu a fost efectuată, iar practica de amnistiere a capitalului cu un preț redus de doar 3% comparativ cu taxările standard sunt contrare practicilor internaționale în acest domeniu, cu riscuri majore de impact social negativ și stimulare a creșterii nesupunerii fiscale.

Proiectul de lege a fost aprobat de către Guvern pe 25 iulie 2018, inclus pe agenda Parlamentului din 26 iulie 2018 și deja adoptat în ambele lecturi cu 56 de voturi ale deputaților democrați și popular-europeni. Cu o zi înainte, proiectul a obținut avizul pozitiv al Comisiei parlamentare Buget și Finanțe.

Readucem aminte că un proiect similar a fost propus în anul 2016, care a fost criticat dur atât de comunitatea de experți, societatea civilă, dar și de către organismele internaționale. Revenirea cu insistență la regimul de amnistiere a capitalurilor acumulate și nedeclarate, în pofida calificării negative din partea organismelor internaționale, reprezintă un indicator al promovării unor interese de grup infiltrate în mediul politic.

Amnistierea capitalului indiscutabil este o măsură contraproductivă, încurajatoare pentru beneficiarii de venituri din corupție și crimă și descurajatoare pentru cetățenii de bună credință și plătitorii de taxe. De facto, existența unor astfel de proiecte de lege indică faptul că Guvernul este incapabil să asigure verificarea provenienței bunurilor și a veniturilor și renunță la întreprinderea de măsuri și eforturi pentru asigurarea acestui proces.

Proiectele de reformă fiscală cu implicații atât de importante a fost promovat cu neglijarea proceselor democratice, dar nici cu expertiza tehnică riguroase indispensabilă pentru astfel de reforme. Audieri publice la acest proiect nu au existat, iar procesul de lansare și validări a proiectului de Lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală este unul în regim fulger, cu încălcarea directă a proceselor democratice, netransparență și excluderea societății civile. Nu au fost organizate nici consultări publice, nici expertiza anticorupție nu a fost elaborată, deși este obligatorie potrivit Legii nr. 100 cu privire la actele normative.

Este cu atât mai inacceptabilă această grabă în cazul unui proiect asupra căruia s-au expus negativ atât societatea civilă, cât și partenerii de dezvoltare ai țării noastre nici doi ani în urmă. Lipsa documentelor de analiză de impact, dar și declarațiile diametral opuse ale Primului Ministru și ale Șefului Comisiei Parlamentare Buget și Finanțe, denotă abordare superficială fără expertizare tehnică a proiectului. Abordarea dată este la limita aventurismului politic și comportă riscuri majore de instabilitate fiscală și bugetară pentru perioadele ulterioare.

Pentru a diminua riscurile unei reforme fiscale este necesară respectarea unui șir de principii.

  • Asigurarea unui proces democratic, transparență decizională și consultări publice largi cu asigurarea unor termene suficiente pentru reacții și opinii ale persoanelor și organizațiilor interesate;
  • Evaluarea de impact riguroasă a măsurilor de reformă fiscală propuse;
  • Abandonarea proiectelor de amnistie fiscală sub orice formă în condițiile corupției masive și delapidărilor din fondurile publice;
  • Reforma fiscală trebuie să îmbunătățească echitatea socială și să contribuie la un trai decent al cetățenilor RM.

Organizațiile semnatare:

  1. Condamnă adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a proiectul de lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală;
  2. Solicită Președintelui Republicii Moldova să nu promulge legea adoptată;
  3. Solicită implicarea FMI, BM, UE, GRECO si Moneyval să examineze acestei inițiative legislative din perspectiva compatibilității cu angajamentele internaționale și bilaterale asumate de Republica Moldova în raport cu fiecare dintre parteneri.

Organizații semnatare:

  • Centrul Analitic Independent Expert-Grup
  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  • Centrul de Analiză Centrul de Analiză și Prevenire a Corupție (CAPC)
  • Centrul de Politici și Refome (CPR)
  • Institutul pentru Polici și Reforme Europene
  • Asociația Promo-LEX

    Sursă: Expert-grup.org



Sistemul de justiție penală din Moldova pune în pericol vieți umane

La 26 iulie 2018, Asociația Promo-LEX a organizat Conferința de presă cu tema: „Sistemul de justiție penală omoară oameni”. În cadrul conferinței, avocații Asociației au vorbit, în special, despre starea de sănătate extrem de gravă a lui Serghei Cosovan, care se află la moment în Penitenciarul nr. 16, despre asistența medicală necalificată în detenție, cât și lipsa unei reacții din partea autorităților responsabile, după Apeluri expediate atât de Promo-LEX, cât și de alte organizații internaționale.

După Conferința de presă organizată de Promo-LEX la 20 aprilie 2018 privind cauza Cosovan, după Apelul Amnesty International, Apelul Organizației Mondiale Împotriva Torturii, îngrijorările împărtășite de Avocatul Poporului, ș.a. m. d., autoritățile responsabile nu au venit cu nicio reacție.

„Potrivit experților internaționali, a recomandărilor Comitetului ONU împotriva Torturii, într-un stat nu trebuie să existe sisteme medicale publice paralele. În cazul maladiilor complexe, cum este în situația lui Cosovan, deținuții trebuie să beneficieze de un deplin volum de asistență medicală calificată, care nu poate fi oferită de serviciul medical din cadrul sistemului penitenciar din Moldova”, declară Nicoleta Hriplivîi, avocată a Asociației Promo-LEX.

Avocații Promo-LEX susțin că serviciul medical din sistemul penitenciar nu este unul independent, nu este supus verificării din partea Ministerului Sănătății, nu respectă  întocmai protocoalele clinice, și acest fapt va genera și mai departe victime omenești.

„Noi, totuși, sperăm că autoritățile ne vor auzi și vor elabora politici care vor opri procesul de aplicare abuzivă a aresturilor preventive la solicitarea procurorilor”, menționează Vadim Vieru, avocat al Asociației Promo-LEX.

Ieri, 25 iulie, Promo-LEX a expediat observațiile la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Asta după ce la 29 martie curent, Curtea a comunicat de urgență plângerea lui Serghei Cosovan, depusă de Promo-LEX la 20 martie 2018.

Promo-LEX somează Guvernul Republicii Moldova, autoritățile de resort, să întreprindă de urgență următoarele măsuri individuale și generale:

  • Transferul de urgență a cetățeanului Serghei Cosovan într-o instituție medicală publică specializată în tratarea maladiilor hepatice severe și transplant hepatic, pentru a-i sigura asistența medicală necesară;
  • Implementarea de urgență a unor măsuri menite să reducă rata înaltă de aplicarea excesivă și nejustificată a arestului preventiv în Republica Moldova;
  • Implementarea recomandărilor Comitetului ONU împotriva Torturii din 2017, în vederea transferului unităților medicale din subordinea DIP (ANP) în subordinea Ministerului Sănătății;
  • Implementarea recomandărilor Consiliului pentru Prevenirea Torturii din 2018 prin: asigurarea independenței personalului medical din toate locurile de detenție; prin transferul responsabilității pentru sănătatea persoanelor deținute către Ministerul Sănătății, în vederea asigurării examenului medical independent.
  • Realizarea accesului deținuților la servicii medicale calitative echivalenței celor disponibile în sistemul medical public.

Pentru informații, contactați:
Axenia Chirilov, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 060 16 83 14
E-mail: [email protected]

Galerie foto:




Declarația ONG-urilor din domeniul Drepturilor Omului privind amenințările primarului orașului Orhei

Organizațiile semnatare condamnă discursul de ură și amenințările făcute de Ilan Șor, primarul orașului Orhei și președintele Partidului Politic „Şor”, la adresa jurnaliștilor și a unor oponenți politici. Acest comportament este incompatibil cu democrația, instigă la ură și violență. El nu poate fi lăsat nesancționat de către autorități.

La 20 iulie 2018, în cadrul unui eveniment organizat de Partidul „Șor”, mai mulți simpatizanți ai lui Ilan Șor au protestat în municipiul Chișinău la sediile a două partide politice în legătură cu pretinsa închidere a magazinelor sociale.

În discursul adresat simpatizanților săi, plasat pe rețelele de socializare și mediatizat amplu ulterior, Ilan Șor a venit cu amenințări în adresa jurnaliștilor și liderilor a două partide politice de opoziție.

Acesta a declarat următoarele:

«Я обещаю: Они у меня будут висеть на Арке. Каждый. И Каждый будет делать с ними, что посчитает нужным. Потому что, они негодяи. Сволочи, негодяи, паскуды. Задавим их, задушим!»;
«Вы – негодяи и твари, и мы вас задушим!»;
«Они, я не побоюсь этого слова, животные и мы их накажем»;
«Запомнитe, мы вас будем ждать везде: у дома, в темных переулках и соседям расскажем, кто вы такие на самом деле».;
«Замочим их в сортире»; «Закатаем в асфальт»;
«Мы будем их давить как последних мышей под плинтус, чтобы эти твари прятались от нас».

Considerăm că aceste declarații depășesc limitele garantate de libertatea de exprimare, deoarece amenințările publice cu răfuială fizică și vătămare corporală făcute de un politician sunt inadmisibile într-o societate democratică. Acest discurs se întemeiază pe intoleranța, care are la bază viziunile politice și reprezintă un discurs de ură, care este inacceptabil într-o societate democratică. Autoritățile trebuie să prevină și să sancționeze astfel de comportamente.

În acest context,

  • Suntem solidari cu organizațiile de media care au condamnat afirmațiile cu caracter amenințător la adresa jurnaliștilor făcute de Ilan Șor;
  • Solicităm Procuraturii Generale să investigheze declarațiile făcute de Ilan Șor sub aspectul incitării la ură;
  • Chemăm organele de drept, autoritățile publice și cele electorale, să întreprindă toate măsurile necesare în vederea prevenirii și stopării discursului de ură, care, în perspectiva campaniilor electorale, poate deveni extrem de periculos pentru societate;
  • Solicităm poliției să asigure exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și să nu permită acte de violență fizică și verbală în adresa protestatarilor sau de către protestatari. Chemăm partidele politice, liderii, reprezentanții și simpatizanții acestora să respecte normele democratice și decența discursului public, păstrându-l în limitele acceptate de democrație și demnitatea umană;

Organizațiile semnatare:

  1. Amnesty International Moldova (AIM)
  2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  3. Centrul de Informații GENDERDOC-M
  4. Promo-LEX
  5. RCTV Memoria

Sursă: amnesty.md




Federația Rusă se face vinovată de violarea dreptului de proprietate a fermierilor din Dubăsari, reprezentați de Promo-LEX la Curtea Europeană

Astăzi, 17 iulie 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza fermierilor din raionul Dubăsari, a căror terenuri au fost sechestrate de către administrația secesionistă de la Tiraspol. Proprietarii de terenuri din r. Dubăsari au fost reprezentați la CtEDO de către avocații Asociației Promo-LEX. În total, cauza a fost intentată la cererea a 1646 de reclamanți și 3 companii agricole din r. Dubăsari. Înalta Curte a constatat violarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană de către Federația Rusă, în legătură cu încălcarea dreptului de proprietate sau folosință asupra cotelor de teren și încălcarea art. 13 al Convenției, coroborat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în legătură cu lipsa unui remediu efectiv la nivel național în legătură cu violările art.1 al CtEDO.

Cele 8 cereri, care cuprind plângerile unui număr de 1646 proprietari de terenuri agricole şi 3 societăți comerciale agricole, aflate în raionul Dubăsari, au fost depuse la Curtea Europeană de către avocații Asociației Promo-LEX în perioada anilor 2004 – 2006. Reclamanții sunt rezidenți şi locuitori ai localităților Doroțcaia, Pârâta, Molovata-Nouă, Pohrebea şi Cocieri, situate pe malul stâng al Nistrului şi dețin cote de teren în apropierea satelor lor.

Curtea a dispus încasarea prejudiciilor suportate de către reclamanți din contul Federației Ruse în cuantum total de 2 499 300 Euro. Astfel, fiecărui proprietar i-a fost dispusă încasarea sumei de 1 500 Euro, iar companiilor agricole câte 5 000 Euro.

Totodată, Curtea a dispus că Guvernul rus trebuie să achite prejudiciile materiale companiilor după cum urmează: 115 300 de Euro către Agro-Tiras S.R.L.; 80 500 de Euro către Agro-S.A.V.V.A. S.R.L. și 50 000 de Euro către GȚ Serghei Popa.

Pentru acoperirea costurilor de reprezentare a fost dispusă încasarea sumei de 20 000 Euro.

„După 14 ani, Curtea Europeană confirmă încălcarea drepturilor la proprietate pentru miile de locuitori din zona de securitate. Totodată, trebuie de menționat faptul că problemele lor încă nu sunt rezolvate. Sperăm că odată cu pronunțarea acestei hotărâri, proprietarii de terenuri vor putea dispune de bunurile lor în mod absolut”, a declarat Ion Manole, Directorul Asociației Promo-LEX.

Problema terenurilor agricole aflate după traseul rutier Tiraspol-Dubăsari-Râbniţa a apărut în 1998, în mai multe localități din r. Dubăsari, atunci când reprezentanții regimului separatist au instalat în mod ilegal posturi pe traseul Tiraspol-Râbnița. Câțiva ani mai târziu, la finele sezonului agricol din 2004, reclamanților li s-a interzis accesul spre proprietățile lor, astfel aceștia au suport pierderi de zeci de milioane de lei. La începutul anului agricol 2005, proprietarii terenurilor au fost opriți de a-și prelucra terenurile agricole, suportând din nou pierderi uriașe.

„Constatările Curții Europene sunt deosebit de importante și actuale. La moment, problema dată se discută în cadrul formatului de negocieri a conflictului transnistrean, iar părțile implicate în dialog au opinii contradictorii. Această hotărâre vine să constate anumite aspecte care nu pot fi ignorate și anume că drepturile omului nu pot fi negociate, ci respectate”, a menționat Alexandru Postica, Directorul Programului „Drepturile Omului” al Asociației Promo-LEX.

Asociația Promo-LEX își exprimă gratitudinea partenerilor care i-au susținut pe parcursul anilor în cauza fermierilor din r. Dubăsari – Open Society Foundations, National Endowment for Democracy și Civil Rights Defenders.

Hotărârea Curții Europene poate fi citită AICI.

Pentru informații, contactați:
Axenia Chirilov, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 060 16 83 14
E-mail: [email protected]




Doar Guvernarea și sistemul judiciar sunt responsabili pentru eșecurile din justiție

Organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic îşi declară profunda îngrijorare și indignare în legătură cu eschivarea Guvernării actuale de la responsabilitatea pentru eșecul reformei justiției și plasarea acesteia pe partenerii de dezvoltare și societatea civilă.

La 5 iulie 2018, Parlamentul European a adoptat rezoluția referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la ChișinăuParlamentul European, printre altele, și-a exprimatprofunda îngrijorare față de deteriorarea și mai gravă a standardelor democratice în Moldova, dar și în raport cu lipsa de independență a sistemului judiciar, solicitând Comisiei Europene să suspende sprijinul bugetar și macrofinanciar pentru Republica Moldova. Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Apărare, Federica Mogherini, a confirmat decizia de a suspenda achitarea primei tranșe din asistența macro-financiară rezervată Republicii Moldova.

La 6 iulie 2018, Ambasadorul Uniunii Europene (UE) și ambasadorii statelor membre UE la Chișinău s-au întâlnit cu Prim-Ministrul Pavel Filip și membrii guvernului pentru a-i informa despre poziția UE după invalidarea alegerilor din Chișinău. După întâlnire, Delegația a emis un scurt comunicat.

La 7 iulie 2018, Guvernul a emis un comunicat de presă cu precizări proprii cu privire la întâlnirea din 6 iulie. Potrivit comunicatului de presă, rezoluția din 5 iulie 2018 este incorectă față de Guvern și politizată, menționând că „[…] toate angajamentele privind primirea finanțării din partea UE au fost îndeplinite, iar decizia de amânare a finanțării este nejustificată și reprezintă o imixtiune în politica internă a Republicii Moldova”. Mai mult, în comunicat se menționează că Prim-ministrul a atenționat Ambasadorii UE că „dacă lucrurile nu merg încă așa cum trebuie în domeniul justiției, este responsabilitatea, atât a Guvernului, cât și a partenerilor europeni și a reprezentanților societății civile care au participat la realizarea reformei justiției”. De asemenea, Prim-ministrul a constatat că informațiile pe care le transmite Delegația UE la Chișinău oficialilor europeni sunt incomplete și a rugat ca „această abordare să fie revăzută, iar notele transmise să fie obiective”.

În acest context, organizațiile societății civile își exprimă profunda îngrijorare și indignare cu privire la:

  • modalitatea în care a ales Guvernul și Guvernarea în ansamblu să reacționeze la invalidarea rezultatelor alegerilor din mun. Chișinău, precum și limbajul fără precedent la care a recurs un oficial de rang înalt al Republicii Moldova, aducând învinuiri tendențioase cu privire la modul de informare a oficialilor europeni de către Delegația UE de la Chișinău, dând chiar instrucțiuni diplomaților străini ce tip de informații să transmită aceștia instituțiilor UE.
  • eschivarea Guvernării de la responsabilitatea pentru starea de lucruri în justiție, pasând responsabilitatea pentru eșecurile reformei în justiție către partenerii de dezvoltare și reprezentanții societății civile.

Societaea civilă atrage atenția Guvernării și opiniei publice la faptul că responsabilitatea pentru reformele în justiție este doar a autorităților naționale – Parlamentul, Guvernul și, în mare măsură, a sistemului judiciar. Guvernul, majoritatea parlamentară și Guvernarea actuală în ansamblu poartă cea mai mare responsabilitate prin ne-promovarea reformelor sistemice și a politicilor menite să asigure funcționarea independentă a justiției și a instituțiilor de drept, libere de influența grupurilor economice și politice afiliate. De asemenea, acestea poartă responsabilitatea prin neutilizarea tuturor instrumentelor pe care le are Guvernul și Parlamentul pentru a preveni implementarea unor decizii judecătorești care atacă dreptul fundamental al cetățenilor de a alege și de a fi ales. În justiție au fost instituite practici periculoase și a crescut influența politică asupra judecătorilor și procurorilor, fenomen specific întregului aparat de stat.

Totodată comunicatul de presă emis de Guvern la 7 iulie 2018, acesta subliniază că va rămâne ferm angajat pe calea europeană, singura direcție strategică viabilă pentru modernizarea țării. Societatea civilă, însă, reamintește că valorile fundamentale pe care este bazată Uniunea Europeană, împărtășite de toate statele membre, dar și asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE sunt: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului și solicită respectarea acestor valori și renunțarea la practicile instituite în ultimii ani care contravin acestor valori, precum și asigurarea aplicării acestor valori în viață în interesul cetățenilor Republicii Moldova.  

Declarația integrală disponibilă aici.

Semnatari:

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  • Institutul pentru Politici şi Reforme Europene
  • Asociaţia Presei Independente
  • Transparency International Moldova
  • IDIS „Viitorul”
  • Institutul de Instruire in Dezvoltare “MilleniuM”
  • Fundatia pentru dezvoltare
  • Asociaţia Internaţionala a Păstrătorilor Rîului Eco-TIRAS
  • Asociaţia Obştească BIOS
  • Expert-Grup
  • Asociaţia Terra-1530
  • Centrul de Politici şi Reforme
  • Asociaţia pentru Politică Externă
  • Institutul de Politici Publice
  • Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
  • Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare
  • Fundatia Est-Europeană
  • Centrul pentru Jurnalism Independent
  • Institutul Muncii
  • Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri
  • Consiliul Național al Tineretului din Moldova
  • Mișcarea Ecologistă din Moldova
  • Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova
  • Centrul International “La Strada”
  • Centrul Naţional de Mediu
  • Centrul Naţional al Romilor
  • Uniunea organizaţiilor invalizilor din Moldova
  • Asociaţia de reabilitare a invalizilor din Moldova
  • Asociația Promo-LEX

(lista este deschisă pentru semnare)

Sursă: crjm.org




100.000 lei pentru tortură în Penitenciarul nr. 13

Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Buiucani a admis parțial cererea de chemare în judecată în cauza Bogdan Alexandru (anterior cu statut de deținut) către 2 foști gardieni și fostul șef-adjunct al Penitenciarului nr. 13 din mun. Chișinău. Reclamantul a solicitat încasarea de la pârâți a sumei de 15.000 euro (echivalentul în lei moldovenești) în calitate de prejudiciu moral cauzat în rezultatul infracțiunii de tortură.
Instanța de judecată a decis încasarea din contul pârâților a sumei de 100.000 lei în calitate de prejudiciu moral. Alexandru Bogdan va contesta cu apel hotărârea instanței de judecată și va solicita încasarea în calitate de prejudiciu moral a unei sume echivalente cu cele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazuri similare.

Cererea de chemare în judecată cu privire la încasarea prejudiciului moral a fost înaintată după ce Curtea Supremă de Justiție a respins recursul torționarilor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 1 decembrie 2015 (pronunțată integral la 15 ianuarie 2016), prin care a fost casată sentința de achitare și stabilită pedeapsă pentru inculpați – 4 ani pentru un inculpat și câte 3 ani de închisoare pentru alți 2 inculpați. Curtea de Apel a mai constatat faptul că aplicarea forței fizice și a mijloacelor speciale față de Bogdan Alexandru nu a fost justificată și proporțională.

Amintim că în august 2013, Alexandru Bogdan a fost supus torturii de către 3 colaboratori ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare, când i-au fost aplicat lovituri cu bastonul de cauciuc, lovituri cu pumnii și picioarele. Acțiunile au avut loc în incinta Penitenciarului nr. 13.

Acesta este unul din puținele cazuri în care un fost funcționar de rang înalt din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP) a fost condamnat pentru fapte de tortură și a executat pedeapsa cu închisoarea.

Anterior, Asociația Promo-LEX a subliniat necesitatea ajustării cadrului normativ la capitolul aplicării forței fizice și a mijloacelor speciale în locurile de detenție, dar și necesitatea instruirii reprezentanților instituțiilor penitenciare în domeniu.

De Ziua Internațională a Drepturilor Omului, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a publicat cazul lui Alexandru printre istoriile despre oamenii din Moldova care au luptat pentru drepturile lor și drepturile altora. Potrivit ONU, cazul lui Alexandru a contribuit la egalitate și justiție, la îmbunătățirea vieții, la prevenirea suferinței umane și au reamintit tuturor că drepturile omului sunt valori universale. În istoria sa acesta a declarat: ”Vreau să spun tuturor celor care au fost victimele torturii și supuși umilinței în închisori — să vorbiți despre nenorocirea voastră publicului în orice mod posibil. Știu că este foarte greu să reziști [presiunii], dar nu trebuie să tăceți. Astăzi, toate persoanele care m-au bătut au fost condamnate și sunt în închisoare. În final, toată lumea primește ceea ce merită.”

Materiale video pe acest caz au fost realizate și de Radio Europa Liberă – Emisiunea Pur Și Simplu: „Tortura în limitele legii”,  și „Dosar de tortură”.

Pentru informații, contactați:
Axenia Chirilov, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 060 16 83 14
E-mail: [email protected]

Sursă foto: medium.un.md




APEL cu ocazia Zilei Internaționale a ONU pentru susținerea victimelor torturii

26 iunie 2018, Chișinău

La 26 iunie este marcată Ziua Internațională a ONU pentru Susținerea Victimelor Torturii. Cu această ocazie, organizațiile societății civile vin cu un Apel adresat Guvernului, Parlamentului și altor instituții de drept din Republica Moldova, constatând și solicitând următoarele:

Conform tratatelor internaționale la care este parte, Republica Moldova este obligată să creeze mecanisme eficiente de prevenire și eradicare a torturii,  tratamentelor inumane sau degradante.

Republica Moldova este frecvent condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii, tratamentelor inumane sau degradante). Până la 31 decembrie 2017, CtEDO a constatat 125 de violări ale art. 3 CEDO de către Republica Moldova.

Constatăm că documentarea torturii și altor tratamente inumane și/sau degradante nu este întotdeauna efectuată eficient, ceea ce face dificilă investigarea acestora și atragerea la răspundere a vinovaților. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a recomandat transferarea serviciului medical din centrele de detenție în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Cu toate acestea, noul Plan Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului, adoptat recent de Parlament, nu prevede măsuri pentru asigurarea independenței personalului medical din locurile de detenție.

Capacitățile procurorilor responsabili pentru investigarea cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante trebuie să fie îmbunătățite. Procurorii urmează să îmbunătățească calitatea investigațiilor în orice caz de tortură sau rele tratamente, iar capacitățile instituțiilor care investighează aceste cazuri trebuie să fie consolidate.

Nevoile și problemele victimelor torturii și a familiilor acestora sunt deseori trecute cu vedere. Drepturile victimelor sunt ignorate, iar reabilitarea comprehensivă a acestora nu a fost niciodată printre prioritățile instituțiilor statului. Legea privind reabilitarea victimelor infracțiunilor, adoptată de Parlament la 29 iulie 2016, nu oferă remedii suficiente pentru victime și nu este în deplină concordanță cu Convenția ONU împotriva torturii. Atât victimele directe ale torturii, tratamentelor inumane sau degradante, cât și victimele colaterale și rudele acestora au nevoie de reabilitate comprehensivă.

Condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 13 nu corespunde standardelor minime de prevenire și combatere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Acesta este supraaglomerat, condițiile de igienă sunt inacceptabile, iar hrana este insuficientă și de o calitate proastă. Un nou penitenciar care să substituie Penitenciarul nr. 13 urma să fie construit, însă lucrările de construcție a acestuia nici nu au început. Penitenciarele din Moldova sunt suprapopulate, din cauza aplicării excesive a arestării preventive. Autoritățile Republicii Moldova au fost atenționate de mai multe ori asupra faptului că nu aplică alte forme alternative de prevenție, în situația condițiilor proaste de detenție. Calitatea hranei este determinată în principal de alocarea resurselor insuficiente pentru alimentarea deținuților

Pentru a-și îndeplini eficient misiunea de efectuare a controalelor inopinate ale centrelor de detenție, Consiliului pentru Prevenirea Torturii, în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii, trebuie să-i fie consolidată independența și capacitățile, asigurându-i o logistică adecvată, secretariat și autonomie financiară.

Având în vedere cele sus-menționate, organizațiile semnatare solicită:

  1. Executarea în mod eficient a tuturor măsurilor privind combaterea torturii, tratamentelor inumane sau degradante din Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului;
  2. Îndeplinirea tuturor recomandărilor și angajamentelor internaționale asumate pentru a preveni tortura și a susține victimele torturii;
  3. Consolidarea independenței și capacităților procurorilor responsabili de investigarea cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante;
  4. Fortificarea capacităților de documentare a cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante și investigarea eficientă a acestora;
  5. Transferarea serviciului medical din centrele de detenție din subordinea MAI în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
  6. Transferarea controlului asupra izolatoarelor de detenție provizorie din subordinea MAI în subordinea Ministerului Justiției;
  7. Asigurarea condițiilor pentru reabilitarea comprehensivă a tuturor victimelor supuse torturii, tratamentelor inumane sau degradante;
  8. Urgentarea construirii unui nou penitenciar în municipiul Chișinău. Între timp, supraaglomerarea Penitenciarului nr. 13 urmează a fi exclusă, iar alimentarea deținuților din acest penitenciar urmează a fi îmbunătățită;
  9. Consolidarea independenței și capacităților Consiliului pentru Prevenirea Torturii în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii.

Organizații semnatare:
Amnesty International Moldova,
Asociația Promo-LEX,
RCTV Memoria,
Centrul de Resurse Juridice din Moldova,
Centrul Național al Romilor,
Centrul de Investigații Jurnalistice.