Asociația Promo-LEX a lansat primul Raport al Misiunii de Observare a Alegerilor Parlamentare din 24 februarie 2019. Potrivit constatărilor observatorilor, analizei contextului preelectoral, dar și a legislației electorale, reglementărilor relevante, în perioada 27 iulie – 10 decembrie 2018, Promo-LEX a identificat o serie de nereguli:

Recomandări neglijate în procesul de adoptare a sistemului electoral mixt

De la ultimele alegeri ale deputaților în Parlament, a fost modificat sistemul electoral propriu zis. Majoritatea recomandărilor tehnice formulate de experții Comisiei de la Veneția, nemijlocit la proiectul de lege prin care a fost schimbat sistemul, au fost neglijate, fiind realizate doar 12 recomandări din 32.

Principiile stabilității dreptului electoral și libertății alegătorilor de ași forma opinia, par să fi fost încălcate în cazul eliminării restricției de efectuare a agitației electorale în ziua alegerilor și ziua precedentă alegerilor și în cazul operării modificărilor privind organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile parlamentare.

Referendumul consultativ aprobat în mod pripit, fără consultarea publică

MO Promo-LEX consideră că organizarea referendumului consultativ în aceeași zi cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 are la bază un cadru legal aprobat în mod pripit, pe final de perioadă preelectorală și fără consultări publice.

Astfel, comasarea scrutinelor în afară de dezorientarea alegătorilor, va crește nejustificat costurile exercițiului și va complica substanțial organizarea și desfășurarea scrutinelor. Misiunea de observare Promo-LEX consideră că verificarea de către Înalta Curte a temeiniciei juridice de organizare a referendumului urmează a fi efectuată ex-ante și nu ex-post. Ori în situația verificării ex-post urmările ar putea fi imprevizibile. Inacțiunea actorilor cu drept de sesizare a Curții trezește îngrijorări.

Utilizarea abuzivă a resurselor administrative

MO Promo-LEX a identificat cel puțin două partide a căror acțiuni pot fi calificate drept utilizare abuzivă a resurselor administrative: PDM și PSRM. În cazul PDM MO Promo-LEX a identificat pentru perioada preelectorală cel puțin șapte cazuri când activitățile potențialului concurent electoral la nivel național ar conține în sine elemente ale unor abateri precum: contopirea partidului cu statul, utilizare abuzivă a resurselor administrative și coruperea cetățenilor. În cazul PSRM se are în vedere atribuirea de către partid a proiectelor adoptate și implementate din bani publici de Consiliul Municipal Chișinău.

Începutul înainte de termen a desemnării candidaților

MO Promo-LEX a constatat că, un șir de partide politice au realizat activități ce pot fi calificate drept desemnare înainte de termen a candidaților: PSRM, PPȘ, PAS și PPPDA. PSRM, în perioada 8 septembrie – 3 noiembrie 2018 a prezentat public candidații partidului pentru 43 din 46 circumscripții uninominale create pe teritoriul R. Moldova (fără regiunea transnistreană). Partidul Politic Șor (PPȘ) a utilizat instrumentul reprezentantului împuternicit în regiuni, care în mare parte coincid cu circumscripțiile uninominale. PAS și PPPDA au anunțat în perioada preelectorală că și-au desemnat potențialii candidați pentru a trece filtrele de integritate.

Constituirea unei Comisii parlamentare de anchetă în perioada preelectorală pentru examinarea activității partidelor de opoziție, potențiali concurenți electorali, în lipsa unor probe concludente, determină suspiciuni rezonabile privind posibila intimidare a acestora în context electoral.

Lipsa încrederii în calitatea procesului decizional gestionat de CEC

În opinia MO Promo-LEX, pe parcursul perioadei monitorizate CEC a ținut cont de etapele transparenței decizionale în mod sporadic, iar numărul de acte normative modificate sau aprobate tardiv, este unul relativ mare.

Au existat suficiente exemple, atât pe parcursul anului 2018, cât și în perioada preelectorală, care au demonstrat lipsa de durabilitate în asigurarea transparenței decizionale. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie modificarea Regulamentului privind finanțarea campaniilor electorale, modificările care nici nu au fost supuse consultărilor publice.

Cu referire la sistemul de înregistrare video în secțiile de votare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Promo-LEX menționează că, caracteristicile tehnice pentru sistemul de înregistrare video în secțiile de votare  au fost adoptate înainte de aprobarea proiectelor de modificare a actelor normative privind funcționarea unui astfel de sistem de înregistrare video.

Diferențele de date privind numărul alegătorilor trezește nedumeriri

MO Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că majorarea continuă a numărului de alegători în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA), în condițiile depopulării prin emigrare a țării, precum și existenței unui spor negativ al populației în anul 2000, alimentează starea de neîncredere a societății în funcționalitatea RSA și implicit față de calitatea listelor electorale. Or, pentru sporirea credibilității procesului electoral este necesară gestionare corectă și eficientă a datelor privind populația și numărul de alegători, în condiții de transparență.

Totodată, Promo-LEX subliniază că, cetățenilor ce nu dețin nici domiciliu, nici reședință, cadrul legal nu le permite să voteze în circumscripții uninominale. Atenționăm că numărul alegătorilor din această categorie a crescut doar în ultimele 15 luni cu 55 207 de alegători, constituind circa 6,45% din numărul total de alegători.

Risc major de diminuare a gradului de transparență a raportului final privind finanțarea campaniei electorale

Promo-LEX califică neracordarea obligativității de depunere a rapoartelor finale privind finanțarea campaniei electorale la noul termen limită de competiție electorală (urmare a extinderii perioadei în care este admisă agitația electorală) drept dovadă a modificării pripite și fără o analiză de ansamblu a legislației. Considerăm această situație drept o problemă de ordin legislativ și recomandăm introducerea unui nou termen de depunere a raportului  final al concurenților privind finanțarea campaniei electorale, peste maxim 5 zile după ziua alegerilor.

Raportul integral poate fi accesat aici.

Pentru informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX;
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]

Situația și condițiile dificile în care activează cele 8 școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană au fost discutate la o masă rotundă organizată de către Asociația Promo-LEX, joi, 13 decembrie 2018, unde au participat directorii instituțiilor.

Pe 19 octombrie 2012, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a constatat că Rusia a încălcat dreptul la educația elevilor din școlile românești din regiunea transnistreană. CtEDO a obligat atunci Rusia să respecte educația elevilor din școlile românești din regiunea transnistreană și să plătească despăgubiri în valoare de 1 milion 70 mii de euro, dar până astăzi evită să îndeplinească Hotărârea Curții Europene. Promo-LEX a reiterat că, în cauza Catan și alții, CtEDO a constatat că Republica Moldova nu a violat dreptul la educație în regiunea transnistreană, dar are răspundere față de educația elevilor din stânga Nistrului.

În pofida Hotărârii CtEDO și a ultimelor acorduri semnate între autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, problemele celor 8 școli românești din regiunea transnistreană nu s-au rezolvat. „Nu poți spune că problema școlilor este soluționată. Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”  din anul 1994 se află în starea asta… de trei clădiri, de umblat permanent cu autobuzele. Asta-i pericol permanent. Copilul parcurge 27 de kilometri tur-retur. În clasele a VI-VIII nici până astăzi nu există posibilitate să le fie oferită copiilor hrană caldă. Elevii din clasele a VI-VIII nu au posibilitatea să iasă afară la pauza dintre ore, deoarece coridorul are 1 metru și 20 de centimetri. Există riscul ca tinerii care învață în instituțiile de învățământ să fie înrolați în așa numita armată transnistreană, în acest sens sunt trimise citații pentru a se pune la evidență la comandamentul militar din orașul Bender”, spune Maria Roibu, directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina.

Probleme similare au fost expuse și de ceilalți directori.

Menționăm că toate cele 8 școli cu predare în limba română nu au sedii proprii, dar închiriază. Cea mai mare presiune este simțită la 1 septembrie și 31 mai atunci când elevii și profesorii sunt monitorizați de persoane îmbrăcate în civil sau uniformă, în mod deschis fiind intimidați să participe la evenimentele solemne. Instituțiile de învățământ nu au dreptul să intoneze imnul Republicii Moldova cu mijloace tehnice și să arboreze tricolorul. Directorii școlilor au mai vorbit despre discriminare, stres și frica îndurată de către elevii și profesorii din instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Pentru informații, contactați: Natalia Munteanu, Ofițer de Comunicare Promo-LEX; GSM: 069 43 70 40
E-mail: [email protected]

S-a încheiat Campania Internațională „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” care s-a desfășurat în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie 2018. Astăzi, 10 decembrie, de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, a avut loc premierea câștigătorilor concursului de creare a spoturilor video în cadrul Campaniei Internaționale „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”.

Concursul a fost organizat în parteneriat cu Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (IGP al MAI).

La concurs au fost înscrise patru spoturi video create de către studenții de la Catedra Multimedia de la AMTAP, în cadrul Campaniei Internaționale „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”. Mesajul campaniei în anul 2018 a fost #HearMeToo – Opriți violența față de femei și fete.

„Ne-am gândit să fie pe placul nostru și al spectatorilor ca să poată înțelege mesajul campaniei „Auziți-ne”. Ne-am limitat la o ideea simplă, minimalistă, sensibilă, care sper că a ajuns la inimile oamenilor. A fost mai greu să dăm sugestii actorilor, să transmită mesajul, de a striga durerea care se acumulează în sufletul femeilor”, spune Vlada Jechiu, premiul I.

„Femeile să facă un pas sigur și să spună lumii ce se întâmplă acasă la ele. Un pas atât de sigur încât să nu mai revină înapoi”, susține Cristian Oloi, premiul III.

„Nu știu dacă ne-a reușit la maxim să redăm tot, deoarece e foarte greu de lucrat cu copiii. Noi am avut un copil, era seara, era târziu, iar mama copilului nu putea să stea prea mult și am fost nevoiți foarte rapid să lucrăm (…)”, povestește Dinu Atanasov, premiul II.

„Am accentuat impactul violenței asupra copiilor, influența psihologică asupra lor și la ce poate duce violența”, spune Mihai Șchiopu, mențiune.

Vlada Jechiu și Nicu Lungu s-au clasat pe locul I.

Doina Moraru și Dinu Atanasov au ocupat locul II.

Cristian Oloi și Vladimir Lipartia au luat locul III.

Mihai Șchiopu, Tudor Ștubei și Mihai Șendrea au primit mențiune.

Concursul a fost lansat în cadrul Proiectului „Promovarea respectării drepturilor femeilor în Moldova prin combaterea violenței în bază de gen”, implementat de către Asociația Promo-LEX, Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei” și Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, susținut financiar de către Uniunea Europeană. Obiectivul general al proiectului este de a spori respectarea drepturilor femeilor în Moldova prin combaterea violenței în bază de gen.

La data de 8 decembrie, a avut loc Gala de premiere a câștigătorilor în cadrul Concursului organizat de Asociația Promo-LEX, în contextul a 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Pavel Postica, Director de program, Asociației Promo-LEX a felicitat toți participanții la concurs și câștigătorii acestuia. Referindu-se la Campania desfășurată de Promo-LEX, Pavel Postica a declarat: “Nu încercăm să facem lucrurile pur și simplu. Inițial colegii noști au încercat să vadă care este situația în domeniul educației pentru drepturilor omului. A fost elaborat un studiu și constatăm că la acest capitol noi nu stăm foarte bune. Mai avem de lucrat și anume din acest considerent ne-am propus să organizăm o astfel de Campanie de informare, despre această frumoasă aniversare, dar și despre drepturile omului”.

„Un lucru ne unește pe toți este credința că drepturile omului consolidează societatea. Eseurile și mesajele video din concurs sunt o dovadă a faptului că putem să ne bucurăm de drepturile noastre. Ne exprimăm speranța că tinerii vor fi cei care vor promova drepturile omului și vor cere respectarea acestora“, a menționat Chris Perkins, Șef secția Programe, Ambasada Marii Britanii în Republica Moldova.

Concursul a fost desfășurat în baza Regulamentului de concurs. Lucrările au fost evaluare de un juriu format din cinci membri. Toate lucrările sunt disponibile aici.

Câștigătorii concursului la categoria eseu:

Locul I  – Cornei Anastasia, 17 ani. Eseul vedeți aici.

Locul II  – Lavric Alina, 21 ani. Eseul vedeți aici.

Locul III – Pavel Daniela, 20 ani. Eseul vedeți aici.

Câștigătorii concursului la categoria mesaj video:

Locul I – Ciumac Victor, 18 ani.

Locul II – Manastîrlî Nadejda, 21 ani.

Locul III – Sandul Iulia, 16 ani.

Partenerul media al Campaniei desfășurate de Asociația Promo-LEX este Radio Europa Liberă.

Concursul este parte a proiectului „Sărbătorirea drepturilor omului în Moldova în contextul celei de-a 70-a aniversări de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului”. Proiectul este susținut financiar de către Ambasada Britanică la Chișinău.

Natalia Braguța, sora lui Andrei Braguța, tânărul care a decedat în luna august 2017, în condiții suspecte, în Penitenciarul nr. 16 din Chișinău, și-a lansat cartea „Невидимая реальность”, vineri, 7 decembrie 2018, la Asociația Promo-LEX.

După un an de la moartea fratelui său, Natalia Braguța a scris o carte despre viața și moartea lui Andrei Braguța, dar și despre suferința prin care a trecut familia sa. „Fratele meu nu a murit întâmplător. Acest caz putea să rămână o tragedie obișnuită, dar acest lucru nu s-a întâmplat datorită circumstanțelor și mass-mediei. Au apărut lucruri noi care au scos la iveală neajunsurile sistemului judiciar, care nimeni nu le poate ascunde. Ce stă în spatele știrii? (…) Această carte este despre greutățile familiei mele. Viața și moartea fratelui meu este în această carte”, spune Natalia Braguța.

În cadrul evenimentului de prezentare a cărții au vorbit Vadim Vieru, avocat Promo-LEX, Ștefan Orbu, avocat Promo-LEX, și avocatul Victor Munteanu. Avocații, care reprezintă familia Braguța în instanța de judecată, s-au referit la principalele probleme, precum tergiversarea cazului Andrei Braguța și pedeapsa prea mică în dosarul medicilor, dar și echitatea procesului de judecată care vor să fie unul corect.

Cartea „Невидимая реальность” este disponibilă în format electronic și poate fi cumpărată de pe www.ridero.ru sau www.amazon.com.

Andrei Braguța a fost reținut pe 15 august 2017, deoarece ar fi depășit limita de viteză și nu s-a supus Poliției de Patrulare. El a fost reținut și dus în Izolatorul de Detenție Provizorie unde a fost învinuit de aplicarea forței fizice asupra polițiștilor. Ulterior judecătorul i-a aplicat arest pentru 30 de zile. El a fost bătut de deținuți și nimeni dintre polițiști nu i-a luat apărarea. Acesta a fost transferat în Penitenciarul nr. 13, iar apoi dus la Penitenciarul nr. 16 „Pruncul” în care a decedat la 26 august 2017.

Pentru informații, contactați: Natalia Munteanu, Ofițer de Comunicare Promo-LEX; GSM: 069 43 70 40
E-mail: [email protected]

Cu ocazia celebrării a 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, Asociația Promo-LEX a fost distinsă cu premiul pentru promovarea principiilor egalității în demnitate și drepturi, precum și celui de a nu lăsa pe nimeni în urmă, pentru o activitate îndelungată de promovare remarcabilă a drepturilor omului cu impact deosebit asupra vieții titularilor de drepturi.

Premiul înmânat de către Dafina Gercheva, Coordonatoare Rezidentă ONU și Reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova, la Gala ONU în Domeniul Drepturilor Omului, a fost ridicat de către Directorul Programului Monitorizarea Proceselor Democratice, Pavel Postica. Acesta a menționat că „ …nu există uși închise în fața drepturilor omului, totuși ele niciodată nu se vor deschide singure, trebuie să depunem efort, trebuie să batem în aceste uși, să împingem pentru a le deschide, deci, trebuie să luptăm. Drepturile omului vor exista atât timp cât noi toți  vom lupta pentru ele.”

Avocația Promo-LEX de 16 ani apără și promovează drepturile omului în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană.

Pentru Promo-LEX, acesta este al patrulea premiu și este o înaltă apreciere a muncii întregii echipe.

Promo-LEX aduce mulțumiri tuturor partenerilor săi pentru încredere, colaborare și sprijinul acordat. Totodată, Asociația Promo-LEX dedică acest premiu victimelor asistate dar și tuturor persoanelor care luptă pentru drepturile omului și pentru demnitatea umană.

Pentru informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX;
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a anunțat marți, 4 decembrie 2018, că a respins cererea depusă de Guvernul Federației Ruse prin care a solicitat referirea cauzei Nr. 21034/05, Sandu și alții contra Republicii Moldova și Federației Ruse către Marea Cameră în urma emiterii Hotărârii din 17 iulie 2018.

Guvernul rus a solicitat, în octombrie 2018, reexaminarea hotărârii prin care CtEDO a constatat că Rusia a încălcat dreptul de proprietare la peste 1646 de proprietari de terenuri din raionul Dubăsari. Guvernul rus a contestat concluziile Curții Europene pentru Drepturile Omului cu privire la jurisdicția sa asupra teritoriului din stânga Nistrului, precum și a invocat faptul că agenții ruși nu a au participat la violarea dreptului de proprietate al fermierilor, argumente ce în primă instanță au fost respinse de Înalta Curte de la Strasbourg.

Cererea Guvernului rus a fost examinată de un complet format din 5 judecători ai Marii Camere a CtEDO care a decis respingerea cererii de retrimitere la Marea Cameră.

Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului din cadrul Asociației „Promo-LEX”, a menționat că „în conformitate cu articolul 44 § 2 (c) al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârea unei Camere devine definitivă atunci când completul format din 5 judecători ai Marii Camere respinge cererea de trimitere la Marea Cameră formulată de participanți, în temeiul articolului 43. Cu alte cuvinte, Federația Rusă este obligată să execute necondiționat hotărârea CtEDO din 17 iulie 2018”.

În această cauză sunt 1646 de persoane fizice și 3 companii agricole din raionul Dubăsari (satele Doroțcaia, Pârâta, Molovata-Nouă, Pohrebea şi Cocieri). CtEDO a obligat Rusia să plătească pentru fiecare fermier câte 1500 de euro, iar companiilor agricole câte 5 mii de euro în calitate de prejudicii morale. În același timp, CEDO a dispus ca Guvernul rus să achite prejudicii materiale celor 3 companii agricole, în valoare totală de 245 mii 800 de euro. Rusia trebuie să mai achite 20 mii de euro pentru cheltuieli de reprezentare. În total Rusia are de plătit 2 milioane 749 mii 800 de euro.

Pentru informații, contactați:
Natalia Munteanu, Ofițer de Comunicare la Promo-LEX
GSM: 069 43 70 40
E-mail: [email protected]

16 noiembrie 2018 – Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a emis două decizii, în două cazuri reprezentate de Asociația Promo-LEX, prin care a constatat că stocarea informațiilor parvenite de la entități din stânga Nistrului reprezintă o violare a legislației în vigoare, deoarece autoritățile constituționale (Ministerul Afacerilor Interne – MAI) nu pot garanta și/sau legitima temeinicia și veridicitatea acestor informații.

În anul 2017, Asociația Promo-LEX a fost sesizată de mai multe persoane care nu-și puteau perfecta pașapoartele în Republica Moldova, deoarece ar fi avut caziere judiciare. Agenția Servicii Publice își justifica pe atunci refuzul de a elibera actele prin faptul că există informații provenite de la structurile nerecunoscute din stânga Nistrului, care se regăseau în „Registrul informației criminalistice și criminologice” (RICC), gestionat de MAI.

Avocații Promo-LEX au sesizat CNPDCP pentru a verifica legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal, deoarece aveau dubii privind veridicitatea informațiilor din RICC. În procesul de examinare a sesizării s-a demonstrat că, în perioada anilor 1991-2005, MAI a prelucrat date cu caracter personal transmise de către autoritățile neconstituționale de la Tiraspol. După anul 2005 datele cu caracter personal nu mai erau prezentate de regiunea transnistreană. Însă datele cu caracter personal luate la evidență în perioada anilor 1991-2005 continuă să existe în RICC, astfel persoanele care se regăsesc în aceste baze sunt considerate ca fiind sub urmărire penală sau cu antecedente penale.

CNPDCP a constatat încălcarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal și a decis că prelucrarea în mod automatizat a unor categorii speciale de date ale cetățenilor Republicii Moldova, în baza unor informații parvenite de la entități neconstituționale, reprezintă nerespectarea principiilor de protecție a drepturilor persoanelor fizice. CNPDCP a stabilit că aceste ilegalități cauzează o limitare în exercițiul drepturilor și libertăților cetățenilor, în special se manifestă prin imprecizii la eliberarea cazierelor sau a certificatelor judiciare și implicit la eventuale prejudicii care decurg din aceasta. CNPDCP a dispus că MAI trebuie să distrugă informațiile stocate ce îi vizează pe cetățeni. În termen de 10 zile MAI trebuie să notifice CNPDCP despre măsurile întreprinse în acest sens.

Menționăm că MAI a emis la 29 martie 2018 Ordinul nr. 108 prin care a fost stabilit că „la perfectarea actelor se ia în calcul doar informația emisă de către organele constituționale ale Moldovei”. Totuși, avocații Promo-LEX consideră că acest mecanism nu remediază problemele informațiilor stocate în RICC în perioada anilor 1991-2005, ceea ce presupune imperativitatea executării deciziilor CNPDCP de către MAI. Decizia CNPDCP este cu drept de atac, iar MAI are 30 de zile pentru a o contesta.

Unele structuri de stat din Republica Moldova au mai colaborat cu „organele de forță” de la Tiraspol. În anul 2012, un colonel de poliție al MAI a transmis autorităților neconstituționale de la Tiraspol datele cu caracter personal ale familiei Eriomenco, printre care și Vitalie Eriomenco, privat ilegal de libertate de regimul de la Tiraspol. Curtea Supremă de Justiție a obligat atunci MAI să-i plătească familiei lui Vitalie Eriomenco despăgubiri în valoare de 192 mii de lei, deoarece a divulgat ilegal datele cu caracter personal structurilor ilegale de la Tiraspol.

Ilegalitatea  colaborărilor între autoritățile constituționale și structurile de la Tiraspol este confirmată și prin Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii din 10 aprilie 2012.

Pentru informații, contactați: Natalia Munteanu, Ofițer de Comunicare Promo-LEX; GSM: 069 43 70 40; E-mail: [email protected]

Discursul de ură nu este definit uniform și nu există mecanisme eficiente de investigare și sancționare a acestuia din partea autorităților din Republica Moldova, arată Raportul „DISCURSUL DE URĂ ȘI INSTIGAREA LA DISCRIMINARE în spațiul public și mass-media din Republica Moldova”, prezentat luni, 26 noiembrie 2018, de către Asociația Promo-LEX.

Raportul oferă o imagine asupra dinamicii și tendințelor de manifestare a discursului de ură în mediul online, presă și spațiul public. Cercetarea prezintă numărul de cazuri identificate, categoriile de surse care răspândesc discursul de ură, frecvența și audiența discursului de ură în Republica Moldova. În total, cele 457  de cazuri identificate au adunat un număr total de 3.3 milioane de vizualizări și 67 328 de distribuiri.

Cele mai afectate grupuri de discursul de ură sunt persoanele LGBT, femeile, politicienii și simpatizanții lor, unioniștii, persoanele cu nevoi speciale și musulmanii. Cel mai des discursul de ură s-a manifestat în context politic (42%) și religios (40%), iar autorii discursului de ură au fost în majoritatea cazurilor bărbații (88%).

Cel mai des discursul de ură a fost utilizat de reprezentanții partidelor „ȘOR”, PSRM, PN și PCRM. Igor Dodon este politicianul care cel mai des a incitat la ură, urmat de Ilan Șor, Marina Tauber, Renato Usatîi și Vladimir Voronin. Ghenadie Văluță este figura religioasă care cel mai des a promovat intoleranța în context religios.

În raport mai este analizat modul de manifestare a discursului de ură în mass-media. Jurnaliștii deseori promovează prejudecățile și stereotipurile, folosind expresii și titluri intolerante, sau evidențiind în știri detaliile cele mai agresive, care în final amplifică retorica urii. Raportul a fost realizat în baza unei monitorizări complexe care s-a desfășurat în perioada 15 februarie – 15 august 2018.

Dumitru Sliusarenco, autorul Raportului „DISCURSUL DE URĂ ȘI INSTIGAREA LA DISCRIMINARE în spațiul public și mass-media din Republica Moldova”, recomandă îmbunătățirea cadrului legislativ care în prezent nu este capabil să sancționeze eficient discursul de ură. „Deficiențele legislației și lipsa mecanismelor este deosebit de pronunțată în context electoral, în care discursul de ură este complet necontrolat”, spune Dumitru Sliusarenco, avocat Promo-LEX.

De asemenea, autorul recomandă partidelor politice și politicienilor să condamne discursul de ură și să adopte politici interne pentru a combate acest fenomen. În același timp, mass-media trebuie să reflecte prudent astfel de cazuri, să dezvolte instrucțiuni interne pentru a nu amplifica discursul de ură, și să se abțină de la utilizarea stereotipurilor și prejudecăților în materialele jurnalistice.

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de Drepturile Omului in Republica Moldova”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul financiar al Departamentului Justiție și Drepturile Omului din cadrul Fundației Soros-Moldova.

Pentru informații, contactați:
Natalia Munteanu, Ofițer de Comunicare Promo-LEX
GSM: 069 43 70 40
E-mail: [email protected]

În Republica Moldova a început Campania Internațională „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, duminică, 25 noiembrie, de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Mesajul campaniei în anul 2018 este #HearMeToo End violence against Women and Girls (trad. în română – Opriți violența față de femei și fete). Evenimentul de lansare a avut loc în Scuarul Europei din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, iar campania va dura până pe 10 decembrie 2018 atunci când marcăm Ziua Internațională a Drepturilor Omului.

Scopul campaniei este sporirea gradului de informare și sensibilizare a populației Republicii Moldova cu privire la fenomenul violenței în bază de gen. Fiecare a 6-a femeie din Republica Moldova, în vârstă de 15-64 de ani (63,4%), a fost supusă unei forme de violență în familie, iar 5,9% dintre acestea – în afara familiei, arată datele Biroului Național de Statistică al Moldovei. În cadrul evenimentului, Asociația Promo-LEX, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” și Asociația Împotriva Violenței „Casa Mărioarei”, în parteneriat cu IGP al MAI, au oferit consultații gratuite pe probleme legate de violența în bază de gen și au distribuit materiale informative.

Ajunsă la 79 de ani, Adriana Lutecater spune că nu a fost supusă niciodată violenței în familie, dar consideră că violența poate fi stopată prin bunătate. „Doar bunătatea poate să crească bunătate. Orice încercare de violență cu timpul naște tot violență. În ce se preface toată societate? Sunt absolut contra violenței. Atâtea emisiuni la televizor: toate temele parcă ar fi îndreptate pentru a corecta purtarea în societate, dar totuși acolo unde este un grăunte cât de mic – el încolțește și crește în tragedii foarte mari. E dureros. Doar bunătatea poate stopa violența, chiar și pe cel care-i agresiv. Cu voință și răbdare poate reușim”, spune Adriana Lutecater.

În primele 10 luni ale anului curent, Poliția Republicii Moldova a înregistrat peste 9 mii de sesizări cu referire la actele de violență în familie și a emis peste 3 mii de ordine de restricție de urgență. Potrivit Poliției, în anul 2017 au fost înregistrate 2909 de cazuri de violență în familie, în descreștere cu 21% față de anul 2016. Poliția a intentat 956 de cauze penale, iar alte 1953 de cazuri au fost documentate conform Codului Contravențional.

Campania este lansată în cadrul Proiectului „Promovarea respectării drepturilor femeilor în Moldova prin combaterea violenței în bază de gen”, implementat de către Asociația „Promo-LEX”, Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei” și Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, susținută financiar de către Uniunea Europeană. Obiectivul general al proiectului este de a spori respectarea drepturilor femeilor în Moldova prin combaterea violenței în bază de gen.

Pentru informații, contactați:
Natalia Munteanu, Ofițer de Comunicare la Promo-LEX
GSM: 069 43 70 40
E-mail: [email protected]