Hotărâre
Strasbourg / 18 iunie 2019
Definitivă / 18/6/2019
Textul hotărârii poate fi consultat pe pagini oficială CtEDO sau în documentul de mai jos.
CASE OF CANTER AND MAGALEAS v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA AND RUSSIA
La 18 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat trei hotărâri cu privire la patru plângeri depuse de locuitori ai regiunii transnistrene, prin care a recunoscut că Federația Rusă se face vinovată de încălcarea dreptului la un proces echitabil și dreptul la proprietate.
Circumstanțele primului caz se referă la situația lui Iurie Coțofan, locuitor al sat. Corjova, raionul Dubăsari, al cărui mijloc de transport a fost sechestrat de 2 ori în perioada 16-19 decembrie 2006 de către reprezentanții administrației de facto din stânga Nistrului.
La data de 16 decembrie 2006, automobilul reclamantului înmatriculat la autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, a fost sechestrat pe motiv că acesta nu s-a oprit la așa-numitul post vamal local. Pentru a-și recupera automobilul, reclamantul a fost obligat să achite o amendă de 58 de dolari USD.
La data de 19 decembrie 2006, reclamantului i-a fost sechestrat iarăși automobilul pentru că acesta nu ar fi respectat pretinsele reglementări vamale locale. Suplimentar, acestuia i-a fost ridicat și permisul de conducere, care nu a mai fost reîntors.
CtEDO a hotărât că Federația Rusă este responsabilă de încălcarea în privința reclamantului a dreptului la proprietate și a articolului 13 CEDO – lipsa unui remediu efectiv. CtEDO a decis acordarea sumei de 44 EURO cu titlu de prejudiciu material, 3000 EURO prejudiciu moral și 2000 de EURO pentru compensarea costurilor de asistență juridică.
Cel de-al doilea caz se referă la două persoane din regiunea transnistreană care în anul 2005 au fost concediate de la locul de muncă. Ei au inițiat în fața pretinselor instanțe de judecată din regiunea transnistreană proceduri de restabilire la locul de muncă. ”Procedurile judiciare” s-au încheiat în februarie și iunie 2009 prin hotărârile definitive ale ”Judecătoriei Supreme de la Tiraspol” prin care acțiunile reclamanților au fost respinse.
CtEDO a decis că pretinsele instanțe de judecată din regiunea transnistreană nu reprezintă un ”tribunal stabilit de lege”, astfel Federația Rusă este responsabilă de încălcarea articolul 6 § 1 al Convenției. Rusia a fost obligată să achite fiecărui reclamant 3 000 EURO cu titlu de prejudiciu moral și 2.400 EURO pentru compensarea costurilor de asistență juridică.
Cel de-al treilea caz se referă la alte două persoane, care locuiau în localitățile Slobozia și Parcani din regiunea transnistreană. Reclamanții au fost arestați în anul 2005 de către ”instanțele de judecată” din regiunea transnistreană, și au fost deținuți în arest până la condamnarea lor din anul 2009. La 4 august 2009, ambii reclamanți au fost condamnați de către ”instanțele de judecată” din regiunea transnistreană la 14 ani privațiune de libertate.
Ca urmare a unei jurisprudențe unitare anterioare pe cauze transnistrene, CtEDO a constatat încălcarea de către Federația Rusă a drepturilor reclamanților garantat de articolul 6 § 1 CEDO – dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a dispus că Rusia urmează să achite câte 6 000 de euro fiecărui reclamant pentru prejudiciul moral și 4 080 EUR pentru compensarea costurilor de asistență juridică.
Reclamanții a fost reprezentați la CtEDO de către avocații Asociației Promo-LEX.
Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]
Femeile consumatoare de droguri, lucrătoarele sexuale și femeile deținute în penitenciarele Republicii Moldova sunt categoriile cele mai des discriminate în Republica Moldova, fiind supuse unor forme multiple de discriminare.
Această constatare este reflectată în Raportul prezentat Grupului de Lucru (WG) al Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor (CEDAW) de către Uniunea pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor din Moldova (UORN) și Asociația Promo-LEX.
În perioada 22 iulie – 26 iulie 2019, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor (CEDAW) a convocat Grupul de Lucru care în timp de 5 zile va pregăti listele de probleme și întrebări referitoare la raportul periodic al Republicii Moldova care va fi examinat de Comitet la una din viitoarele sesiuni.
În pofida unor progrese constatate de la ultima revizuire a Republici Moldova de către CEDAW în vederea combaterii violenței împotriva femeilor, problemele care se referă la cele mai vulnerabile grupuri de femei, cum ar fi lucrătoarele sexuale, femeile care consumă droguri, dar și problemele femeilor deținute în sistemul penitenciar, rămân a fi nesoluționate și fără atenție din partea Guvernului.
Lucrătoarele sexului comercial și femeile consumatoare de droguri sunt o comunitate semnificativă, dar extrem de marginalizată și invizibilă în Republica Moldova. În pofida vulnerabilității acestui grup de femei, nevoile lor specifice sunt în mod constant ignorate de către Guvern. Femeile se confruntă cu obstacole sistematice în realizarea drepturilor lor fundamentale, inclusiv dreptul la sănătate, dreptul la un tratament decent lipsit de umilință și violență.
Raportul evidențiază mai multe probleme în ceea ce privește practicile administrative de stigmatizare; existența stereotipurilor în cazuri de viol și alte infracțiuni contra vieții sexuale; atitudini discriminatorii ale ofițerilor de poliție față de femei consumatoare de droguri; lipsa unei protecții adecvate a femeilor consumatoare de droguri victime ale violenței în familie. Ineficiența Statului în a asigura accesul femeilor consumatoare de droguri victime ale violenței în familie, la Centrele de asistență și protecție funcționale în țară.
Raportul integral poate fi accesat aici.
***
Acest raport este realizat în cadrul proiectului “Abilitarea juridică a comunităților vulnerabile prin susținerea activității rețelei de parajuriști specializați în Republica Moldova” implementat de Uniunea pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate in aceasta publicație aparțin autorilor si nu reflecta neapărat poziția Fundației.
Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu;
Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX;
GSM: 069269684
Asociația Promo-LEX a participat la elaborarea Legii privind întrunirile publice, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova în 2008, iar pe parcursul ultimilor 10 ani a monitorizat gradul de respectare a drepturilor participanților la întrunirile publice.
În ultimele zile, în centrul mun. Chișinău au loc numeroase acțiuni de protest și întruniri publice. Asociația Promo-LEX a constatat mai multe situații în care au fost încălcate pincipiile ce stau la baza libertății de exprimare și libertății întrunirilor pașnice.
În primul rând, am constatat agresarea unor participanți care se exprimă liber. Totodată, au fost înregistrate cazuri regretabile și inadmisibile de agresare a jurnaliștilor de către agenți de securitate sau participanții la întrunirile publice. De asemenea, au fost observate cazuri de împiedicare a accesului liber al jurnaliștilor spre unele porțiuni ale locurilor de întrunire, precum și suspiciuni privind participarea forțată sau contrară voinței unor persoane, dar și transportarea organizată a unor participanți la întruniri. Deosebit de suspect este și faptul că marea majoritate a participanților refuză categoric să discute liber cu jurnaliștii sau devin agresivi atunci când sunt rugați să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Un caz ieșit din comun a avut loc la 10 iunie în fața Curții Constituționale, unde o persoană a fost agresată și umilită de o altă persoană participantă la protest pentru simplu fapt că aceasta discuta și răspundea la întrebările unei jurnaliste.
Sursa video: unimedia.info
Menționăm că participarea la o întrunire publică este un act benevol și de principiu public. Toți participanții la o întrunire publică își asumă publicitatea acțiunilor lor și trebuie să accepte necondiționat dreptul altor persoane de a-i filma și fotografia, precum și dreptul altor persoane de a se exprima liber.
Sursa video: jurnaltv.md
Asociația Promo-LEX reiterează faptul că libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor sunt drepturi fundamentale, inerente oricărei ființe umane, garantate inclusiv de articolele 32 și 40 din Constituția Republicii Moldova. Acestea sunt elemente esențiale și indispensabile, fără de care democrația, statul de drept, pacea și realizarea altor drepturi nu ar fi posibile. Din aceste motive, considerăm important a fi luate toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea participanților la eveniment, fără însă a prejudicia sau obstrucționa libertatea de exprimare și de întrunire a acestora.
Asociația Promo-LEX cheamă participanții, organizatorii dar și autoritățile de stat la respect reciproc și toleranță. Este inadmisibil a utiliza discursul care instigă la ură și discriminare. Considerăm periculoasă retorica îndreptată împotriva unor grupuri minoritare, naționale sau etnice, lingvistice și altele, fie utilizarea stereotipurilor și prejudecăților legate de aceste grupuri în scopuri de dezbinare, provocare sau agitare a oamenilor, înainte de eveniment sau pe parcursul acestuia.
Ura și intoleranța reprezintă factori decisivi de catalizare a violenței, iată de ce Asociația Promo-LEX îndeamnă toți actorii implicați, să se exprime și să se manifeste în spiritul respectului reciproc și al demnității umane.
AVÂND ÎN VEDERE evenimentele politice din Republica Moldova din ultima perioadă;
LUÂND ACT de Hotărârile și Deciziile Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie 2019,
LUÂND ACT de Hotărârile Parlamentului Republicii Moldova din 8 și 9 iunie 2019;
CONSTATÂND divergențe majore între fracțiunile parlamentare ale Partidului Democrat din Moldova (PDM) pe de o parte și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ultimele două constituind Blocul ACUM, pe de altă parte;
APRECIIND drept necesare și pozitive declarațiile din 8 iunie 2019 ale forțelor de poliție ale Republicii Moldova privind garantarea menținerii ordinii publice;
SUBLINIIND necesitatea respectării de către toate forțele politice, precum și Curtea Constituțională și sistemul judecătoresc a legislației, a principiilor democratice și ale statului de drept;
ACCENTUÂND rolul Curții Constituționale de garant al respectării Constituției și rolul acesteia de contribuire la buna funcționare a autorităților publice, separarea puterilor în stat, echilibrul și controlul dintre aceste, de aplanare a disputelor politice, nu de acutizare a acestora;
AMINTIND despre calitatea de membru al Parteneriatului Estic și documentele semnate de Republica Moldova cu partenerii de dezvoltare;
PORNIND de la rolul important pe care îl are societatea civilă din Moldova în procesele de consolidare a statului de drept, dezvoltare socială și economică durabilă a țării, precum și rolul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic;
CONDAMNÂND abaterile evidente din ultimele zile de la textul și spiritul Constituției și procedura Curții Constituționale;
Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic declară:
Suntem consternați de modul în care a acționat Curtea Constituțională pe 7, 8 și 9 iunie 2019. Curtea Constituțională a interpretat termenul de 3 luni de la care Președintele țării poate dizolva Parlamentul ca echivalând cu 90 de zile, deși orice termen exprimat în luni, potrivit regulii juridice generale, echivalează cu luna calendaristică. De facto, prin această interpretare, termenul în care Parlamentul poate vota legi și numi Guvernul a fost redus de la 9 iunie la 7 iunie 2019. Decizia Curții Constituționale a fost emisă spre sfârșitul zilei de lucru de 7 iunie 2019, adică chiar în ziua în care, potrivit Curții, a expirat acest termen. Curtea Constituțională fusese sesizată cu privire la această chestiune încă la 22 mai 2019 cu solicitarea ca sesizarea să fie examinată cu prioritate.
De asemenea, Curtea a interpretat dreptul Președintelui țării de dizolvare a Parlamentului drept obligație, fără să analizeze dacă au fost întrunite celelalte condiții impuse de Constituție (consultarea fracțiunilor parlamentare) pentru dizolvarea Parlamentului. Pe parcursul zilei de 8 iunie 2019, Curtea Constituțională a emis două hotărâri, declarând neconstituționale hotărârile Parlamentului de alegere a Președintelui Parlamentului și de nominalizare a Primului Ministru. Hotărârile au fost emise în mai puțin de o oră de la adoptarea actelor în cauză, care încă nu fusese semnate și publicate. Niciun judecător independent nu poate anula un act pe care nu îl are în fața sa. Mai mult, hotărârile Curții Constituționale din 8 iunie 2018 au fost adoptate fără audieri și fără consultarea autorităților, cerințe impuse chiar de Codul Jurisdicției Constituționale.
La 9 iunie 2019, la solicitarea PDM din 8 iunie 2019, Curtea Constituțională a suspendat Președintele țării din funcție, acordând dreptul ex-Primului Ministru, vice-președintelui PDM, Pavel Filip, să dizolve Parlamentul. Această Hotărâre a fost adoptată până la ora 10.30 dimineața, în lipsa autorităților și a autorilor sesizării, într-o ședință care a durat mai puțin de 5 minute. Ședința nu a fost anunțată din timp, precum nu se cunoștea nici despre depunerea acestei sesizări. Curtea Constituțională a suspendat Președintele țării, chiar dacă o solicitare oficială de dizolvare a Parlamentului nu a fost depusă la Președinție și nu există un refuz oficial în acest sens. Anterior, Președintele Igor Dodon a anunțat convocarea fracțiunilor parlamentare pentru 10 iunie 2019, pentru a discuta dizolvarea Parlamentului.
Comportamentul Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie 2019 confirmă că aceasta și-a compromis rolul constituțional, acționând exclusiv în interesul unui partid politic. 17 ONG-uri și-au exprimat îngrijorarea privind independența Curții Constituționale încă în decembrie 2018, când trei persoane afiliate PDM au fost numiți judecători ai Curții Constituționale în mod netransparent.
În acest context, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic:
* Platforma Naționala a FSC din PaE include 86 de organizații active din Republica Moldova din domenii precum: buna guvernare, drepturile omului, dezvoltare economica, mediu, energetica, tineret, politici sociale, sindicate si patronate, etc.
Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi, 6 iunie 2019, rapoartele anuale privind ”Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2018” și ”Implementarea Planurilor Strategice ale Comisiei Electorale Centrale și ale Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral. Retrospectiva anului 2018”. La eveniment au participat reprezentanți ai partidelor politice, instituțiilor de stat, societății civile, etc.
Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova, 2018
Analizând evoluția legislației privind partidele politice, cât și cea electorală din 2018, Promo-LEX constată că au fost aduse două îmbunătățiri importante cadrului legal care vizează donațiile în numerar și susținerea financiară a femeilor politiciene. Cu toate acestea, în opinia Asociației, sistemul de finanțare politică din Republica Moldova rămâne încă vulnerabil.
Deși, asociația constată un progres la capitolul raportării partidelor privind gestiunea lor financiară în 2018 – o conformare de 96% față de norma legală, totuși înregistrăm acces limitat privind plenitudinea informațiilor financiare, inclusiv din cauza imperfecțiunii modelului de raport financiar propus de către CEC.
Rapoartele de audit intern ale partidelor care au avut venituri de peste 1 mln. lei relevă concluzii și recomandări formale și lipsite de fond, în mare parte. Mai mult ca atât, multe din aceste rapoarte denotă o neclaritate în ceea ce privește tipul de audit intern solicitat partidelor politice de către autoritatea mandatată. Asociația regretă că instituțiile vizate nu au formulat termeni de referință din momentul adoptării legii, pentru ca aceștia să fie utilizați de către partidele politice vizate.
Cornelia Călin, analistă a finanțelor partidelor politice, a menționat: „În rezultatul monitorizării, am constatat neraportarea cheltuielilor din partea a 13 partide politice în cuantum total de 17 591 922 lei, categoria de cheltuieli pentru evenimente publice fiind cea mai netransparentă. Potrivit constatărilor, la acest capitol a fost estimat un cuantum de cel puțin 9 935 568 lei ca fiind neraportați.”
Raportul reiterează dar și conține recomandări noi adresate legislativului, autorităților electorale, partidelor politice, precum și altor părți interesate. Printre cele mai importante recomandări se numără:
Amendarea LP 294/2017 prin excluderea prevederii care interzice finanțarea campaniilor electorale și a partidelor politice de către cetățenii Republicii Moldova aflați temporar în străinătate;
Exceptarea deplasărilor în străinătate de la interdicția finanțării sau prestării serviciilor cu titlu gratuit ori susținerii materiale sub orice formă, direct și/sau indirect, a partidelor politice de către alte state și organizații internaționale, în condițiile în care reprezentanții partidelor politice sunt invitați să participe la întruniri desfășurate peste hotarele țării, cheltuielile legate de deplasare fiind suportate de organizatori.
Uniformizarea formatului Rapoartelor privind gestiunea finanțelor partidelor cu cel al Rapoartelor privind finanțarea campaniilor electorale.
Clarificarea cerințelor de audit intern prin reglementarea acestora în Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice sau prin elaborarea unei instrucțiuni care să ghideze partidele politice în vederea efectuării unui audit intern.
În cel de-al doilea raport ”Implementarea Planurilor Strategice ale Comisiei Electorale Centrale și ale Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral”, Promo-LEX a evaluat activitățile desfășurate de CEC și CICDE pe parcursul anului 2018 prin prisma prevederilor Planurilor strategice (PS) și anuale ale acestora.
În opinia Promo-LEX formulată în baza analizei documentelor relevante, în cazul CEC, din cele 31 de acțiuni planificate, în anul 2018 instituția a reușit să execute integral 68% din totalul acțiunilor, iar parțial executate au fost 26% din acțiuni, 6% din acțiuni –au rămas neexecutate.
Potrivit analistei Promo-LEX, Mariana Focșa, cele mai bune rezultate au fost atinse de CEC în privința perfecționării cadrului legal și a celui conex, scop în care autoritatea a prezentat Parlamentului un șir de propuneri de amendare a Codului electoral, precum și îmbunătățirea continuă a managementului electoral și consolidarea capacităților instituționale, unde CEC a reușit să obțină modificarea cadrului legal privind sistemul de recompense pentru funcționarii electorali.
De cealaltă parte, rezultate mai puțin bune au fost înregistrate la dezvoltarea și implementarea modulelor SIAS ”Alegeri”, unde autoritatea electorală nu a reușit să pună în aplicare modulul destinat monitorizării și controlului rapoartelor financiare ale partidelor politice, precum și transparentizarea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale în vederea aplicării mecanismelor electronice de monitorizare a finanțelor partidelor politice.
În cazul CICDE, evaluatorii consideră că pe parcursul anului 2018, instituția a executat integral 47% din activități, iar parțial – au fost executate 40%. În cazul a 13% din activități – acestea nu au fost executate.
Cele mai bune rezultate au fost atinse de instituție în privința realizării acțiunilor legate de prestarea serviciilor de instruire, diverse și inovative, în domeniul democrației participative organizate la nivel național și internațional, iar de cealaltă parte – CICDE nu a înregistrat succese în privința menținerii și extinderii unei echipe de formatori calificați, așa cum și-a planificat.
În urma evaluării activităților desfășurate de CEC și CICDE pe parcursul anului 2018, Promo-LEX vine cu o serie de recomandări dintre care pot fi evidențiate următoarele:
Comisiei Electorale Centrale
Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral
Rapoartele anuale privind ”Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2018” și ”Implementarea Planurilor Strategice ale Comisiei Electorale Centrale și ale Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral. Retrospectiva anului 2018” sunt realizate în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX;
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]
Reprezentanții Asociațiilor „Concordia” Telenești și „Sat Modern” Fălești participă astăzi, 4 iunie 2019, în cadrul unui Atelier de lucru și vizite de studiu la Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei”.
Scopul evenimentului este de a facilita schimbul de experiență în domeniul asistării victimelor violenței în familie și creării serviciilor specializate la nivel local.
Astfel, Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei”, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” și Asociația Promo-LEX își împărtășesc experiența de lucru în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, inclusiv în acordarea asistenței și serviciilor specializate victimelor.
Reamintim că, Asociația „Concordia” și Asociația „Sat Modern” beneficiază de granturi în baza cărora vor crea servicii de asistență de urgență pentru victimele violenței în familie la nivel local în raioanele Fălești și Telenești. Granturile au fost acordate în cadrul Proiectului „Promovarea respectării drepturilor femeilor în Moldova prin combaterea violenței în bază de gen”, implementat de Asociația Promo-LEX, Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei” și Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii “Memoria”, cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană.
Potrivit răspunsului Procuraturii Generale a Federației Ruse din 16 mai 2019 în unul dintre dosarele reprezentate de către avocații Asociației Promo-LEX, regiunea transnistreană a Republicii Moldova este recunoscută în mod oficial drept „stat suveran”. Pe parcursul celor 15 ani de activitate în regiunea transnistreană, avocații Asociației Promo-LEX au întâlnit de fiecare dată numai răspunsuri ferme, prin care autoritățile ruse subliniau faptul că Federația Rusă respectă integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova, precum și Tratatele Internaționale, inclusiv bilaterale cu Republica Moldova prin care teritoriul din stânga Nistrului este recunoscut ca parte a teritoriului R. Moldova și respectiv victimelor abuzurilor sau avocaților lor li se recomanda să se adreseze organelor de drept constituționale de la Chișinău.
Recunoașterea regiunii transnistrene ca entitate statală suverană de către Federația Rusă reprezintă o schimbare totală și în premieră de atitudine oficială față de statutul regiunii transnistrene a R.Moldova. Până în acest moment, de fiecare dată poziția structurilor oficiale ale Statului rus, inclusiv în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului, subliniau faptul că Federația Rusă respectă A) prevederile constituționale referitoare la independența, suveranitatea și integritatea teritorială; B) calitatea de mediator al Federației Ruse în procesul de soluționare a problemei transnistrene; C) normele dreptului internațional, inclusiv Tratatul de prietenie și cooperare între Republica Moldova și Federația Rusă (art.5 prevede că Părțile se vor abține de la orice acțiuni, care ar cauza prejudicii celeilalte Părți, suveranității, independenței și integrității ei teritoriale. Părțile condamnă separatismul sub toate formele lui de manifestare și se angajează să nu sprijine mișcările separatiste); D) alte angajamente asumate de către Federația Rusă (Acordul privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21 iulie 1992, Statutul Organizației Națiunilor Unite, dar și alte tratate și convenții internaționale.
Suplimentar, răspunsul expediat la 16 mai 2019 reflectă o poziție și atitudine total greșită și diferită a Federației Ruse, care deja oficial recunoaște un regim ce reprezintă o atentare continuă și flagrantă în adresa situației drepturilor omului în teritoriul controlat de administrația de-facto de la Tiraspol. Acest lucru este confirmat prin hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului pe cauze transnistrene (ex. cauza Ilașcu și alții, cauza Catan și alții, Cauza Mozer și alții etc.), dar și constatările experților și organizațiilor internaționale.
Această schimbare radicală de poziție a autorităților Federației Ruse în raport cu regiunea transnistreană, vine într-un moment în care Guvernul Federației Ruse pentru mai mult de 20 de ani, a afirmat în fața Curții Europene a Drepturilor Omului că regiunea transnistreană este un teritoriu ce aparține Republicii Moldova, și respectiv deține jurisdicția teritorială asupra acestei regiuni.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil. Teritoriul RM este inalienabil. Potrivit actului suprem drepturile și libertățile fundamentale ale omului trebuie respectate pe întreg teritoriul R. M.
Prin urmare, statul RM are obligația de a interveni în protecția drepturilor oricărei persoane oriunde pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate acestea, o bună parte din teritoriul R. M. se află în afara controlului autorităților constituționale, deși potrivit jurisprudenței CtEDO Republica Moldova deține de jurisdicția pe întreg teritoriul RM.
Reieșind din multiplele declarații ale înalților funcționari ruși, precum și poziției constante a Guvernului Federației Ruse în fața CtEDO acesta recunoaște teritoriul din stânga Nistrului drept teritoriu unitar și indivizibil al Republicii Moldova. Rolul autorităților de investigație ale Federației Ruse este destul de important din perspectiva apărării drepturilor victimelor a căror drepturi au fost încălcate în regiunea transnistreană de către administrația de facto a regiunii. Or, reieșind din multiplele condamnări la CtEDO a Federației Ruse pentru violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană determină autoritățile de investigație, îndeosebi Procuratura Generală a Federației Ruse să fie proactivă în ceea ce privește investigarea și atragerea la răspundere persoanele care au comis fărădelegi.
Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]
Astăzi, 31 mai 2019, Asociația Promo-LEX a lansat rapoartele anuale privind ”Monitorizarea modului de realizare a controlului parlamentar în anul 2018” și ”Monitorizarea modului de ocupare/încetare a funcțiilor publice în anul 2018”. La eveniment au participat membri ai Parlamentului, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, ambasadelor și societății civile.
Scopul evenimentului este informarea decidenților, formatorilor de opinie dar și a publicului larg privind performanța Parlamentului în exercitarea funcției de control parlamentar, precum și privind respectarea legii de către autoritățile publice la capitolul ocupării/încetării funcțiilor publice în perioada anului 2018.
Ca urmare a celor relatate în raportul privind controlul parlamentar, în opinia autorului Adrian Fetescu se impun unele constatări esențiale:
Cu referință la cel de-al doilea raport prezentat în cadrul evenimentului, experta Mariana Kalughin a subliniat cele mai importante constatări privind modul de ocupare/încetare a funcțiilor publice în anul 2018:
În cadrul evenimentului, experții dar și participanții s-au expus asupra poziționării publice vizavi de respectarea cerințelor legii la subiectul angajărilor și eliberărilor din funcție. Rapoartele elaborate de experții contractați de Promo-LEX conțin recomandări adresate Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului.
Rapoartele au fost elaborate de experți independenți contractați de Promo-LEX – dl. Adrian Fetescu, pentru raportul privind ”Monitorizarea modului de realizare a controlului parlamentar în anul 2018” și de către dna. Mariana Kalughin, pentru raportul privind ”Monitorizarea modului de ocupare/încetare a funcțiilor publice în anul 2018”. Asociația Promo-LEX a întocmit rapoarte similare și pentru perioada anilor 2016 și 2017 care pot fi consultate AICI.
Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX;
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]
Republica Moldova nu are o strategie națională în domeniul prevenirii și combaterii consumului și traficului ilicit de droguri, arată Studiul „Practica contravențională și judiciară de examinare a contravențiilor și infracțiunilor privind circuitul ilegal de droguri fără scop de înstrăinare”, prezentat astăzi, 30 mai 2019, de către Asociația Promo-LEX.
Autorul Studiului, Dumitru Sliusarenco, susține că cercetarea readuce în atenție mai multe probleme importante, legate de consumul de droguri și eforturile autorităților de prevenire și combatere a acestuia. „În urma analizei datelor am constatat că se menține problema atragerii masive la răspundere penală a consumatorilor de droguri, pentru cantități foarte mici, pentru care în majoritatea statelor din Uniunea Europeană nu se aplică sancțiuni penale” a declarat Dumitru Sliusarenco.
Studiul se referă nemijlocit la cercetarea practicii contravenționale privind faptele de procurare ori păstrare ilegală de droguri, precursori, etnobotanice și a analogilor acestora în cantități mici sau consumul de droguri fără prescripția medicului (art.85 Cod Contravențional) și a faptelor de cultivare ilegală a plantelor ce conțin droguri, precursori și analogi ai acestora și fabricarea etnobotanicelor (art. 87 Cod Contravențional).
Alexandru Postica, Director de Program, Asociația Promo-LEX, a menționat în debutul evenimentului că „ … datele cercetării arată îmbunătățiri ale unor aspecte problematice în domeniu, comparativ cu anul 2015. Totuși, majoritatea problemelor s-au menținut sau chiar s-au agravat.”
La fel, studiul include și cercetarea practicii judiciare privind infracțiunile care sunt legate de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare (art.217 Cod Penal). Informațiile au fost colectate din toate instanțele judiciare de nivelul I și inspectoratele teritoriale de poliție din RM, care, pe parcursul anului 2017, au examinat astfel de cauze.
Avocatul din cadrul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, a menționat că una dintre cauzele problemelor identificate este faptul că Republica Moldova nu are o strategie națională în domeniul prevenirii și combaterii consumului și traficului ilicit de droguri. „Strategia națională antidrog pentru anii 2011-2018 a expirat, iar un document nou de politici publice nu a fost aprobat.”
Această problemă generează o serie de efecte negative. Autorul Studiului este de părerea că organele de drept ar trebui să-și concentreze atenția în primul rând asupra traficanților și mai apoi pe consumatorii de droguri. „Statul alocă resurse considerabile de ordin financiar, logistic și de timp pentru sancționarea consumatorilor, care ar putea fi evitate dacă legislația ar fi ajustată corespunzător. Nu în ultimul rând, practicile identificate predispun spre creșterea gradului de vulnerabilitate a consumatorilor de droguri și duc la îngreunarea procesului de reeducare socială și reabilitare a acestora” a subliniat Dumitru Sliusarenco, în cadrul conferenței de prezentare a studiului.
Liliana Gherman, Directoarea Departamentului Sănătate Publică, din cadrul Fundației Soros–Moldova a încurajat autoritățile să țină cont de recomandările care sunt reiterate în Studiu, „ … unul dintre principale motive a situației neschimbate este lipsa acțiunilor, vă îndemn nu doar să citim aceste recomandări dar și să încercăm să le implementăm, doar astfel vom reuși să înlăturăm problemele identificate.”
Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea respectării drepturilor grupurilor cu risc sporit de infectare în Moldova”, implementat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Departamentului Sănătate Publică al Fundației Soros–Moldova.
Studiul integral poate fi accesat AICI.
Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]