a 1 iulie 2020, Grupul Operativ al Trupelor Ruse (𝐆𝐎𝐓𝐑) a ”sărbătorit” 𝟐𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞.

Prezența militară rusă a GOTR constituie un element determinant care contribuie la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și împiedică o investigare eficientă a încălcărilor comise în regiunea transnistreană.

Mai multe concluzii ale Asociației Promo-LEX găsiți în Studiul privind prezența militară rusă în Armenia, Moldova și Ucraina și impactul său asupra situației drepturilor omului: https://bit.ly/38o9y0o

Potrivit Raportului IGP privind implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliției, pe parcursul anului 2019, inclusiv în contextul Suportului Bugetar acordat de Uniunea Europeană pentru reforma Poliției, au fost:

26 iunie 2020, Chișinău, Republica Moldova

Către:

Guvernul Republicii Moldova,
Parlamentul Republicii Moldova,
Instituțiile de drept din Republica Moldova,
Ambasade și instituții internaționale în Republica Moldova

APEL

cu ocazia Zilei Internaționale a ONU pentru susținerea victimelor torturii

La 26 iunie este marcată Ziua Internațională a ONU pentru Susținerea Victimelor Torturii. Cu această ocazie, organizațiile societății civile vin cu un Apel adresat Guvernului, Parlamentului și altor instituții de drept din Republica Moldova, constatând și solicitând următoarele:

Conform tratatelor internaționale la care este parte, Republica Moldova este obligată să creeze mecanisme eficiente de prevenire și eradicare a torturii, a tratamentelor inumane și/sau degradante.

Republica Moldova este frecvent condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii, tratamentelor inumane sau degradante). Până la 31 decembrie 2019, CtEDO a constatat 151 de violări pe art. 3 CtEDO în privința Republicii Moldova.

Constatăm că documentarea torturii și altor tratamente inumane și/sau degradante nu este întotdeauna efectuată eficient, ceea ce face dificilă investigarea cazurilor și atragerea la răspundere a vinovaților. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a recomandat transferarea serviciului medical din centrele de detenție în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Cu toate acestea, noul Plan Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului, adoptat recent de Parlament, nu prevede măsuri pentru asigurarea independenței personalului medical din locurile de detenție.

Respectarea drepturilor pacienților în instituțiile penitenciare din Republica Moldova rămâne a fi defectuoasă. Persoanele aflate în detenție se plâng de încălcarea drepturilor fundamentale. În unele cazuri, nu sunt luate măsuri eficiente pentru  asigurarea dreptului la asistență medicală independentă, inclusiv investigații diagnostice în instituțiile medicale publice, pentru prescrierea corectă a tratamentului necesar. Deseori este invocată imposibilitatea transportării deținuților,  întrucât escortarea necesită atât implicarea serviciilor suplimentare, personal și a mijloacelor de transport specializate.

Nevoile și problemele victimelor torturii și a familiilor acestora sunt deseori trecute cu vederea. Drepturile victimelor sunt ignorate, iar reabilitarea comprehensivă a acestora nu a fost niciodată printre prioritățile instituțiilor statului. Legea 137, privind reabilitarea victimelor infracțiunilor, adoptată de Parlament la 29 iulie 2016, nu oferă remedii suficiente și mecanisme clare pentru victime și nu este în deplină concordanță cu Convenția ONU împotriva torturii. Atât victimele directe ale torturii, tratamentelor inumane sau degradante, cât și cele indirecte au nevoie de o reabilitate comprehensivă pentru a-și trăi viața cu demnitate.

Cauza lui Andrei Brăguță, un tânăr de 32 de ani, care a murit aflându-se în custodia statului, în august 2017, unde a ajuns după un incident în trafic, în continuare se află pe masa judecătorilor. Subiectul a fost intens mediatizat după imaginile care au scandalizat opinia publică, în care Andrei Brăguță este lovit fără milă de colegii de celulă, iar gardienii din izolator par să nu facă nimic pentru a-i opri. Avocatul familiei Brăguța amintește că Guvernul Republicii Moldova urmează să implementeze recomandările Comitetului ONU împotriva Torturii formulate din anul 2017, pentru: a) instituirea de proceduri clare de comportament a poliției în situații similare, b) asigurarea unui nivel de asistență medicală în sistemul penitenciar, conform standardelor minime ale CPT, c) creșterea capacității  de investigare a infracțiunilor de tortură de către procuratură și d) asigurarea justiției în cazurile de tortură. Până în prezent, evoluțiile sunt nesemnificative.

Venim cu acest apel pentru a arăta cum se schimbă viața umană, prețul pe care îl plătesc oamenii, restabilindu-și drepturile sale. Aderarea  la acest eveniment reprezintă un act de solidaritate. În cele din urmă, tortura și tratamentele inumane provoacă daune nu numai victimei, ci și celor din jur – familie, prieteni, societate.

Condițiile de detenție din penitenciarele Republicii Moldova, în special în penitenciarul nr. 13, nu corespund standardelor minime de prevenire și combatere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Un nou penitenciar care să substituie Penitenciarul nr. 13 urma să fie construit, însă lucrările de construcție a acestuia nici nu au început. Penitenciarele din Moldova sunt într-o stare dezastruoasă și supra-populate, inclusiv și din motivul aplicării excesive a arestării preventive. Autoritățile Republicii Moldova au fost atenționate de mai multe ori asupra faptului, că nu aplică  forme alternative de prevenție, în situația condițiilor proaste de detenție. Calitatea hranei este determinată în principal de alocarea resurselor insuficiente pentru alimentarea deținuților

Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2020, care are ca scop definirea unui cadru strategic simplu și funcțional,  pentru soluționarea problemelor actuale și diminuarea efectelor acestora asupra deținuților, precum și reafirmarea rolului său în sistemul general al justiției, nu este implementată din varia motive, inclusiv lipsa de suport financiar.

Referitor la evenimentele din aprilie 2009, nici un ofițer de poliție nu a executat o pedeapsă privativă de libertate. Este grav că unii dintre cei împotriva cărora a fost deschisă o procedură penală și mai târziu a fost închisă, au putut să revină și să continue să activeze în forțele de poliție. De asemenea, condamnările  nu au vizat ofițeri de poliție de rang superior sau oficiali de stat, care au fost responsabili cu luarea deciziilor operaționale relevante la acea dată. Asemenea carențe  au provocat un sentiment profund de nedreptate în rândul victimelor abuzurilor polițienești. Odată cu trecerea timpului, multe dintre victime au pierdut speranța de a obține justiție în Moldova. Unii au căutat dreptate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), iar alții au decis să părăsească definitiv Republica Moldova.

Pentru a-și îndeplini eficient misiunea de efectuare a controalelor inopinate ale centrelor de detenție, Consiliului pentru Prevenirea Torturii, în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii, trebuie să-i fie consolidată independența și capacitățile, asigurându-i o logistică adecvată, secretariat și autonomie financiară.

Având în vedere cele sus-menționate, organizațiile semnatare solicită:

1. Executarea în mod eficient a tuturor măsurilor privind combaterea torturii, tratamentelor inumane sau degradante din Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului;
2. Îndeplinirea tuturor recomandărilor și angajamentelor internaționale asumate pentru a preveni tortura și a susține victimele torturii;
3. Consolidarea independenței și a capacităților procurorilor responsabili de investigarea cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante;
4. Asigurarea instruirii actorilor din domeniul justiției penale în domeniul prevenirii torturii si a relelor tratamente;
5. Fortificarea capacităților de documentare a cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante și investigarea eficientă a acestora;
6. Asigurarea dreptului la reabilitarea comprehensivă a tuturor victimelor supuse torturii, tratamentelor inumane sau degradante;
7. Transferarea serviciului medical din centrele de detenție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale RM;
8. Transferarea serviciului medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale RM;
9. Transferarea controlului asupra izolatoarelor de detenție provizorie din subordinea MAI în subordinea Ministerului Justiției;
10. Urgentarea construirii unui nou penitenciar în municipiul Chișinău, evitând supraaglomerarea Penitenciarului nr. 13;
11. Consolidarea independenței și capacităților Consiliului pentru Prevenirea Torturii în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii;
12. Implementarea recomandărilor Comitetului ONU împotriva Torturii formulate din anul 2017, pentru a institui proceduri clare de comportament a poliției în situații similare, asigurarea unui nivel de asistență medicală în sistemul penitenciar conform cu standardele CPT minime, de a crește capacitatea de investigare a procuraturii a infracțiunilor de tortură și de a face justiție în cazurile de tortură.

Doar prin sprijinul direct acordat victimelor torturii, tratamentelor inumane și altor forme de violență, putem dovedi determinarea fără echivoc și un angajament clar de a lupta împotriva acestor fenomene și a impunității!

Organizații semnatare:

1. RCTV Memoria
2. Amnesty International Moldova
3. Asociația Promo-LEX
4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
5. Centrul de Drept al Avocaților
6. Ambasada Drepturilor Omului

Lista organizațiilor semnatare este deschisă.

La 1 ianuarie 2019, în penitenciarele din regiunea transnistreană se aflau 𝟐𝟐𝟎𝟐 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞. Raportat la numărul populației din regiune, observăm o rată înaltă de încarcerare de circa 𝟓𝟓𝟎 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞 la o sută de mii de locuitori, ceea ce depășește de cinci ori media europeană de încarcerare și aproximativ de trei ori cea a Republicii Moldova.

Promo-LEX atenționează asupra problemei ce ține de supraaglomerarea din locurile de detenție ale regiunii transnistrene, ca urmare a numărului mare de deținuți!

De câteva săptămâni, Statele Unite ale Americii sunt zguduite de protestele împotriva rasismului și a practicilor poliției.

În acest episod al podcast-ului ”PUNCT pe URĂ.” discutăm cu Dumitru Sliusarenco, avocat specializat în domeniul discriminării, stabilit de ceva timp în Statele Unite ale Americii, despre ceea ce au provocat protestele din SUA, măsurile întreprinse de diverși actori de la nivel național împotriva rasismului, dar și despre rasism privit din mai multe perspective într-un stat democratic.

Poți asculta acest episod în #soundcloud, #googlepodcasts sau #spotify.

Acest podcast este realizat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova.

Asociația Promo-LEX a făcut public astăzi Raportul de evaluare a activităților desfășurate de Comisia Electorală Centrală (CEC) și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) în anul 2019, prin prisma prevederilor Planurilor strategice ale acestora implementate în perioada 2016-2019.

Din cele 24 de acțiuni planificate de către CEC pentru a fi realizate în 2019, Promo-LEX consideră că 15 acțiuni (63%) au fost executate integral, șapte (29%) au fost parțial executate, iar două acțiuni (8%) au rămas neexecutate.

Cele mai bune rezultate au fost atinse în privința realizării obiectivului ce ține de organizarea alegerilor și a campaniilor de informare pentru acestea. În acest sens, pe parcursul lui 2019, CEC a organizat două scrutine naționale (alegeri parlamentare și alegeri locale generale), precum și a desfășurat ample campanii de informare pentru alegători. De asemenea, în urma alegerilor, CEC a elaborat două studii privind auditul de gen (coraportul bărbați/femei) în rândul concurenților electorali, observatorilor și funcționarilor electorali. Acestea, însă, au inclus doar date statistice, fără a fi elucidate problemele relevante, cum ar fi înregistrarea concurenților fără respectarea cotei de gen și a ordinii de amplasare a candidaților în listele electorale.

Rezultate mai puțin bune au fost înregistrate în privința dezvoltării și implementării modulelor SIAS ”Alegeri”, unde nici în anul 2019 autoritatea electorală nu a reușit să implementeze modulul ”Control Financiar”, utilizarea acestuia fiind amânată pentru 2020. Restanțe au fost constatate și în privința creării în cadrul CEC a unei noi subdiviziuni responsabile de supravegherea și controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale – acțiune care a fost preluată în noul Plan Strategic al autorității.

În cazul CICDE, Promo-LEX constată că din cele 34 de activități planificate, 17 (48%) au fost executate, parțial executate au fost 9 activități (26%), iar alte 9 (26%) au rămas neexecutate.

Cele mai bune rezultate au fost atinse de instituție în privința prestării serviciilor de instruire, diverse și inovative, scop în care au fost analizate și perfecționate permanent seminarele organizate, au fost elaborate noi module de instruire, cu identificarea grupurilor necesar a fi pregătite.

De cealaltă parte, cele mai slabe rezultate au fost constatate în procesul de executare a activităților planificate pentru atragerea și angajarea unei echipe stabile de formatori motivați, precum și în activitatea de dezvoltare a platformei de instruire online e-learning.

Neexecutate au rămas și activitățile planificate pentru autonomia financiară a instituției prin elaborarea unui program pentru colectarea de fonduri și a unei politici de autofinanțare a instituției. Menționăm că în mare parte, activitățile respective au fost preluate în noul Plan Strategic al instituției pentru perioada anilor 2020-2023.

În urma evaluării activităților desfășurate de CEC și CICDE pe parcursul anului 2019, Promo-LEX prezintă în Raport o serie de recomandări adresate autorității electorale.

Raportul integral poate fi accesat aici.

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX;
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]

 24 iunie 2020

Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi Raportul nr. 3 privind „Monitorizarea civică a reformei Poliției în Republica Moldova”. Raportul conține o analiză comprehensivă a gradului de realizare pe parcursul anului 2019 de către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției a obiectivelor Strategiei de Dezvoltare a Poliției 2016 – 2020 și a Matricei de politici privind implementarea suportului bugetar pentru anii 2017 – 2020, oferit de către Uniunea Europeană pentru reforma Poliției.

În cadrul conferinței de prezentare a Raportului, E.S. Dl Peter Michalko, Ambasador al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a menționat: „În ultimii ani, poliția din Republica Moldova a făcut pași importanți în implementarea reformei în sectorul dat. Cu toate  acestea, rămân multe aspecte semnificative. Ceea ce este necesar, de exemplu, este schimbarea percepției poliției, de la o organizație a puterii într-o instituție orientată către servicii în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. Uniunea Europeana susține aceste eforturi, precum și cooperarea și parteneriatul strâns între autoritățile de stat, poliție și societatea civilă, care ajută la implementarea potrivită a reformei și deservire cât mai bună a cetățenilor și drepturilor lor.”

Constatările din raportul alternativ vizează activitățile cu termen de realizare expirat anterior anului 2019 și care au fost calificate ca nerealizate în rapoartele precedente ale Asociației. La fel sunt vizate activitățile continue pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliției 2016-2020, precum și acele activități care au avut termenul de realizare expirat la finalul anului 2019. Concluziile Promo-LEX sunt elaborate prin raportarea acțiunilor și a sub-acțiunilor realizate la indicatorii de performanță și termenii de realizare stipulați în documentele strategice menționate mai sus.

Astfel, Promo-LEX a constatat că, din totalul activităților planificate în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Poliție, în perioada 2016 – 2019 urmau a fi implementate 53 de sub-acțiuni din 84, adică 63%. Acestea vizează  toate cele 5 obiective strategice:

În cadrul Obiectivului 1: Consolidarea responsabilității, eficienței, transparenței și profesionalismului Poliției, au fost atinse următoarele rezultate: din 25 de sub-acțiuni, 5 au fost realizate complet, 10 au fost parțial realizate, 6 au rămas nerealizate, iar în cazul a 4 sub-acțiuni, Asociația nu s-a putut pronunța pe motiv că acestea sunt formulate general sau indicatorii nu sunt măsurabili.

În acest context, Promo-LEX atrage atenția asupra unui risc major de neîndeplinire a indicatorilor de performanță pentru anul 2020, în special cu referință la atingerea raportului de 40 % ofițeri versus 60% subofițeri angajați în Poliție, precum și cu referință la operaționalizarea Centrului Integrat de Aplicare a Legii (CIPAL).

În ceea ce privește Obiectivul 2: Aplicarea echitabilă, eficientă şi eficace a legislaţiei bazate pe drepturile omului în activitatea Poliţiei, în urma analizei a patru sub-acțiuni, s-a constatat că, 2 dintre acestea sunt realizate, iar celelalte 2- nerealizate.

La fel, potrivit observațiilor Promo-LEX, au fost realizate doar 3 (30%) dintre sub-acțiunile Obiectivului 3: Consolidarea capacităţilor Poliţiei de combatere a crimei organizate, traficului de fiinţe umane, criminalităţii cibernetice, violenţei, inclusiv a infracţiunilor din motive de gen, drogurilor şi contrabandei cu armament, falsificarea şi spălarea banilor. În cadrul aceluiași obiectiv, o sub-acțiune (10%) a rămas nerealizată, 3 (30%)  sunt parțial realizate, iar pentru altele 3 (30%) a fost dificil de apreciat gradul de realizare.

De asemenea, în perioada 2016-2019 urmau a fi implementate și 11 sub-acțiuni în cadrul Obiectivului 4: Crearea unui serviciu poliţienesc modern în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici ale Uniunii Europene şi internaționale, în măsură să răspundă proactiv şi în mod egal la nevoile cetățenilor şi ale societății în ansamblu. Potrivit constatărilor Promo-LEX, 2 dintre acestea au fost realizate iar 1 a rămas nerealizată. Alte 6 sub-acțiuni au fost apreciate ca fiind parțial realizate, iar pentru 2 activități nu s-a putut oferi un calificativ.

În ceea ce privește gradul de realizare a Obiectivului 5: Promovarea şi implementarea principiului toleranţă zero faţă de corupţie, discriminare şi rele tratamente în activitatea Poliţiei, până la finalul anului 2019 urmau a fi implementate 3 sub-acțiuni. Cu referință la acestea, pentru două sub-acțiuni Promo-LEX  a oferit calificativul parțial realizat, cea de-a treia sub-acțiune fiind apreciată ca realizată.

În concluzie, Promo-LEX remarcă faptul că, din totalul acțiunilor și sub-acțiunilor implementate de autorități în intervalul 2016-2019, 13 sub-acțiuni (25%) au fost apreciate ca fiind realizate, 21 sub-acțiuni (40%) – parțial realizate,  10 sub-acțiuni (19%) – nerealizate. Alte 9 sub-acțiuni (17%) au indicatori de performanță formulați într-o manieră prea generală, fapt care nu a permis măsurarea gradului de atingere a acestora.

De asemenea, s-a mai constatat că, din 8 sub-acțiuni a căror termen de realizare a fost anul 2019, 2 (25%) au fost evaluate ca fiind parțial realizate, 1 sub-acțiune a fost calificată drept nerealizată (13%), iar în privința a 5 sub-acțiuni Promo-LEX nu s-a putut expune asupra gradului de realizare (4 dintre acestea vizează achiziționarea de echipament). Totodată, în cazul a cel puțin 4 sub-acțiuni s-a constatat un risc sporit de neatingere a criteriilor de performanță: 3 dintre acestea se referă la dezvoltarea unor sisteme informaționale iar 1 ține de desfășurarea achizițiilor publice.

La fel, Promo-LEX a constatat că, din totalul indicatorilor de performanță stabiliți pentru anul 2019 în cadrul Matricii de politici privind implementarea suportului bugetar, 4 acțiuni au atins indicatorii stabiliți (44,4%); în cazul altor 4 acțiuni indicatorii au fost atinși parțial (44,4%), iar în cazul unei acțiuni nu au fost atinși indicatorii stabiliți (11,1%).

Raportul nr. 3 de monitorizare civică a reformei Poliției îl găsiți aici.

Raportul a fost realizat în cadrul Proiectului „Monitorizarea civică a reformei poliției în Republica Moldova”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de Asociația Promo-LEX.

Proiectul „Monitorizarea civică a reformei Poliției în Republica Moldova” pune în valoare rolul de supraveghere civică al organizațiilor neguvernamentale în timpul implementării reformelor, precum și dreptul cetățenilor de a participa la procesul de luare a deciziilor. Obiectivul general al proiectului este consolidarea responsabilității, eficienței și transparenței reformei Poliției în Republica Moldova.

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de comunicare al Asociației Promo-LEX; GSM: 069269684,
e-mail: [email protected]

Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova
str. Mihail Kogălniceanu
MD 2001 Chișinău, Republica Moldova
Vizitați-ne pe Facebook: https://www.facebook.com/EUDelegationMoldova

La 25 mai 2020, s-a desfășurat ședința extraordinară a Consiliului Raional Dubăsari. Printre altele, a fost abordată și situația creată în platoul Cocieri în perioada pandemiei COVID-19: instalarea ilegală de posturi mobile și bariere artificiale, supraaglomerarea feribotului (bacului) și alte probleme privind libera circulație a locuitorilor din localitățile din stânga Nistrului.

Ca urmare, Consiliului Raional Dubăsari la 25 mai 2020 a condamnat acțiunile unilaterale ale administrației regiunii transnistrene de blocare a accesului cetățenilor pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Suplimentar, s-a decis ca președintele raionului Dubăsari să înainteze un demers către Guvernul Republicii Moldova pentru soluționarea problemei liberei circulații.

La 28 mai 2020, Președintele raionului FILIPOV, a înaintat un demers Guvernului solicitând asigurarea drepturilor constituționale ale cetățenilor Republicii Moldova. La 1 iunie 2020, Grigore Filipov a avut o întrevedere de lucru cu Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Potrivit comunicatului de presă al Președinției, la întâlnire au fost abordate probleme cu care se confruntă locuitorii satelor Molovata Nouă, Vasilievca, Cocieri, Roghi pe timp de pandemie. Însă, localitatea Corjova, nu a fost inclusă în această listă, deși Corjova este parte a unității administrativ-teritoriale pe care o conduce Dl Filipov și acolo există autorități publice locale, alese conform legislației naționale, precum și instituții care se află sub jurisdicția autorităților constituționale.

La 3 iunie 2020, Igor Dodon a avut o discuție telefonică cu liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselskii, care ”au analizat situația creată în Zona de Securitate, în raioanele adiacente râului Nistru, mai cu seamă a celei din satele raionului Dubăsari.” Constatăm că localitatea Corjova lipsește și din lista discutată de Președintele țării.

La 8 iunie 2020, Guvernul R.Moldova a anunțat despre faptul că au fost ridicate unele restricții pentru locuitorii satelor din stânga Nistrului, subordonate autorităților constituționale. Astfel, locuitorii satelor Varnița, Copanca, Molovata Nouă, Cocieri, Pohrebea, Doroțcaia, Coșnița și Pârâta și care au viză de reședință în aceste localități pot circula liber doar prin câteva puncte de trecere a liniei administrative. De remarcat că în această listă nu se află localitățile Vasilievca și Roghi, care anterior erau nominalizate, dar nici localitatea Corjova.

Imediat după această înțelegere, unii dintre primarii localităților aflate în stânga Nistrului, s-au arătat nemulțumiți de faptul că locuitorii din Vasilievca, Roghi și Corjova au fost ignorați de către autoritățile constituționale, alături de cei din restul teritoriului regiunii transnistrene unde se regăsesc peste 330 000 cetățeni ai R. Moldova.

La 16.06.2020, președintele raionului Dubăsari, Grigore Filipov fiind întrebat despre situația satelor Corjova și Roghi, a comunicat presei că aceste localități ”se numără că e în Transnistria, îi la ei la evidenţă, de asta noi nu putem să ne luăm nicio obligaţiune”, și că acest lucru s-ar fi decis între Președintele Republicii Moldova și liderul de la Tiraspol.

În acest context, Asociația Promo-LEX consideră inacceptabilă și iresponsabilă o astfel de atitudine față de autoritățile publice locale și populația din s. Corjova, Roghi, Vasilievca. Localități care potrivit legislației naționale se află în subordinea administrației raionului Dubăsari, implicit în gestiunea Președintelui raionului Dubăsari – dl Grigore Filipov.

Totodată, Promo-LEX amintește autorităților constituționale locale și centrale că, potrivit art. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Înaltele Părţi Contractante (statele) recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicţia lor drepturile şi libertăţile definite în Convenția Europeană. În această perioadă de restricții, locuitorii din Corjova, la fel ca cei din alte localități din Zona de Securitate, au nevoie de implicarea plenară și eficientă a autorităților constituționale în vederea apărării drepturilor lor. Considerăm că prin astfel de declarații, autoritățile developează faptul că în realitate locuitorii din Zona de Securitate rămân discriminați în raport cu cetățenii din alte regiuni ale țării.  

Mai mult ca atât, potrivit jurisprudenței uniforme a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauzele transnistrene (Ilașcu și alții; Mozer etc), chiar şi în absenţa unui control efectiv asupra regiunii transnistrene, autorităților constituționale le revin obligaţii pozitive (măsuri de ordin diplomatic, economic, juridic sau de alt gen, care îi stau în puteri şi sunt în conformitate cu dreptul internaţional), pentru a asigura respectarea drepturilor garantate de Constituție și Convenţie.

Esența obligațiilor pozitive enunțate în raport cu teritoriul din stânga Nistrului se referă la 3 aspecte definitorii:

• Eforturi de restabilire a controlului efectiv;
• Abținere de la susținerea regimului separatist de la Tiraspol;
• Interesele respectării drepturilor omului trebuie să prevaleze.

Cu regret constatăm că, atât înțelegerea la care s-a ajuns referitor la asigurarea libertății de circulație pentru locuitorii anumitor localități subordonate Chișinăului, cât și declarația președintelui raionului Dubăsari, prin care ignoră drepturile, interesele și problemele locuitorilor din Roghi, Vasilievca și Corjova, nu doar că nu reprezintă eforturi de restabilire a controlului efectiv al teritoriului din stânga Nistrului, dar mai mult ca atât, par a fi acțiuni de susținere a regimului ilegal de la Tiraspol în detrimentul susținerii populației și autorităților publice locale.

În contextul circumstanțelor descrise mai sus,

SOLICITĂM

1. Abținerea autorităților constituționale centrale de la acțiuni de susținere a regimului de la Tiraspol;
2. Întreprinderea unor acțiuni prompte, ferme și fără echivoc care să garanteze securitatea și siguranța persoanelor din regiunea transnistreană și a zonei de Securitate.
3. Coordonarea acțiunilor și a eforturilor autorităților centrale cu administrațiile publice locale de nivelul întâi și doi întru, fiind excluse ambiguitățile în abordarea aceleiași probleme.

Pentru mai multe informații, contactați:
Pavel Cazacu, Avocat, Asociației Promo-LEX
GSM: 060 04 55 70;
E-mail: [email protected]