1 noiembrie 2020
Ora: 9:00

Misiunea de Observare Promo-LEX a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 constată că până la ora 9:00 Misiunea a recepționat 63 de rapoarte de incidente de la observatori, prezentul comunicat incluzând 35 de incidente prelucrate de echipa centrală a Misiunii Promo-LEX la ora respectivă:

Deschiderea secțiilor de votare:

Misiunea Promo-LEX de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 constată,

Acces restricționat pentru observatori sau obstrucționarea procesului de observare liberă în secția de votare– 1 caz.

• SV 36/7 UTA Găgăuzia, Comrat. Observatorului Promo-LEX i-a fost restricționat accesul în SV până la ora 6:55. Observatorul s-a prezentat la SV la ora 6:40, iar Președintele BESV a motivat aceasta prin faptul că, observatorii trebuie să fie prezenți la ora 6:30.

Prezența materialelor de publicitate, afișaje, panouri electorale în raza secției de votare (100 metri de la localul secției) – 6 cazuri.

• SV 7/6, Cahul, Văleni. Pe panoul de publicitate din raza de 100 m ai secției au fost depistate materiale publicitare în favoarea a doi concurenți. Președintele BESV a comunicat OTS Promo-LEX că nu le-a observat. La moment sunt scoase.
• SV 01/266, Chișinău, Vadul lui Vodă. La o distanță de cca. 20 metri de la SV este amplasat un afișaj electoral al unui candidat. Președintele BESV a fost informat și a spus că va lua atitudine.
• SV 13/001, Dondușeni. În raza de 100 m de la SV sunt amplasate pliante electorale A4 ale unui candidat.
• SV 16/2, Edineț. În fața SV, la aproximativ 70 metri, este situat sediul unui concurent, iar pe poarta acestuia sunt amplasate trei bannere cu candidatul. La informarea președintelui BESV despre situația respectivă, acesta nu a avut o reacție.
• SV 36/4, UTAG, Comrat. La o distanță de aproximativ 70 de metrii de la SV se află bannerul unui candidat.
• SV 18/54, Florești, Rădulenii Vechi. La aproximativ 50 metri de SV este amplasat bannerul unui candidat.

Urnele de vot nu au fost sigilate potrivit procedurilor legale/ ruperea/ deteriorarea sau absența sigiliilor pe urnele de vot – 5 cazuri.

• SV 01/221, Chișinău, Rîșcani. La ora 06.55, urnele staționare au fost sigilate doar cu câte 2 sigilii. Președintele BESV a menționat că toate sigiliile recepționate au fost utilizate și că nu are mai multe.
• SV 35/72 Ungheni, Valea Mare. O urnă staționară a fost sigilată cu 3 sigilii, iar pe altă urnă staționară au fost aplicate 2 sigilii. Președintele BESV a explicat că acest număr de sigilii i-au fost oferite.
• SV 28/52, Sîngerei, Pepeni. Urna de vot a fost sigilata doar cu 2 sigilii. La întrebarea observatorului, președintele BESV a spus, că are trei urne de vot și nu are destule sigilii pentru fiecare.
• SV 1/329, Federația Rusă, regiunea Moscova. Dat fiind faptul că urna de vot avea disponibile doar 2 poziții pentru aplicarea sigiliilor, au fost aplicate 2 sigilii.
• SV 1/416, România, Sibiu. Dat fiind faptul că urna de vot acordată SV este diferită decât cele utilizate pe teritoriul Republicii Moldova, a fost posibilă aplicarea unui singur sigiliu, la portiera deasupra urnei.

Întreruperea procesului de filmare a operațiunilor electorale privind deschiderea secției de votare sau a procedurilor de numărare a buletinelor de vot – 6 cazuri.

• SV 27/37 Rîșcani, Răcăria. Camera de înregistrare video pornită 7.03.
• SV 27/25 Rîșcani, Hiliuți. Camera a fost pornită la 6.59 doar pentru câteva secunde, doar pentru mențiunea că secția de votare a fost deschisă.
• SV 25/045 Orhei, Mălăiești. Camera video nu a fost conectata pentru a filma procesul de deschidere a SV.
• SV 25/040 Orhei, Furceni. Procesul de filmare s-a întrerupt pe parcursul monitorizării video a procedurilor de deschidere a SV din cauza unei erori tehnice. Nu lucra blocul pentru energie la care era conectat. Președintele BESV a căutat alt bloc și încerca să rezolve situația.
• SV 1/415, România, Suceava. Biroul electoral nu a dispus de un cablu pentru a conecta camera video, din care cauză procesul de pregătire a SV a fost filmat cu telefonul mobil.
• SV 18/9, Florești, Alexeevca. Camera video a fost pornită după ce membrii BESV au sigilat urna de vot.

Restricționarea accesului în secția de votare pentru alegători care manifestă simptome ale infecției respiratorii acute (temperatura mai mare de 37 grade Celsius, tuse, respirație îngreunată, etc.) – 1 caz.

• SV 2/45, Bălți, or. Bălți. În jurul orei 8:35, la SV a venit o alegătoare, aproximativ 58-60 ani, cu temperatura de 37,4. Membrul BESV nu i- permis accesul în secție. În scurt timp președintele BESV a informat- o că are voie să intre să voteze. Alegătoarea a refuzat să intre și a plecat.

Transportarea organizată a alegătorilor (autocare, microbuze sau alte unități de transport care în mod normal nu ar avea ce căuta în preajmă) – 1 caz.

• SV 7/6, Cahul, Văleni. La ora 8.40, la o distanță de aproximativ 50 m de la SV, s-a oprit un microbuz de culoare albă cu nr. de înmatriculare BZJ 278 din care a coborât în jur de 15 persoane. Microbuzul nu avea nici o inscripție referitor la transportare persoane, fără semn de ruta regulata sau numere galbene.

Deficiențe în funcționarea SIAS Alegeri (suspendarea funcționării; situații când SIAS Alegeri indică faptul că alegătorul a votat, iar acesta susține că nu a votat) – 4 cazuri.

• SV 01/078, Chișinău, Buiucani. În intervalul 07.08 – 07.39 au fost observate deficiențe tehnice ale sistemului SIAS Alegeri, sistemul nu a funcționat.
• SV 01/223, Chișinău, Rîșcani. Un calculator din cele două ale secției de votare nu poate fi conectat la SIAS Alegeri. La ora 07.40, Președintele BESV a chemat specialiștii de la Moldtelecom, dar până la moment situația nu a fost remediată.
• SV 01/125, Chișinău, Centru. SIAS Alegeri nu a funcționat în intervalul 7.00 – 7.30. Președintele BESV a chemat specialiștii după care deficiența a fost înlăturată.
• SV 1/339, Federația Rusă, Surgut Hanti-Mansiisk. În pofida prezenței la locul de muncă a operatorilor SIAS ”Alegeri”, precum și buna funcționare a echipamentelor tehnice (calculatoarele), sistemul informațional de stat SIAS ”Alegeri” nu a funcționat până la ora 7:52 (ora Federației Ruse).

Deficiențe în listele electorale (discrepanțe dintre adrese; alegători decedați; semnături în locul altor persoane) – 1 caz.

• SV 01/092, Chișinău, Buiucani. Un alegător care recent și-a modificat viza de reședință nu s-a regăsit în lista electorală de bază. Alegătorului nu i s-a permis să voteze pe lista suplimentară chiar dacă a prezentat actul de identitate în care era specificat domicilierea în raza secției respective.

Fotografierea buletinelor de vot, alte încălcări ale secretului votului (prezentarea buletinului cu votul exprimat, amplasarea defectuoasă a cabinelor de vot ce permit vizualizarea opțiunii alegătorului etc.) – 1 caz.

• SV 01/223, Chișinău, Rîșcani. Un alegător a fotografiat buletinul de vot. Acest fapt a fost observat de Președinte și membrii BESV. Când i-au fost solicitate explicații, alegătorul a spus că de fapt în acel moment a dorit să răspundă la un apel. Președintele BESV a menționat că va documenta acest caz.

Încălcarea de către funcționarii electorali a măsurilor de protecție și prevenire a infecției COVID -19 – 4 cazuri.

• SV 18/026 Florești, Cunicea. Lista privind rezultatele termometriei a fost îndeplinită după deschiderea SV, la 8:40. Președintele BESV a inclus date în listă fără a fi măsurata temperatura corpului membrilor BESV.
• SV 18/23, Florești, Cuhureștii de Sus. Între membrii BESV nu este respectată distanța sociala, iar președintele BESV nu poartă mască de protecție. În plus, observatorului nu i-a fost efectuată termometria la momentul prezentării la sediul SV. SV a fost deschisă la orele 06.55.
• SV 18/9, Florești, Alexeevca. Membrii BESV nu au avut viziere și nu purtau corect masca de protecție.
• SV 18/54, Florești, Rădulenii Vechi. Nu funcționează corect termometrul. La solicitarea observatorilor, membrii BESV au schimbat termometrul.

Altele – 5 cazuri

• SV 4/14, Anenii Noi, Todirești. A fost deconectată energia electrică. Nu este energie electrică în jumătate de stat. Președintele BESV a raportat situația, la moment nu este încă remediată situația.
• SV 32/21 Ștefan Vodă, Popeasca. În Procesul Verbal de deschidere a secției de votare a fost menționată prezența a 3 cabine de vot, pe când în SV sunt prezente doar 2 cabine de vot.
• SV 18/002, Florești, Florești. Înainte de deschiderea SV, pe listele electorale de bază au fost declarați un număr de 2699 de alegători. După deschiderea SV, președinta BESV a ținut să menționeze că a fost telefonată de către reprezentanții CEC și au solicitat de a exclude numărul de 19 alegători cărora li s-a eliberat certificate cu drept de vot.
• SV 37/3, Regiunea transnistreană, Anenii Noi. La ora 08:07, dat fiind faptul că a bifat eronat cu pixul în buletinul de vot, un alegător a solicitat un alt buletin. Membrii BESV însă au refuzat să-i ofere un buletin nou, din care cauză alegătorul a aplicat ștampila ”votat” în buletinul marcat cu pixul. După acest caz, președintele BESV a explicat membrilor BESV că ei sunt obligați să ofere alt buletin la cererea alegătorului.
• SV 01/092, Chișinău, Buiucani. Procesul-verbal privind deschiderea secției de votare a fost întocmit cu întârziere, la ora 7.11. La acel moment deja votase 3 alegători.

Comunicatul este elaborat în cadrul Misiunii de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 desfășurată de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) prin Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova prin proiectul „Monitorizarea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020”, precum și al Consiliului Europei prin proiectul „Suport pentru observarea civică a alegerilor prezidențiale din 2020 în secțiile de votare create în străinătate”. Componenta „Discursul instigator la ură” este susținută de către Departamentul justiție și drepturile omului al Fundației Soros Moldova prin proiectul „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de Drepturi ale Omului în Republica Moldova – etapa a IV-a”.

Opiniile exprimate în rapoartele și comunicatele publice ale MO Promo-LEX aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor sau partenerilor. Conținutul acestui document poate fi supus revizuirilor redacționale.

În cazul în care apar discrepanțe între textul în limba română și traducerea acestuia în altă limbă, prevalează prevederile stabilite de textul în limba română.

Pentru mai multe detalii, contactați:

Inga Stegarescu, Ofițer de comunicare al Misiunii de Observare Promo-LEX a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020: GSM 069269684,
e-mail: [email protected]

30 octombrie 2020

DECLARAȚIE

CONSTATĂRILE ÎNAINTE DE ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN 1 NOIEMBRIE 2020

Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte, care acționează solidar pentru a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea alegerilor libere și corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și ale instituțiilor specializate afiliate acestuia, prezintă principalele constatări privind desfășurarea procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020:

Cadrul legal electoral lacunar și cu prevederi problematice

Legislația electorală aplicată la aceste alegeri nu a fost îmbunătățită în corespundere cu adresele Curții Constituționale din 2016 și recomandările misiunilor naționale de observare a alegerilor, ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția. Mai multe prevederi problematice privind sancționarea transportării organizate a alegătorilor, a discursului de ură și instigare la discriminare, implicării cultelor religioase în campania electorală, dar și cele privind aplicarea mecanismului de soluționare a contestațiilor și litigiilor electorale au rămas nesoluționate. Campania electorală a scos în evidență și aspecte problematice, care sunt reglementate ambiguu sau chiar deloc de cadrul legal existent și care nu asigură o egalitate de șanse pentru toți candidații la președinție. Este vorba de mecanismul de suspendare a Președintelui Republicii Moldova pentru participarea în campania electorală, legalitatea susținerii de către un partid politic a unui candidat independent, temeiurile de refuz pentru deschiderea unui cont bancar  pentru un grup de inițiativă sau concurent electoral. Considerăm că Circulara CEC prin care a limitat finanțarea campaniei electorale de către partidele politice și blocurile electorale care au desemnat candidați în alegeri, este una neîntemeiată și excesivă. În același timp, decizia CEC privind combaterea transportării organizate a alegătorilor va permite reducerea încălcărilor de acest gen atestate la scrutinele electorale precedente.

Înregistrarea prealabilă a alegătorilor marcată de un activism sporit, dar și de suspiciuni de fraudare a sistemului

În raport cu alegerile parlamentare din 2019, numărul înregistrărilor prealabile ale cetățenilor moldoveni care doresc să voteze peste hotare în ajunul alegerilor prezidențiale din 2020 a crescut de circa 2,5 ori, de la 24.125 înregistrări prealabile în 2019 la 60.035 – în septembrie 2020. Cea mai mare creștere a numărului de înregistrări prealabile a fost înregistrară în cazul Federației Ruse – de aproape 11 ori. Comparativ cu alte state, care la fel au înregistrat solicitări sporite de înregistrare prealabilă, în cazul Federației Ruse a fost atestată o creștere improprie, fapt care a generat suspiciuni de înregistrare concertată. În cazul înregistrării prealabile a cetățenilor din regiunea transnistreană, constatăm o implicare scăzută, cu 59 de înregistrări. Cu referire la suspiciunile de fraudare a înregistrărilor prealabile, în special din Federația Rusă, atestăm inacțiunea organelor de drept în vederea cercetării acestor cazuri și informarea publicului despre rezultatele investigațiilor.

Constituirea secțiilor de votare peste hotare și din regiunea transnistreană respectă principiul reprezentativității, dar a fost marcată de speculații și suspiciuni

Repartizarea secțiilor de votare peste hotare s-a făcut în baza unei metodologii care acordă pondere egalată tuturor criteriilor stabilite de cadrul legal. La început, procesul de constituire a secțiilor de votare a fost unul mai puțin transparent, fapt care a provocat speculații și suspiciuni din partea mai multor actori ai procesului electoral. Prin actul de constituire, CEC a informat părțile interesate despre etapele procesului de constituire, formula de calcul utilizată, riscurile determinate de evoluția epidemiologică etc.

În cazul secțiilor de votare deschise pentru regiunea transnistreană, majoritatea au fost amplasate geografic în apropiere de punctele de trecere. Mai multe primării au refuzat deschiderea secțiilor de votare în localitățile lor, invocând riscuri suplimentare pentru răspândirea infecției COVID-19. Deși CEC nu are obligația legală să consulte administrația publică locală la deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, CEC putea sa asigure o comunicare mai activă și amiabilă pentru prevenirea situațiilor conflictuale, care au apărut.

Reducerea numărului de observatori și cazuri de obstrucționare a activității de observare

Comparativ cu scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, numărul observatorilor naționali a scăzut cu 45%, iar a celor internaționali – cu 60%. În situația respectivă, CEC a eșuat să revină la monitorizarea video a procesului electoral pe tot parcursul zilei votării. Decizia respectivă ar fi putut spori gradul de transparență a procedurilor electorale din ziua alegerilor și contribui la prevenirea sau la probarea eventualelor încălcări. În circa 20% (184) din secțiile vizitate, observatorilor Promo-LEX le-a fost limitat accesul la listele electorale ce conțin datele depline ale alegătorilor.

Utilizarea resurselor administrative în campania electorală

Observatorii Promo-LEX au identificat multiple cazuri de utilizare a resurselor administrative. Majoritatea dintre ele se referă la asumarea meritelor pentru activități efectuate pe bani publici, dar și implicarea funcționarilor publici în activități de agitație electorală în timpul orelor de lucru sau în perioada concediilor solicitate pe durata campaniei electorale. Igor Dodon este candidatul în folosul căruia cel mai des au fost utilizate resursele administrative. Au fost atestate numeroase cazuri când reprezentanți ai PSRM, partidul care nu și-a desemnat candidatul la alegerile prezidențiale, au participat în campania candidatului Igor Dodon.

Implicarea cultelor religioase, cazuri izolate de oferire a cadourilor electorale și de intimidare a candidaților

Observatorii Promo-LEX au raportat cazuri izolate ce pot fi calificate drept cadouri cu tentă electorală sau corupere a alegătorilor, cel puțin nouă cazuri de intimidare a candidaților sau vandalizare a materialelor publicitare ale acestora. În cazurile de implicare a cultelor religioase în campanie, cel mai frecvent beneficiar a fost Igor Dodon.

Utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare   

Pe parcursul campaniei au fost observate peste 120 de cazuri de utilizare a discursului de ură, instigare la discriminare și a mesajelor sexiste de către candidați, politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Renato Usatîi a fost concurentul electoral care a utilizat cel mai frecvent asemenea mesaje.

Litigii și contestații electorale nesoluționate

Majoritatea litigiilor electorale nu au avut finalitate, iar contestațiile depuse în instanțele de judecată nu au fost examinate în fond și au fost declarate inadmisibile. Omisiunea Parlamentului de a ajusta prevederile Codului electoral privind depunerea, examinarea și soluționarea contestațiilor electorale la prevederile Codului administrativ, a dus la situația că actorii procesului electoral actorii procesului electoral au fost limitați în dreptul de contestare a acțiunilor contracandidaților săi și practic privați de dreptul la un recurs efectiv.

Finanțarea campaniei electorale rămâne puțin transparentă.

Niciun grup de inițiativă sau concurent electoral nu a raportat cheltuieli pentru activitatea colectorilor de semnături, agitatorilor și voluntarilor, dar nici nu declară serviciile acestora drept donații materiale. Potrivit estimărilor Promo-LEX, candidații care nu au fost înregistrați împreună cu concurenții electorali nu au reflectat cheltuieli de campanie de peste 5 mln de lei.

Campania electorală s-a desfășurat cu ignorarea măsurilor de prevenire COVID-19

CEC a întreprins măsuri constante ca să pregătească desfășurarea în condiții sigure a campaniei electorale și a procesului de votare, prin procurarea de măști, mănuși și dezinfectat pentru funcționarii electorali. În același timp, atestăm că o bună parte a organelor electorale ignoră cerințele privind măsurile de protecție în context pandemic, la fel ca și mai mulți concurenți electorali și staff-urile lor electorale în cadrul activităților de campanie. Prin nerespectarea masurilor anti-Covid-19 impuse de către Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică, concurenții electorali au dat dovadă de iresponsabilitate și lipsă de respect față de alegători, au promovat modele de comportament sfidător față de măsurile întreprinse de autorități în combaterea infecției Covid-19 și au generat riscuri suplimentare de răspândire a infecției în rândul populației.

Mass media a reflectat într-un mod dezechilibrat campania electorală, fără a informa publicul despre procedurile de vot

Cu unele excepții, mass media a avut un comportament părtinitor în perioada electorală și în timpul campaniei electorale, a reprezentat într-un mod dezechilibrat concurenții electorali și nu a asigurat informarea complexă a publicului despre procesul electoral și modalitatea de exercitare a dreptului la vot. Protagoniști ai materialelor jurnalistice au fost preponderent candidații electorali, cu o discrepanță majoră dintre Igor Dodon și ceilalți candidați, administrația publică centrală și locală, și mai puțin CEC. Patru posturi TV din cele zece monitorizate de CALC au prezentat într-un mod relativ echilibrat și neutru toți candidații la președinție. Alte patru posturi TV au tratat diferențiat candidații, urmărind și reflectând amplu activitățile de campanie ale unor candidați și ignorând campania electorală a celorlalți candidați. Două posturi au avut o politică editorială ușor dezechilibrată în favoarea unor candidați electorali.  Consiliul Audiovizualului, autoritatea de reglementare în audiovizual, nu a luat decizii adecvate și prompte pentru a asigura reflectarea corectă și echidistantă a candidaților de către toți radiodifuzori.

În cazul mass mediei online, cu puține excepții, redacțiile și-au manifestat deschis simpatiile electorale printr-un comportament editorial părtinitor și prezentarea dezechilibrată a concurenților electorali, în articole nu s-a făcut distincția dintre fapte și opinii. Cele mai multe materiale au fost documentate insuficient, iar în cazul acuzațiilor nu a fost oferit dreptul la replică. Câteva portaluri au avut o politică editorială concertată, axată pe promovarea masivă și plasarea în context pozitiv a candidatului Igor Dodon, pe de o parte, și discreditarea, etichetarea și plasarea în context negativ a candidatei Maia Sandu. Constatăm că în presa online a fost plasată multă publicitate electorală nemarcată corespunzător.

Totodată, instituțiile media monitorizate au promovat un puternic dezechilibru de gen în materialele lor pe durata campaniei electorale.

Discriminarea persoanelor cu dizabilități

Persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu bariere de accesibilitate fizică şi informațională. Peste 70% din secțiile de votare sunt inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, iar numărul secțiilor de votare accesibile sunt sub 1%. Majoritatea concurenților electorali nu au elaborat și difuzat materiale în formate accesibile pentru persoane cu dizabilități (audio, Braille, audiodescripție, traducere în limbajul mimico-gestual, „ușor de citit – ușor de înțeles”), cu excepția unui concurent electoral care a publicat platforma electorală în sistem Braille. Cea mai complicată situație este semnalată în cazul persoanelor cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale din instituțiile rezidențiale, unde în contextul situației epidemiologice a fost stabilit regimul de carantină, fiind restricționate și contactele cu membrii familiei.

Constatările evidențiate relevă că procesul electoral se desfășoară cu aplicarea selectivă a standardelor pentru un proces electoral liber și corect, iar nerespectarea măsurilor preventive anti-COVID-19 de către funcționarii electorali poate crea  riscuri pentru exercitarea în condiții sigure a votului de către cetățeni. În aceste circumstanțe, facem apel către instituțiile statului, organele electorale și concurenții electorali să depună eforturi pentru ca votarea să se desfășoare cu respectarea tuturor măsurilor anti-COVID -19, iar în ziua votării să soluționeze operativ toate sesizările și contestațiile privind eventuale încălcări ale procesului de votare.

Documentul în format PDF poate fi accesat aici.

Misiunea de Observare (MO) Promo-LEX a lansat cel de-al cincilea raport de monitorizare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. Ca și în rapoartele precedente, MO a constatat mai multe probleme, printre care: utilizarea resurselor administrative, intimidare și prezența discursului instigator la ură și discriminare în mesajele concurenților, oferirea cadourilor cu tentă electorală, dar și implicarea cultelor religioase în campania electorală a unui candidat. La fel, observatorii Promo-LEX au constatat includerea persoanelor decedate și erori de adrese în listele electorale.

Încălcări multiple pe ultima sută de metri

MO Promo-LEX comparativ cu primele două săptămâni de campanie, constată practic o dublare a numărului de activități electorale – 992. La fel, constatăm noi cazuri de implicare a PSRM, partid care nu a desemnat candidați, în campania electorală a CI Igor Dodon (52% din toate activitățile candidatului).

Observatorii au identificat și cel puțin 24 de cazuri ce pot calificate drept utilizare a resurselor administrative, dintre care: 21 – Igor Dodon (CI) și 3 – Tudor Deliu (PLDM). Au fost raportate cel puțin două cazuri ce pot fi calificate drept corupere a alegătorilor, în ambele fiind vizat candidatul Igor Dodon (CI).

În context, au fost raportate și cel puțin 52 cazuri în care activitățile de promovare a candidaților au fost efectuate de aleșii locali cu statut de președinte/vicepreședinți de raion sau primar/viceprimar. Acțiunile de agitație electorală erau întreărinse în perioada concediilor de odihnă solicitate anume pe perioada campaniei electorale prioritar fără înregistrare la CEC în calitate de persoane de încredere.

De asemenea, au fost raportate cel puțin 6 cazuri în care au fost implicați reprezentanți ai cultelor religioase în campania electorală a candidatului Igor Dodon (CI).

Potrivit rapoartelor observatorilor, au fost înregistrate cel puțin nouă cazuri de intimidare a candidaților sau vandalizare a materialelor publicitare ale acestora, fiind vizați în 2 cazuri – Igor Dodon (CI), 2 cazuri – Maia Sandu (PAS), 2 cazuri – Renato Usatîi (PN), și câte un caz – Violeta Ivanov (PPȘ), Octavian Țîcu (PUN) și Andrei Năstase (PPPDA).

Cheltuieli neraportate și donații cu depășirea plafonului mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul Fond electoral

Conform rapoartelor prezentate la CEC, volumul veniturilor declarate de către concurenții electorali, pentru perioada 10 – 23 octombrie, este de 6 027 149 lei, dintre care 996 772 de lei sunt venituri în mărfuri și servicii gratuite.

Misiunea estimează cel puțin 3 800 981 de lei neraportați în această perioadă de către concurenții electorali: Violeta Ivanov (PPȘ) –1 574 706 lei, Igor Dodon (CI)- 932 334 lei, Andrei Năstase (PPPDA) –551 901 lei, Maia Sandu (PAS) – 288 176 lei, Renato Usatîi (PN) – 291 226 lei, Tudor Deliu (PLDM) – 61 117 lei, Octavian Țîcu (PUN) – 74 813 lei, Dorin Chirtoacă (BE UNIREA) – 26 708 lei.

Nerespectarea măsurilor de protecție de către organele electorale

Potrivit observatorilor Promo-LEX, nu toate CECE respectă cerințele privind activitatea în condiții de pandemie: 8 (22%)  consilii nu dețin registrul de monitorizare a temperaturii funcționarilor electorali, cel puțin 18 (50%) CECE nu efectuează termometria vizitatorilor, iar în cazul a 5 CECE (14%) nu se regăsesc informații privind regulile de protecție a sănătății în perioada pandemiei. De asemenea, în cel puțin 7 cazuri, potrivit observatorilor, CECE au depistat anumite lipsuri din lista materialelor de protecție și prevenire a răspândirii infecției COVID-19 recepționate de la CEC.

Cu regret, constatăm nerespectarea cerințelor privind măsurile de protecție în context pandemic și de către 776 (82%) de birouri electorale ale secțiilor de votare(BESV).

Deficiențele Codurilor electoral și administrativ limitează dreptul concurențelor la un recurs efectiv

Potrivit observatorilor Promo-LEX, în perioada de referință la CEC a fost o singură contestație, soluționată în termene legale. În cazul la alte șase sesizări/ demersuri, CEC se pare că nu le-a soluționat și nu a publicat vreun răspuns.

În contextul soluționării litigiilor, MO Promo-LEX constată că, concurenților electorali le este afectat dreptul la un recurs efectiv din cauza omisiunii ajustării prevederilor Codului electoral și administrativ.

Limitarea accesului observatorilor la listele electorale

Promo-LEX a atestat nerespectarea termenelor de transmitere a listelor electorale către BESV în cazul a cel puțin 406 BESV (42%) din 947 vizitate. Totodată, menționăm că în circa 20% (184) din secțiile vizitate observatorilor le-a fost limitat accesul la listele electorale ce conțin datele depline ale alegătorilor.

Printre erorile identificate mai des în liste se numără: prezența persoanelor decedate în liste (145 cazuri) și atribuirea eronată a alegătorilor la altă SV din aceeași sau chiar altă localitate (45 cazuri).

Mai puțini observatori acreditați comparativ cu scrutinul parlamentar din 2019

În perioada de observare au fost acreditați de către CEC 1 153 (53%) de observatori și experți. În total, pentru alegerile prezidențiale au fost acreditați cumulativ 2 193 de observatori, dintre care – 1883 observatori naționali, 299 de observatori internaționali și 11 experți electorali internaționali. Din numărul total al observatorilor naționali, Asociația Promo-LEX a acreditat 1200 (64%). Comparativ cu scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, atestăm o descreștere cu 45% a numărului de observatori naționali și cu 60% a numărului de observatori internaționali.

Discursul de ură și instigare la discriminare

Constatăm o creștere continuă a numărului de cazuri de utilizare a discursului de ură atât de către candidați, cât și de către politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Doar în perioada de referință au fost identificate cel puțin 76 cazuri noi, cu 13 mai multe decât în perioada precedentă de monitorizare.

Dintre acestea, în 46 cazuri autorul acestui tip de discurs a fost candidatul Renato Usatîi (PN), în trei cazuri Andrei Năstase (PPPDA) și în câte un caz autori au fost Dorin Chirtoacă (Blocul Electoral UNIREA), Violeta Ivanov (PPȘ) și Igor Dodon (CI).

Alte 15 cazuri de mesaje de ură și/sau instigare la discriminare i-au vizat pe 5 din cei 8 candidați înscriși în cursa electorală. Astfel, Igor Dodon a fost vizat în 5 cazuri,  Maia Sandu – 4 cazuri, Violeta Ivanov- 3 cazuri, Dorin Chirtoacă – 2 cazuri și într-un caz a fost vizat Renato Usatîi.

De asemenea, au fost înregistrate șapte cazuri noi de discurs de ură împotriva alegătorilor, în general, și a alegătorilor de pe malul stâng al râului Nistru, în special.

Asociația Promo-LEX atrage atenția că utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare în spațiul public și mass-media de către candidați și susținătorii acestora, în contextul campaniei electorale, afectează atât demnitatea contracandidaților, cât și a persoanelor care fac parte din anumite grupuri sociale, inclusiv atunci când sunt utilizate prejudecăți și stereotipuri sau se instigă la discriminare și violență.

Misiunea de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, este desfășurată de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) prin Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova prin proiectul „Monitorizarea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020”, precum și al Consiliului Europei prin proiectul „Suport pentru observarea civică a alegerilor prezidențiale din 2020 în secțiile de votare create în străinătate”. Componenta „Discursul instigator la ură” este susținută de către Departamentul justiție și drepturile omului al Fundației Soros Moldova prin proiectul „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de Drepturi ale Omului în Republica Moldova – etapa a IV-a”.  

Raportul integral poate fi accesat aici.

În cazul în care apar discrepanțe între textul în limba română și traducerea acestuia în altă limbă, prevalează prevederile stabilite de textul în limba română. 

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]

Ultimul an de implementare a Strategiei de Dezvoltare a Poliției 2016–2020 a început cu restanțe, 10 subacțiuni nerealizate (18,9%) din cele 53 de subacțiuni care trebuiau să fie realizate până la sfârșitul anului 2019. Mai multe activități din documentele de politici nu au putut fi realizate în primul semestru al anului 2020 din cauza pandemiei de COVID-19, deoarece activitatea Ministerului Afacerilor Interne și, implicit, a Poliției a fost axată pe supravegherea respectării de către cetățenii Republicii Moldova a măsurilor instituite  de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Totodată, trezește îngrijorări faptul că în primul semestru al anului 2020 nu au fost inițiate consultări publice asupra noului document strategic pentru dezvoltarea Poliției în perioada următoare.

În cadrul Raportului nr. 4 de monitorizare civică a reformei Poliției, Promo-LEX a analizat o activitate din Matricea de politici pentru implementarea programului de Suport bugetar, precum și 10 subacțiuni din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliției, calificate drept nerealizate în rapoartele anterioare.

Astfel, potrivit analizei Promo-LEX, gradul de implementare a activităților planificate în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Poliției a rămas același ca și la finele anului 2019. Nicio subacțiune restantă nu și-a modificat calificativul, acestea fiind considerate de Promo-LEX în continuare ca fiind nerealizate.

Totuși, în cazul unei singure activități din Matricea de politici, indicatorul stabilit pentru anul 2019 a fost atins în primul semestru al anului 2020. Luând în considerare că ponderea în ansamblu a femeilor în Poliție la situația din 1.07.2020 este de 18,14%, constatăm că indicatorul stabilit în cadrul Obiectivului privind creșterea participării femeilor în Poliție pentru anul 2019 a fost atins în primul semestru al anului 2020.

Cât privește cele 10 subacțiuni restante la finele anului 2019, analizate din Planul pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliției, acestea vizează patru dintre cele cinci obiective strategice:

• Consolidarea responsabilității, eficienței, transparenței și profesionalismului Poliției;
• Aplicarea echitabilă, eficientă şi eficace a legislaţiei bazate pe drepturile omului în activitatea Poliţiei;
• Consolidarea capacităților Poliției de combatere a crimei organizate, traficului de ființe umane, criminalităţii cibernetice, violenţei, inclusiv a infracţiunilor din motive de gen, drogurilor şi contrabandei cu armament, falsificării şi spălării banilor;
• Crearea unui serviciu poliţienesc modern în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici ale Uniunii Europene şi internaționale, în măsură să răspundă proactiv şi în mod egal la nevoile cetățenilor şi ale societății în ansamblu.

Nemijlocit, subacțiunile restante sunt următoarele:

• elaborarea Ghidului de evaluare a performanțelor colective, dezvoltarea sistemului de evaluare a performanțelor individuale şi de promovare în carieră (restanță din 01.07.2017);
• eficientizarea activităţii Consiliului de conducere al Inspectoratului General al Poliţiei în procesul decizional (restanță din 01.01.2017);
• crearea Consiliului de coordonare şi monitorizare a asistenței externe la nivelul Inspectoratului General al Poliției în vederea consolidării capacității de absorbţie a asistenţei financiare externe (restanță din 01.01.2017);
• desconcentrarea activităţilor de menţinere şi asigurare a ordinii publice la nivelul subdiviziunilor teritoriale ale Poliţiei (restanță din 01.01.2018);
• perfecţionarea cadrului legal privind organizarea întrunirilor publice(restanță din 01.07.2017);
• elaborarea şi aprobarea curriculumului de instruire a personalului selectat pentru participare la misiuni internaționale (restanță din 01.01.2018);
• stabilirea rolului, locului şi atribuţiilor subdiviziunilor de urmărire penală din cadrul Poliţiei în contextul reformei sectorului judiciar (restanță din 01.01.2017);
• adaptarea cadrului legal privind activitatea specială de investigaţii la standardele comunitare (restanță din 01.01.2019);
• elaborarea şi aprobarea proiectelor pentru amendarea cadrului legislativ şi normativ în vederea reglementării competenţelor Poliţiei în prevenirea şi combaterea fenomenului spălării banilor (restanță din 01.01.2017);
• participarea la implementarea proiectelor twinning (înfrăţire instituţională) privind implementarea Conceptului de activitate poliţienească bazată pe informaţii (restanță din 01.01.2020).

Raportul nr. 4 de monitorizare civică a reformei Poliției îl găsiți aici.

Raportul a fost elaborat de Promo-LEX în cadrul Proiectului „Monitorizarea civică a reformei Poliției în Republica Moldova”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Asociația Promo-LEX.

Proiectul „Monitorizarea civică a reformei Poliției în Republica Moldova” pune în valoare rolul de supraveghere civică al organizațiilor neguvernamentale în timpul implementării reformelor, precum și dreptul cetățenilor de a participa la procesul de luare a deciziilor. Obiectivul general al proiectului este consolidarea responsabilității, eficienței și transparenței reformei Poliției în Republica Moldova.

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, ofițer de comunicare al Asociației Promo-LEX; GSM: 069269684,
e-mail: [email protected]

Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova
str. Mihail Kogălniceanu
MD-2001, Chișinău, Republica Moldova
Vizitați-ne pe Facebook: https://www.facebook.com/EUDelegationMoldova

Candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova pentru
alegerile din 1 noiembrie 2020

21 octombrie 2020

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC),

Fac apel către candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova, staff-urile electorale ale acestora și  partidele politice care au desemnat sau susțin candidații:

• să respecte cu rigurozitate și maximă responsabilitate regulile generale obligatorii de prevenire şi combatere a infecției COVID-19 la desfășurarea campaniilor electorale;
• să respecte măsurile de prevenire şi control a infecției COVID-19, aplicabile în scopul protejării tuturor participanților la procesul electoral.

La 1 noiembrie 2020, în Republica Moldova urmează să fie organizate alegeri prezidențiale. Scrutinul prezidențial va fi organizat în contextul crizei pandemice cauzate de virusul COVID-19.

La 15 mai 2020, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a declarat stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova. La 13 octombrie 2020, cu puțin mai mult de două săptămâni până la alegerile prezidențiale, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) a instituit stare de urgență în sănătate publică cu gradul de alertă „Cod Roșu” în majoritatea unităților administrativ-teritoriale (cu excepția r. Hîncești, Leova și Soroca). La nivel național, în ultimele săptămâni se constată o creștere semnificativă a numărului de persoane infectate cu virusul COVID-19, precum și a numărului de decese cauzate de acestă infecție. Criza pandemică a afectat grav sistemul de sănătate, educațional, mediul de afaceri și a dus la creșterea și mai mare a sărăciei din Republica Moldova.

În această situație alarmantă de creștere a cazurilor de infectare cu COVID-19, care coincide cu perioada campaniei electorale, este deosebit de importantă respectarea cu rigurozitate a regulilor generale obligatorii de prevenire şi combatere a infecției COVID-19 la întrunirile cu alegătorii organizate de candidații la funcția de președinte. La 12 august 2020, Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică a adoptat o serie de reguli de prevenire și combatere a infecției COVID-19 la desfășurarea scrutinelor electorale, printre care purtarea obligatorie a măștilor, păstrarea distanței sociale minime de un metru, interdicția întrunirilor în masă cu participarea unui număr mai mare de 50 persoane, etc.

Organizațiile membre ale CALC au observat că, din păcate, unii concurenți electorali la funcția de președinte al Republicii Moldova și/sau staff-urile electorale ale acestora nu respectă măsurile de profilaxie și regulile obligatorii de prevenire și/sau combatere a infecției COVID-19 în cadrul activităților electorale desfășurate și organizate cu alegătorii pe durata campaniei electorale, stabilite prin hotărârea CNESP din 12 august 2020.

Organizațiile membre ale CALC consideră că nerespectarea măsurilor și regulilor de prevenire și combatere a infecției COVID-19 de către participanții în campania electorală prezidențială  sunt o dovadă de iresponsabilitate și lipsă de respect față de alegători și pot duce la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Aceasta se răsfrânge negativ nu doar asupra procesului de desfășurare a alegerilor, dar și asupra sistemului medical și a crizei generale din țară provocată de virusul COVID-19. Candidații la funcția de președinte, staff-urile lor electorale și partidele politice care i-au desemnat sau îi susțin ar urma să dea dovadă de responsabilitate și să reprezinte un exemplu demn de urmat pentru toată populația țării la respectarea tuturor regulilor de prevenire și combatere a infecției COVID-19.

16 octombrie 2020

DEMERS

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte

solicită Comisiei Electorale Centrale să asigure funcționalitatea sistemului de înregistrare video pe tot parcursul zilei votării

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), Fac apel către Comisia Electorală Centrală:

• să modifice în regim de urgență pct. 11 din Regulamentul privind funcționarea Sistemului de înregistrare video în secțiile de votare;
• să asigure funcționalitatea camerelor video în ziua votării, de la demararea operațiunilor electorale preparatorii privind deschiderea secției de votare și până la finalizarea procesului de totalizare a rezultatelor votării de către membrii biroului electoral al secției de

La 1 noiembrie 2020, în Republica Moldova urmează să fie organizate alegeri prezidențiale. Scrutinul prezidențial din 1 noiembrie 2020 va fi organizat în contextul situației specifice legate atât de aplicarea națională și/sau regională, cât și internațională (organizarea alegerilor peste hotare) a restricțiilor sanitar-epidemiologice impuse de pandemia COVID-19.

La nivel național, constatăm că la 13 octombrie 2020, cu puțin peste două săptămâni până la alegeri, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a instituit stare de urgență în sănătate publică cu gradul de alertă „Cod Roșu” în majoritatea unităților administrativ-teritoriale (cu excepția raioanelor Hîncești, Leova și Soroca).1 La nivel internațional, potrivit datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății,2 infectarea populației cu noul coronavirus COVID-19 a intrat într-o nouă fază, numărul de infectați crescând zilnic, în mod special în Europa și America.3

Prin urmare, constatăm că alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 vor fi desfășurate la nivel național și cel internațional într-un context al condițiilor limitate de observare atât de către misiuni naționale și internaționale, cât și de către observatorii concurenților electorali. În acest sens, menționăm că numărul de observatori naționali și internaționali care vor observa în ziua alegerilor este net inferior în comparație cu alegerile naționale anterioare.

Astfel, la alegerile prezidențiale din 2016, alegerile au fost observate de 3,096 observatori naționali și, respectiv, 562 observatori internaționali acreditați de CEC. Alegerile parlamentare din 2019 au fost observate de 3,389 observatori naționali și, respectiv, 776 observatori internaționali. În același timp, , pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, până în la data de 15 octombrie 2020, au fost acreditați de către CEC doar 1,070 observatori naționali din partea asociațiilor obștești (32% din numărul total din 2019) și doar 139 observatori internaționali (17% din numărul total din 2019).

În plus, amintim și de decizia Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a Organizației pentru Securitate și Cooperare din Europa (OSCE/BIDDO) despre modificarea formatului activității de observare desfășurată în Republica Moldova din misiune de observare a alegerilor (MOA) în misiune limitată de observare a alegerilor.4 Acest lucru presupune că MOA nu va avea observatori pe termen scurt care reprezintă cel mai mare număr dintre observatorii internaționali care monitorizează, nemijlocit, ziua alegerilor.

Concluzionând, considerăm că în circumstanțele specifice acestui scrutin, lipsa observatorilor în mai multe secții de votare, monitorizarea video a operațiunilor electorale pe tot parcursul zilei votării (de la demararea operațiunilor electorale preparatorii privind deschiderea secției de votare și până la finalizarea procesului de totalizare a rezultatelor votării de către membrii BESV) poate spori gradul de transparență a procedurilor electorale din ziua alegerilor și poate contribui la prevenirea sau, la probarea eventualelor încălcări. În consecință, monitorizarea video a operațiunilor electorale poate contribui la creșterea încrederii publicului față de rezultatul final atestat de organele electorale.

În contextul celor expuse, solicităm Comisiei Electorale Centrale să efectueze în regim de urgență modificările necesare la Regulamentul privind funcționarea sistemului de înregistrare video în secțiile de votare, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2265 din 8 februarie 2019, care să permită perioada de înregistrare video a operațiunilor electorale nu doar până la deschiderea secției de votare și numărarea voturilor, ci pe tot parcursul zilei votării (cel puțin5 astfel cum a fost declarat inițial atunci când a fost adoptată decizia de procurare a echipamentului video și corespunzător pus în aplicare la alegerile parlamentare din 2019).

În opinia semnatarilor, monitorizarea video a operațiunilor electorale pe tot parcursul zilei votării, este motivată de următoarele considerente:

• Sporirea încrederii alegătorilor în corectitudinea operațiunilor electorale desfășurate;
• Sporirea responsabilității membrilor organelor electorale în procesul executării operațiunilor electorale;
• Diminuarea potențialelor încălcări, fraude electorale în incinta secției de votare, precum și asigurarea respectării normelor epidemiologice impuse de pandemia Covid-19;
• Existența probelor video înregistrate în caz de altercații, încălcări sau în cazul depunerii contestațiilor.

 _______________________________________________________________________________________________________________________________

1.  Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, Hotărârea nr. 34 din 13.10.2020
2.  WHO Coronavirus Disease (COVID-19) Dashboard
3.  Comunicatul de presă al OMS din 12 octombrie 2020
4.  Misiunea de observare a alegerilor OSCE/BIDDO a informat Comisia Electorală Centrală despre modificarea formatului activității de observare desfășurată în Republica Moldova.
5.  O modalitate alternativă suplimentară ar fi transmisiunea live a procesului electoral din fiecare secție de votare pe platformele web gestionate de CEC.

Romii reprezintă unul dintre grupurile cele mai discriminate din Moldova, iar discursul de ură sau instigare la discriminare îndreptat împotriva lor este mereu prezent în spațiul public și în mass-media. 

Natalia Duminică, activistă pentru drepturile romilor, vorbește în acest podcast despre cauzele care au contribuit la marginalizarea comunității rome, demontează cele mai cunoscute mituri și stereotipuri, explică de ce glumele cu romii sunt rasiste și atrage atenția asupra faptului că și romii au contribuit la dezvoltarea țării. 

Poți asculta acest episod în #soundcloud, #googlepodcasts sau #spotify. 

Acest podcast este realizat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova.  

Promo-LEX constată tot mai multe cazuri ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative, dar și creșterea numărului de  cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare de 2,6 ori. În perioada de observare (30 septembrie – 13 octombrie), a fost atestată sporirea numărului de evenimente electorale, cazuri de nerespectare a regulilor instituite de Comisiile Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică, precum și primele cazuri de implicare a cultelor religioase în campania electorală a unui candidat.

Incertitudini legale care generează inegalități  de șanse pentru concurenții electorali

Misiunea de Observare Promo-LEX atrage atenția asupra neclarităților privind legalitatea susținerii de către un partid politic a candidatului independent, inclusiv din perspectiva raportării lacunare a finanțării campaniei electorale, dar și a implicării în campania electorală a partidelor politice care oficial nu participă în alegeri. Constatăm implicarea membrilor și simpatizanților PSRM, partid care nu a desemnați candidați, în campania electorală a CI Igor Dodon. De asemenea, atestăm reglementarea insuficientă a mecanismului de suspendare a Președintelui Republicii Moldova pentru participare în campania electorală.

În mod repetat, ca și la alegerile prezidențiale din 2016, MO Promo-LEX constată reglementări legale care afectează egalitatea șanselor pentru concurenți din perspectiva începerii concomitente a campaniei electorale.

Concurenți electorali mai activi, incidente mai multe

În debutul campaniei electorale, MO Promo-LEX atestă sporirea de circa 5 ori, comparativ cu perioada precedentă de raportare, a numărului de evenimente electorale identificate – 595. Dintre acestea, potrivit observatorilor 39% au fost efectuate de Igor Dodon (CI),  22% – Renato Usatîi, 19% – Maia Sandu (PAS).

La fel, atragem atenția asupra a cel puțin 6 cazuri ce pot fi calificate drept nerespectare a regulilor de sănătate publică instituite de Comisiile Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică pe aspectul de desfășurare a întrunirilor, vizându-i pe Igor Dodon (CI) – 3 cazuri; Maia Sandu (PAS) – 2 cazuri; și 1 caz – Tudor Deliu (PLDM).

Observatorii Promo-LEX au raportat cel puțin 18 cazuri ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative, dintre care: 14 – Igor Dodon (CI), câte un caz – Tudor Deliu (PLDM), Renato Usatîi (PN), Andrei Năstase (PPPDA) și Violeta Ivanov (PPȘ).

În creștere este numărul de cazuri ce pot fi calificate drept utilizare a imaginii persoanelor oficiale străine și a imaginilor ce reprezintă instituții/simboluri de stat, fiind identificate și raportate cel puțin 7 cazuri. Dintre acestea, câte două cazuri se referă la Maia Sandu (PAS), Andrei Năstase (PPPDA) și Dorin Chirtoacă (BE Unirea), iar într-un caz e vizat Tudor Deliu (PLDM).

De asemenea, au fost raportate cel puțin două cazuri în care au fost implicați reprezentanți ai cultelor religioase în campania electorală a candidatului Igor Dodon (CI).

Cheltuieli de cel puțin 809 477 lei neraportate de către candidați

Potrivit datelor publicate pe pagina oficială a CEC, din cei 8 candidați înregistrați, unul (Octavian Țîcu) nu a depus nici raport și nici demers de neefectuare a cheltuielilor. Principala sursă a veniturilor declarate de către concurenții electorali, pentru prima săptămână de campanie electorală, o constituie donațiile din partea persoanelor fizice. Misiunea, atestă un transfer de pe contul curent al unui partid în contul „Fond electoral” care depășește plafonul de 95 436 lei stabilit pentru persoane juridice prin circulara CEC din 15 septembrie 2020, totuși o reacție a CEC la acest fapt încă nu a avut loc.

Totodată, constatăm că 566 persoane fizice au donat în bani 7, 68 mil. de lei, au urmat donațiile în mărfuri și servicii în valoare de 1 302 239 de lei. Misiunea notează că declararea donațiilor materiale este o practică pozitivă de asigurare a transparenței campaniei electorale. Totuși, declararea acestor donații în afara contului „Fond electoral” riscă să diminueze din corectitudinea raportării și să servească drept o modalitate de ocolire a rigorile de verificare a fluxurilor financiare din contul „Fond electoral”.

Potrivit observării, în mod repetat, niciun concurent electoral nu raportează cheltuielile pentru activitatea agitatorilor și nici nu declară serviciile acestora drept donații materiale. Așadar, potrivit estimărilor, 6 concurenți electorali au omis reflectarea completă a cheltuielilor de campanie în cuantum de cel puțin 809 477 de lei: Igor Dodon(CI)- 474 856 lei, Andrei Năstase(PPPDA) – 111 531 lei, Violeta Ivanov (PPȘ) – 105 236 lei,  Maia Sandu(PAS) – 67 812 lei, Renato Usatîi – 29 598 lei, Tudor Deliu (PLDM) 20 444 lei.

Campanie electorală cu tot mai multe mesaje de ură și discriminare

Regretăm creșterea numărului de cazuri de utilizare a discursului de ură atât de către candidați, cât și de către politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Doar în perioada de referință au fost identificate cel puțin 63 cazuri noi, cu 39 mai multe decât în perioada precedentă de monitorizare.

Dintre acestea, în 39 cazuri autorul acestui tip de discurs a fost candidatul Renato Usatîi (PN), iar în alte două cazuri Andrei Năstase (PPPDA) și  Octavian Țîcu (PUN). Alte 15 cazuri de mesaje de ură și/sau instigare la discriminare i-au vizat pe 5 din cei 8 candidați înscriși în cursa electorală. Astfel, Igor Dodon a fost vizat în 4 cazuri,  Maia Sandu – 6 cazuri, Renato Usatîi – 2 cazuri, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă în câte un caz.

Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că acest tip de discurs afectează nu doar candidații, dar și persoanele care fac parte din diferite grupuri sociale (femei, persoane LGBT, persoane cu dizabilități etc). În același timp, constatăm că în niciunul dintre cazurile de discurs de ură sau instigare la discriminare înregistrate la posturile TV, moderatorii emisiunilor nu au reacționat.

Activitatea organelor electorale în condiții de pandemie

Potrivit observatorilor Promo-LEX, nu toate CECE respectă cerințele privind activitatea în condiții de pandemie: 12 (34%) consilii nu dețin registrul de monitorizare a temperaturii funcționarilor electorali, cel puțin 18 (50%) CECE nu efectuează termometria vizitatorilor, iar în cazul a 4 CECE (11%) nu se regăsesc informații privind regulile de protecție a sănătății în perioada pandemiei.

Privind activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare(BESV), constatăm că în cazul a cel puțin 48 BESV nu a fost respectată componența dintr-un număr impar de membri, iar în cazul a trei din talul de 116 birouri observate în perioada de referință, nu a fost respectată procedura de vot deschis.

Din perspectiva de gen, componența birourilor electorale ale secțiilor de votare(BESV) este constituită în mare parte din femei – 83%. În componența a 468 BESV nu este nici un bărbat.

BESV constituite fără participarea autorităților locale

Chiar dacă prevederile legale stabilesc că trei membri BESV se propun de către consiliile locale, Promo-LEX constată că în componența a cel puțin 355 de birouri electorale (18%) nu sunt membri din partea APL. Subliniem că nici un BESV constituit de CECE nr. 1 Chișinău nu are membri desemnați de APL. Potrivit observatorilor Promo-LEX, în lipsa deciziei consiliului municipal pe acest subiect, majoritatea absolută a membrilor BESV au fost desemnați din Registrul Funcționarilor Electorali (RFE), gestionat de CEC. În context apare întrebarea dacă persoanele respective cu adevărat sunt în listele RFE, sau procedura de desemnare din contul acestui registru ar fi o formalitate. Atragem atenția că problema lipsei transparenței în completarea RFE de către CEC a fost semnalată de Promo-LEX încă la scrutinul prezidențial din 2016.

Circa 60 de activități de informare, educație electorală și mobilizare apolitică desfășurate de Asociația Promo-LEX și partenerii acesteia

În contextul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020, în perioada de raportare, Asociația Promo-LEX și alte trei organizații care au beneficiat de sub-granturi din partea Asociației, au realizat cel puțin 59 de activități de informare, educație electorală și mobilizare apolitică a alegătorilor. Reieșind din restricțiile sanitar-epidemiologice impuse de pandemia de COVID-19, toate activitățile au fost realizate în mediul online și au fost promovate pe rețelele de socializare.

Misiunea de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, este desfășurată de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) prin Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova prin proiectul „Monitorizarea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020”, precum și al Consiliului Europei prin proiectul „Suport pentru observarea civică a alegerilor prezidențiale din 2020 în secțiile de votare create în străinătate”. Componenta „Discursul instigator la ură” este susținută de către Departamentul justiție și drepturile omului al Fundației Soros Moldova prin proiectul „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de Drepturi ale Omului în Republica Moldova – etapa a IV-a”.  

Raportul integral poate fi accesat aici.

În cazul în care apar discrepanțe între textul în limba română și traducerea acestuia în altă limbă, prevalează prevederile stabilite de textul în limba română. 

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]

Situația din Zona de Securitate (ZS) reprezintă o amenințare permanentă la adresa drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din aceste considerente, Asociația Promo-LEX a comandat un studiu privind impactul incidentelor din Zona de Securitate asupra drepturilor omului în ultimii 20 ani. Studiul efectuează o analiză cantitativă și calitativă a incidentelor fiind determinate trendurile evoluției din ZS, evaluată corelația în timp cu evoluțiile din procesul de negocieri și modul în care aceste trenduri au dus la anumite încălcări ale drepturilor omului. De asemenea, pentru consolidarea capacității de prevenire și răspuns din partea autorităților Republicii Moldova, se analizează din punct de vedere temporal incidența provocărilor și încălcărilor planificate în ZS.

Zona de Securitate de pe Nistru, creată în urma Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992,  nu este nici demilitarizată și nici nu reprezintă o zonă sigură pentru siguranța și libertatea persoanelor din aceste teritorii. Acestea sunt câteva din constatările Studiului cu privire la ”Incidentele din Zona de Securitate, din perspectiva drepturilor omului, în perioada 2001 – 2020”, făcut public astăzi, de către asociația Promo-LEX, în cadrul unei conferințe de presă.

Mai mult ca atât, se observă o degradare constantă a situației: tentativele de lichidare a școlilor cu predare în limba română, sechestrarea miilor de hectare de terenuri agricole, răpirea de persoane, reținerea ilicită la posturile ilegale de control, deschiderea neautorizată a focului sau exerciții militare în ZS sunt doar unele din problemele grave. Situația s-a amplificat în 2020, în special, odată cu instituirea unor măsuri nejustificate de limitare (practic blocare) a circulației, care rămâne cea mai frecventă încălcare, în Zona de Securitate, constată experții Promo-LEX.

Comisia Unificată de Control, fiind mecanismul ce urmează să asigure stabilitatea în Zona de Securitate, nu face față provocărilor din cauza principiului vicios de luare a deciziilor prin consensul celor trei părți implicate – Republica Moldova, Federația Rusă și reprezentanții administrației din Tiraspol. În această ordine de idei, autorul Studiului a elaborat o serie de recomandări la adresa autorităților constituționale, dar și a altor actori, implicați în soluționarea problemei transnistrene:

• Clarificarea statutului juridic al tratatului moldo-rus din 21 iulie 1992;
• Înlocuirea actualei operațiuni de menținere a păcii cu una ce ar avea mandat internațional recunoscut;
• Reformarea mecanismelor operațiunii de menținere a păcii, în primul rând prin revizuirea regulamentului Comisiei Unificate de Control și a instrucțiunilor observatorilor militari;
• Respectarea prevederilor Acordului moldo-rus privind garantarea circulației libere a bunurilor, serviciilor și a mărfurilor în Zona de Securitate și lichidarea posturilor de control ilegale;
• Inițierea de către Guvernul Republicii Moldova a consultărilor cu Uniunea Europeană și cu țările-membre privind reluarea sancțiunilor nominale împotriva decidenților de la Tiraspol care se fac responsabili pentru îngrădirea dreptului la libera circulație, dar și pentru arestări și detenții abuzive, pentru persecutarea oponenților politici și a activiștilor civici precum și pentru alte încălcări flagrante ale drepturilor omului în regiune, inclusiv în Zona de Securitate.

Studiul, în format PDF, îl puteți găsi aici