Asociaţia Promo-LEX, în parteneriat cu CNTM, a desfăşurat în perioada 17-26 iulie campania de educaţie electorală „Votează conştient-Votează liber!”.

În cadrul campaniei au fost organizate 11 dezbateri publice care au facilitat crearea unui spaţiu de comunicare între cetăţeni şi candidaţii la funcţia de deputat în Parlament. Dezbaterile au fost organizate în următoarele localităţi: or.Străşeni, s.Cocieri (r-nul Dubăsari), or.Anenii Noi, or.Ialoveni, or. Basarabeasca, s.Cuhneşti (r-nul Glodeni), s.Pîrjota (r-nul Rîşcani), s.Năvîrneţ (r-nul Făleşti), or. Drochia, or.Sîngerei, or. Cimişlia. Alegătorii prezenţi la dezbateri au avut posibilitatea să comunice cu concurenţii electorali, să afle din prima sursă răspunsurile la întrebările ce îi frământă şi să se informeze pentru a vota conştient în ziua alegerilor. Dezbaterile au fost moderate de experţi-facilitatori independenţi.

La fiecare dezbatere au fost invitate toate partidele, care pe parcurs au fost contacte de multiple ori de către coordonatori, însă am constatat totuşi că marea majoritate a concurenţilor electorali nu sunt organizaţi, receptivi şi operativi. De regulă, reprezentanţii staff-ului central nu comunică eficient cu organizaţiile teritoriale sau chiar refuză să ofere detalii şi contacte despre echipele lor din teritoriu. Acest fapt generează lipsa de comunicare, confuzie şi dă dovadă de iresponsabilitate. Totodată, a fost constatată şi lipsa de cultură politică din partea concurenţilor şi dezinteres faţă de alegători.

Participarea partidelor politice la dezbateri a fost următoarea:

Partidul Politic”Partidul Liberal Democrat din Moldova”: 11 dezbateri
Partidul Politic „Alianţa MOLDOVA NOASTRĂ”: 10 dezbateri
Partidul Politic „Partidul Liberal”: 9 dezbateri
Partidul Democrat din Moldova: 6 dezbateri
Partidul Popular Creştin Democrat: 4 dezbateri
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova: 3 dezbateri
Partidul Social Democrat: 3 dezbateri
Partidului Politic „Partidul Ecologist „Alianţa Verde” din Moldova”: 1 dezbatere

În acest sens, organizatorii dezbaterilor publice îşi exprimă nedumerirea privind lipsa interesului manifestat de către concurenţii electorali faţă de dezbaterile publice organizate de societatea civilă din Moldova. Participarea la astfel de evenimente este foarte importantă atât pentru concurenţii electorali, care pot beneficia de serviciile unor moderatori independenţi şi competenţi cât şi pentru alegătorii care şi-au manifestat dorinţa de a participa la dezbaterile publice. Acest fapt a fost menţionat în scrisoarea deschisă lansată de Asociaţia Promo-LEX la data de 17 iulie 2009.

De asemenea, în cadrul campaniei, s-a constatat un nivel scăzut de participare a alegătorilor la dezbateri. În mare parte, acest lucru se se explică prin nivelului jos de cultură politică, indiferenţă şi lipsă de informare imparţială a alegătorilor.

Pe data de 26 şi 27 iulie organizatorii, asistaţi de un grup de voluntari, au distribuit materiale informative (pliante, broşuri, steguleţe) care conţineau mesaj de încurajare pentru participare la alegeri, informaţie şi date de contact utile pentru alegători, detalii referitor la procesul votării.
Totodată, pentru a ajunge în casa fiecărui alegător, Asociaţia Promo-LEX a lansat în cadrul campaniei şi un spot social, care a fost difuzat la 4 posturi de radio, unul dintre posturi având acoperire naţională.

Aceasta campanie a fost realizată cu suportul oferit de Czech Republic Development Cooperation.

Natalia Gligor,
Coordonator Proiect,
Asociaţia Promo-LEX

Asociaţia Promo-LEX a lansat astăzi cel de-al treilea raport de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate, ce se referă la perioada 19 iulie – 26 iulie 2009.

„Efortul de monitorizare constată numeroase încălcări ale legislaţiei electorale în perioada monitorizată”, a declarat Ion Manole, preşedintele Promo-LEX.

Întocmirea şi afişarea listelor electorale au avut loc frecvent cu ignorarea sau respectarea parţială a prevederilor legale, fiind identificate greşeli, inclusiv cazuri de includere a persoanelor decedate.

Influenţa abuzivă şi intimidarea alegătorilor de către autorităţile publice au caracterizat şi această perioadă a campaniei electorale. Reprezentanţii administraţiei publice locale au făcut uz abuziv de resurse administrative pentru a influenţa opinia alegătorilor.

Alegătorii din regiunea transnistreană au rămas în continuare neinformaţi de către organele electorale despre procedura de votare. Cetăţenii moldoveni domiciliaţi în stânga Nistrului nu au putut obţine certificate pentru drept de vot din cauza neîntocmirii listelor electorale pentru regiunea transnistreană.

Monitorizarea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 în şapte circumscripţii electorale este un proiect realizat de Asociaţia Promo-LEX în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte „Coaliţia 2009”. Circa 270 sunt dislocaţi în teren pentru a monitoriza direct desfăşurarea procesului electoral în Floreşti, Rezina, Dubăsari, Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan Vodă şi regiunea transnistreană a Moldovei, unde inclusiv sunt amplasate secţii de votare destinate alegătorilor cu domiciliul în stânga Nistrului.

Proiectul este implementat cu suportul financiar oferit de către National Endowment for Democracy (NED).

Persoane de contact:
Ion Manole, preşedinte Promo-LEX,
mob. 69 07 08 00
e-mail: [email protected].

Inna Guleac, responsabil relaţii publice Promo-LEX,
mob. 69 33 78 41
e-mail: [email protected].

DOC –  Raport Nr 3

La 14 iulie 2009, aproximativ pe la orele 9.00, trei colaboratori de poliţie ai C.P mun.Tighina (Bender) Vladimir Dragulea, Ion Rîbca şi Dumitru Vieru, în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu au fost reţinuţi de către colaboratorii “organelor de miliţie ale RMT” în or.Tiraspol. Ulterior la 16 iulie 2009, “procuratura RMT” a iniţiat o cauză penală împotriva lor învinuindu-i de “tentativa de răpire a unei persoane, de două sau mai multe persoane”.

La 17 iulie, “judecătoria” de la Tiraspol a emis mandate de arest pe numele celor trei ofiţeri de urmărire penală. Deşi în încheierile instanţei nerecunoscute nu este indicat termenul de detenţiei, aceştia vor sta după gratii cel puţin 2 luni, conform declaraţiei persoanelor care anchetează procesul. La moment toţi cei trei sunt deţinuţi în celule separate iar rudele au acces limitat la deţinuţi, nemaivorbind despre accesul unui avocat. La fel există riscul ca cei trei să fie supuşi unor tratamente degradante avînd în vedere învinuirile care le-au fost aduse şi intenţiile organelor secesioniste.

Asociaţia “Promo-LEX”, care monitorizează respectarea drepturilor cetăţenilor în regiunea transnistreană, îşi exprimă îngrijorarea privind libertatea şi securitatea poliţiştilor arestaţi la Tiraspol, cărora le sunt încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale de autorităţile secesioniste.

“Promo-LEX” consideră că detenţia lor de către organele ilegale create pe teritoriul statului de către un regim neconstituţional rămîne o gravă problemă pentru autorităţile Republicii Moldova, deoarece cetăţenilor săi domiciliaţi în regiunea de est a ţării, nu le sunt asigurate şi protejate drepturile şi libertăţile fundamentale.

În acest context, “Promo-LEX” solicită autorităţilor abilitate să se implice activ şi efectiv în apărarea drepturilor colaboratorilor de poliţie: Dragulea V., Rîbca Ion şi Vieru D., arestaţi şi condamnaţi ilegal de autorităţile de la Tiraspol.

Departamentul Juridic al Asociaţiei Promo-Lex
21 Iulie 2009

Campania de educaţie electorală “Voteaza conştient – Votează liber” lansată de Asociaţia Promo-LEX, a demarat la 17 iulie a.c. în or. Basarabeasca prin organizarea primei dezbateri publice electorale.

Datorită dezbaterilor organizate în cadrul acestei campanii, alegătorii prezenţi la activitate au avut posibilitatea să comunice direct cu concurenţii electorali, să afle din prima sursă răspunsurile la întrebări şi să se informeze pentru a vota conştient în ziua alegerilor.

Pînă astăzi au avut loc 6 din cele 11 dezbateri preconizate.

Cu regret, în cadrul activităţilor noastre de organizare am constatat că marea majoritate a concurenţilor electorali nu sunt organizaţi, receptivi şi operativi. Acest lucru a fost demonstrat şi prin faptul că unii concurenţi electorali au promis că vor participa în cadrul dezbaterilor, dar într-un final nu şi-au onorat promisiunile şi nu au apărut în faţa alegătorilor.

Prezenţa partidelor în cadrul dezbaterilor publice este următoarea:

17 iulie, oraşul Basarabeasca: AMN, PL, PLDM, PD şi PNL.
18 iulie, satul Năvîrneţ ( r-nul Făleşti ): PCRM, AMN, PL, PLDM, PD, PSD.
18 iulie, oraşul Anenii Noi: PCRM, PPCD, PL, AMN, PLDM.
19 iulie, oraşul Drochia: AMN, PL, PLDM.
19 iulie, oraşul Ialoveni: PPCD, AMN, PL, PLDM, PD, MAE, PEAVM.
19 iulie, satul Cuhneşti (r-nul Glodeni): PL, PLDM, PD, PDS.

În acest sens, facem apel către toate partidele politice înscrise în cursa electorală să participe la dezbateri, delegând la evenimentele respective reprezentanţi ai partidelor concurenţilor electorali pentru alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.

Totodată, pentru a asigura transparenţa şi caracterul imparţial al dezbaterilor, invităm reprezentanţii mass-media să participe în cadrul acestor dezbaterilor cu scopul de a reflecta cursul campanie.

Vă reamintim că în această săptămînă vor avea loc dezbateri în următoarele localitati: 22 iulie – s. Pîrjota (r-nul Rîşcani), 23 iulie – or. Străşeni, 25 iulie — s. Cocieri (r-nul Dubăsari) şi or. Cimişlia.

La dezbateri sunt invitaţi toţi doritorii.

Ne asumăm dreptul şi în continuare să informăm opinia publică despre atitudinea concurenţilor electorali faţă de alegători.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi: Coordonatorul Proiectului „Votează conştient! Votează liber!”, Asociaţia Promo-LEX, Natalia Gligor, tel. 44.96.26, e-mail: [email protected].

Chişinău, 14 iulie 2009. Asociaţia Promo-LEX a lansat astăzi primul raport de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009. Procesul de monitorizare s-a realizat în 7 circumscripţii electorale: Floreşti, Rezina, Dubăsari, Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan Vodă şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Primul raport de monitorizare se referă la perioada 16 iunie – 11 iulie 2009.

„Prin intermediul acestui proiect de monitorizare, ne dorim asigurarea unor alegeri libere şi corecte în toată ţara. Având experienţa monitorizării procesului electoral în regiunea transnistreană, de data aceasta am hotărât să facem mai mult. La acest scrutin observăm procesul electoral şi în unele raioane din dreapta Nistrului, adică în cele în care tradiţional sunt deschise secţii de votare pentru alegătorii domiciliaţi în regiunea transnistreană”, a declarat Ion Manole, Preşedintele Asociaţiei Promo-LEX.

În primul raport de monitorizare se constată faptul că desfăşurarea procesului electoral se caracterizează printr-o serie de tendinţe care ar putea limita posibilităţile de exercitare a dreptului de vot a unor grupuri de alegători şi întârzieri în executarea planului calendaristic stabilit de Comisia Electorală Centrală.

„Prin stabilirea datei alegerilor într-o zi de lucru, alegătorilor moldoveni aflaţi peste hotare, şi celor din regiunea transnistreană, li se limitează dreptul la vot. Obligaţia de a vota la locul de reşedinţă temporară şi lipsa unor reglementări suplimentare complică participarea alegătorilor care îşi fac studiile în instituţiile de învăţământ din afara localităţilor de domiciliu”, a afirmat Ion Guzun, jurist Promo-LEX.

Observatorii au constatat cazuri de influenţă abuzivă asupra alegătorilor, implicarea excesivă a forţelor de ordine în activităţi electorale, implicarea minorilor în activităţi de campanie şi tratament preferenţial din partea autorităţilor publice locale faţă de unii concurenţi electorali.

Către sfârşitul perioadei monitorizate, Consiliile Electorale Raionale nu au făcut publice informaţii cu privire la hotarele secţiilor de votare, adresa şi informaţiile de contact ale secţiilor de votare, în pofida unui termen limită stabilit pentru data de 3 iulie. De asemenea, Comisia Electorală Centrală nu a reuşit să colecteze în termenii stabiliţi listele electorale preliminare de la administraţiile publice locale, unele liste prezentate fiind incomplete.

Observatorii Promo-LEX au constatat că recomandările formulate de grupurile de monitorizare naţionale din 2009 şi 2005 au fost implementate într-o măsură redusă şi selectivă. Pentru alegerile anticipate din 29 iulie 2009, administraţia electorală nu a anunţat deschiderea unor secţii de votare suplimentare pentru asigurarea dreptului de vot a cetăţenilor domiciliaţi în regiunea transnistreană. Autorităţile abilitate nu au investigat cazurile de încălcare ale legislaţiei electorale, semnalate de grupurile de monitorizare. Calitatea listelor electorale continuă a fi o îngrijorare majoră. Rămâne neclar cui revine responsabilitatea finală pentru întocmirea listelor electorale. Administraţia electorală a dispus aplicarea unei ştampile distinctive în fişele de însoţire ale alegătorilor, fără a întreprinde alte măsuri de prevenire a votului multiplu.

Promo-LEX va continua monitorizarea procesului electoral şi va publica alte rapoarte de monitorizare până la ziua alegerilor. Proiectul este implementat cu suportul financiar oferit de către National Endowment for Democracy (NED).

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi: Preşedintele Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, tel. 49.26.84, e-mail: [email protected]

http://www.publictv.md/ro/Primul_raport_de_monitorizare_a_alegerilor_parlamentare_anticipate-14.07.2009

DOC – Raport Nr.1

La 16 aprilie 2009, mai multe ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului au organizat o dezbatere publică cu tema “Democraţia în pericol: în ce măsură se respectă drepturile omului în Moldova”, iar la 1 iulie, 2009, Asociaţia Promo-LEX a organizat Conferinţa „Funcţionarea instituţiilor democratice şi Drepturile Omului în perioada post-electorală în Moldova”. În cadrul acestor evenimente s-a discutat situaţia post-electorală din Moldova, fiind recomandate o serie de acţiuni prin care vor putea fi restabilite normele statului de drept şi supremaţia legii în Republica Moldova. Participanţii au constatat următoarele:

Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au fost urmate de numeroase proteste spontane, motivate de sentimentul fraudării scrutinului organizat de autorităţi şi de inacţiunea organelor judiciare. Nemulţumirea unei părţi importante a electoratului a luat forma unor ample mişcări de stradă la 6 aprilie, purtând un caracter paşnic. Acţiunile de protest au continuat pe data de 7 aprilie, suprapunându-se în după amiaza zilei cu ciocniri cu trupele de ordine, după care anumite elemente agresive au vandalizat două instituţii ale statului, neprotejate de către gardienii acestora. Intervenţiile ulterioare ale trupelor de ordine au semănat panică şi teroare în rândul protestatarilor paşnici şi a cetăţenilor liberi, fiindu-se înregistrate numeroase cazuri de tratament inuman şi acţiuni de tortură, în cadrul comisariatelor de poliţie.

Aceste evenimente au constituit un test esenţial pentru o analiză a nivelului de respectare a drepturilor omului şi funcţionare a instituţiilor democratice. O serie de instituţii naţionale şi internaţionale şi-au manifestat îngrijorarea faţă de funcţionarea instituţiilor democratice şi respectarea drepturilor omului în Moldova. Mai mult, în scopul depăşirii situaţiei societatea civilă a lansat la 04 mai 2009 o Foaie de parcurs prin care au fost stabilite câteva priorităţi esenţiale pentru restabilirea ordinii de drept, echilibrului şi separării reale a puterilor în stat precum şi respectării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova.

Participanţii Conferinţei au discutat despre numeroase încălcări grave ale drepturilor omului, pe de o parte, şi inacţiunea sau acţiunea inadecvată a instituţiilor statului în perioada post-electorală, pe de altă parte:

Libertatea întrunirilor paşnice

Faptele colectate vorbesc grăitor despre faptul că, în evenimentele din 6-7 aprilie, poliţia a acţionat inadecvat, nu a împiedicat violenţele extreme şi s-a eschivat în mod ruşinos de la misiunea de a proteja edificiile publice principale;
Poliţia a continuat să ignore normele legale privind asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea întrunirilor publice şi nu a luat măsuri eficiente pentru protejarea manifestanţilor paşnici şi oprirea violenţelor;
Acţiunile nejustificate ale poliţiei nu sunt anchetate eficient de Procuratura Generală;
Accesul la folosirea echipamentului sonor nu este pus la dispoziţia organizatorilor pentru a facilita întrunirile publice;
Poliţia nu deţine capacităţi suficiente pentru a coopera, comunica si dialoga cu organizatorii întrunirilor publice.
Siguranţa persoanei şi dreptul de a nu fi supus torturii

Organele de forţă au recurs la reţineri ilegale în masă, cu aplicarea brutală a forţei fizice, acţiuni soldate cu numeroase victime şi prejudicii cauzate securităţii indiviudale, fapte de tortură, tratament degradant şi inuman;
Opinia publică, presa independentă şi experţi independenţi au anunţat 4 persoane decedate în urma presupuselor acţiuni ilegale ale forţelor de ordine. În contextul lipsei unui răspuns din partea autorităţilor cu privire la aceste presupuneri şi a unei anchete rapide şi eficiente în aceste cazuri, la cererea rudelor, ulterior una din persoanele decedate a fost deshumată, un expert internaţional confirmând decesul acestuia în urma aplicării loviturilor (în timp ce certificatul de deces eliberat de autorităţi constata o altă cauză a decesului);
Autorităţile nu au recunoscut oficial şi nici nu au condamnat represiunile şi gravele abuzuri împotriva drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, săvârşite în masă în perioada 7-12 aprilie 2009. Mai mult, unii reprezentanţi ai statului s-au postat în „avocaţi” ai forţelor de ordine;
Instanţele de judecată au examinat, la 10 aprilie 2009, cauzele deschise protestatarilor paşnici,în afara sediilor lor, cu încălcarea gravă a principiilor de drept, în absenţa unei asistenţe corespunzătoare din partea apărării. Încheierile judecătoreşti au avut acelaşi conţinut, fiind modificat doar numele persoanelor reţinute cu emiterea lor în lipsa unor avocaţi calificaţi care urma să obiecteze împotriva abuzurilor aplicate în Comisariatele de Poliţie. Judecătorii de instrucţie au avut un rol formal, care avea scop de a reda o aparenţă legală actului de justiţie prin emiterea pe bandă rulantă a unor încheieri fără examinarea circumstanţelor cauzei, în mod obiectiv şi sub toate aspectele;
Organizaţiile pentru apărarea şi promovarea drepturilor omului au colectat informaţii despre cazurile de reţinere şi detenţie a persoanelor în legătură cu evenimentele post-electorale. Potrivit acestora, au fost reţinute 665 persoane, dintre care cca.9% femei, 3 persoane minore până la 14 ani şi 18 persoane până la 18 ani. 34% au fot reţinute de persoane în civil. 40% au declarat că nu au avut acces la avocat în condiţii legale, 38% nu au fost informaţi asupra motivului detenţiei iar 30% au fost informate numai după reţinerea lor, 64% au fost obligate să semneze acte procesuale în absenţa asistenţei legale, 18% nu au avut acces la servicii medicale, aflându-se în custodia poliţiei 64% au fost maltrataţi şi abuzaţi, în 87% cazuri persoanele din cadrul poliţiei au fost identificate direct;
MAI (în special Direcţia Securitate Internă) nu comunică informaţii referitor la preluarea şi investigarea cazurilor înregistrate sau publicate de ONG-uri, referitor la colaboratorii care au aplicat rele tratamente faţă de persoanele ce au manifestat paşnic şi faţă de cele reţinute.
Libertatea mass-media / Libertatea de exprimare

Mass-media cu acoperire naţională, în special posturile publice TV şi Radio au prezentat unilateral opinii şi imagini privind evenimentele postelectorale, utilizând metode de influenţare şi manipulare a opiniei publice;
Comportamentul unor surse mass-media, în special al celor publice, trădează o dependenţă politică şi ideologică sfidătoare în raport cu statutul acestora de instituţii publice de audiovizual, cu încălcarea flagrantă a Codului Audiovizualului şi împotriva interesului public pentru care ar trebui să servească ultima reformă din domeniu;
Lipsa dezbaterilor publice televizate pe probleme actuale ale societăţii afectează fundamentele democratice ale statului şi societăţii, încorsetează pluralismul politic şi competiţia liberă de idei;
Accesul limitat la sursele tv/radio cu acoperire naţională pentru diverse opinii, subiecte şi actori, creează avantaje ilicite partidului aflat la guvernare, discriminând opoziţia politică şi societatea civilă.

Funcţionarea Instituţiilor democratice: Legislativ, Executiv şi Judiciar

Principiul separării puterilor în stat nu este respectat în Republica Moldova, atestându-se o concentrare excesivă a puterilor statului în mâinile unei singure persoane, înclinate spre abuz şi autoritarism;
Aşa-zisa „amnistie” declarată de Preşedintele în exerciţiu în privinţa persoanelor reţinute/deţinute după evenimentele din 7 aprilie 2009 a fost lansată în mod populist, cu încălcarea normelor constituţionale în vigoare;
Preşedintele statului a format prin Decretul său o Comisie de anchetă a evenimentelor post-electorale, fără a se asigura că această comisie este suficient de reprezentativă, competentă şi investită cu suficientă credibilitate publică, ceea ce a erodat şansa deblocării situaţiei de criză politică de după alegerile eşuate din aprilie 2009;
Observatorii naţionali şi internaţionali au notat ilegalitatea deţinerii concomitente a unor funcţii oficiale cu participarea unor demnitari ai statului în cadrul campaniei electorale, ceea ce contravine principiului de asigurare a condiţiilor egale pentru concurenţii electorali, prevăzut de Codul Electoral şi Constituţia RM;
Curtea Constituţională a admis omisiuni la examinarea aspectelor privind durata mandatului şi incompatibilităţii funcţiei de şef al statului şi a celei de preşedinte al legislativului Republicii Moldova;
Instituţia avocaturii a admis examinarea cauzelor în incinta Izolatoarelor de detenţie preventivă devenind participanţi ai acestor ilegalităţi.

Luând act de aceste fapte condamnabile, noi, participanţii la conferiţa „Funcţionarea instituţiilor democratice şi Drepturile Omului în perioada post-electorală în Moldova”, dorim să recomandăm cu insistenţă autorităţilor moldovene următoarele acţiuni:

1.Asigurarea unui climat european de alegeri în Republica Moldova, desfăşurate în mod democratic, liber şi corect cu înlăturarea încălcărilor depistate în alegerile eşuate din aprilie 2009;
2.Asigurarea libertăţii întrunirilor şi acţiunilor paşnice de protest, în conformitate cu standardele internaţionale;
3.Lichidarea cenzurii politice, asigurarea respectării de către mass-media a normelor legale şi standardelor profesionale, precum şi sancţionarea discursului virulent şi anti-democratic în presa scrisă şi electronică;
4.Asigurarea accesului liber, nediscriminatoriu şi egal al tuturor actorilor importanţi din cadrul societăţii civile, inclusiv al partidelor politice la posturile publice de TV şi Radio (Teleradio-Moldova), aflate în serviciul publicului;
5.Invitarea unei Misiuni Internaţionale de Monitorizare a mass-media în Moldova, şi accelerarea reformării eficiente a Audiovizualului Public pentru a determina activitatea acestuia conform normelor legale şi principiilor profesionale;
6.Organizarea dezbaterilor publice televizate pentru a informa şi educa populaţia în spiritul valorilor democratice;
7.Recunoaşterea publică de către reprezentanţii instituţiilor de stat a abuzurilor comise în perioada imediat următoare alegerilor parlamentare, identificarea şi anchetarea conform normelor şi procedurilor legale a persoanelor violente, care au participat la vandalizarea instituţiilor statului;
8.Anchetarea şi sancţionarea persoanelor şi colaboratorilor forţelor de ordine, care au aplicat tortura şi maltratat persoane
9.Transferul imediat al izolatoarelor de detenţie preventivă de la MAI către Ministerul Justiţiei, una din priorităţile PNADO pentru perioada 2004-2008 şi, respectiv PAUERM;
10.Urgentarea procesului de elaborare a proiectului PNADO (2009-2012) cu adaptarea acestuia în conformitate cu Rezoluţiile şi Recomandările instituţiilor internaţionale;
11.Investigarea cazurilor de Procuratura Generală, MAI şi alte instituţii de stat, în termeni prioritari a cazurilor de rele tratamente aplicate faţă de persoanele reţinute/deţinute; acordarea asistenţei necesare în vederea îmbunătăţirii stării psiho-emotive a colaboratorilor OAI;
12.Reiterarea necesităţii unei investigaţii de către o Misiune Internaţională de Investigare a tuturor acţiunilor şi abuzurilor post-electorale cu invitarea imediată a unei astfel de Misiuni. Asigurarea condiţiilor necesare pentru delegarea de către UE a unei Misiuni de Consolidare a Instituţiilor de drept şi de securitate internă („Rule of Law” Mission): instituţii mass-media, justiţie, procuratură, poliţie, servicii de securitate, precum şi alte instituţii relevante;
13.Investigarea independentă a tuturor acţiunilor întreprinse în perioada 6-15 aprilie, concomitent cu desfăşurarea unei anchete credibile internaţionale, eventual sub egida UE;
14.Depolitizarea funcţiei Preşedintelui RM, prin detaşarea sa de afilierea la orice partid politic – în contextul faptului că Republica Moldova este o republică parlamentară şi responsabilitatea pentru guvernare trebuie să şi-o asigure prim-ministrul Republicii Moldova.

Libertatea de exprimare şi libertatea întrunirilor paşnice sunt în pericol, iar fenomenul torturii este abordat diferit de variate părţi implicate. Acestea sunt concluziile la care au ajuns experţii în cadrul conferinţei „Drepturile omului şi instituţiile democratice în perioada post-electorală în Moldova”, desfăşurate pe 1 iulie 2009. Ulterior, va fi elaborat un studiu ce va conţine o analiză a situaţiei libertăţii întrunirilor, siguranţei persoanelor, libertăţii de exprimare şi funcţionării instituţiilor democratice.

Scopul conferinţei a fost stabilirea faptelor şi comportamentul actorilor în perioada post-electorală. Totodată, s-a încercat stabilirea unor soluţii pentru asigurarea respectării drepturilor omului şi supremaţiei legii în Moldova. La eveniment au participat peste 60 de persoane, printre care reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Curţii Supreme de Justiţie, organizaţiilor internaţionale, partidelor politice, societăţii civile şi mass-media.

Alexandru Postică, directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX , a menţionat că numărul întrunirilor după evenimentele din aprilie au scăzut mult comparativ cu anul trecut: „Deşi avem o lege mai bună cu privire la întruniri, oamenilor le este frică să se manifeste, să-şi exprime opiniile, deoarece sunt deseori intimidaţi de către forţele de ordine”. Postica a prezentat un studiu privind evenimentele din 6 şi 7 aprilie 2009, care evidenţiază faptul că atât colaboratorii poliţiei, cât şi Administraţia Publică Locală, nu şi-au îndeplinit obligaţiile, lăsând întrunirile să scape de sub control.

În acelaşi timp, Vadim Grinco, reprezentantul MAI, a afirmat că poliţia a făcut tot posibilul pentru a aplana situaţia pe 7 aprilie: „Organul de poliţie are obligaţia de a asigura ordinea publică. Desigur, nu-i pădure fără uscături şi dacă se va demonstra că unii colaboratori au încălcat legea, aceştia vor fi pedepsiţi”. Cu toate acestea, Grinco nu a putut să răspundă dacă au fost iniţiate investigaţii interne pe cazuri de abuz din partea colaboratorilor de poliţie.

În cadrul evenimentelor din aprilie, poliţia a procedat foarte brutal, a recurs la reţineri nejustificate, a folosit pe larg bătăi, maltratări şi intimidări. În acelaşi timp, în cazurile de detenţie au fost implicaţi un număr important de minori, iar accesul la serviciile medicale nu a fost asigurat. Aceste concluzii se conţin în raportul preliminar „Libertate, siguranţa persoanei şi tortura: Evenimentele din aprilie 2009 din Moldova”, prezentat în cadrul conferinţei de Vanu Jereghi, director executiv, Institutul pentru Drepturile Omului. Jereghi a remarcat că: „Acţiunile poliţiei au avut ca rezultat 4 cazuri de deces, iar un număr mare de persoane au urmat tratamente de spitalizare şi de ambulator”.

Pe de altă parte, Ion Manole, preşedinte al Asociaţiei Promo-LEX , a evidenţiat o mare influenţă a mass-media asupra oamenilor: „Populaţia nu e doar dezinformată, dar şi manipulată de mass-media. În rezultat, aceasta percepe întrunirile publice ca evenimente plătite, sau care tind să obţină pe seama oamenilor anumite beneficii şi nu ca exprimarea liberă a opiniilor”.

„Comportamentul mass-media nu a întrunit standardele profesionale, principiile etice şi deontologice de reflectare a conflictelor”, a afirmat Nadine Gogu, director interimar Centrul Independent de Jurnalism, făcând apel la raportul de monitorizare a presei audiovizuale în perioada post-electorală elaborat de CIJ. Totodată, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a menţionat că mass-media controlată de guvernare continuă promovarea discursului de ură.

Alexandru Arseni, doctor în drept, conferenţiar universitar, Catedra „Drept constituţional şi administrativ”, USM, a subliniat faptul că în multe cazuri instituţiile statului nu şi-au onorat obligaţiile constituţionale, iar preşedintele şi-a atribuit mai mult drepturi, încălcând astfel Constituţia Republicii Moldova. Arseni a concluzionat: „Suveranitatea naţională îi aparţine poporului, indiferent de originea etnică, de apartenenţa la o confesie, sau naţiune”.

Conferinţa a fost organizată de Asociaţia Promo-LEX cu suportul oferit de Black Sea Trust for Regional Cooperation / A Project of the German Marshall Fund.

19 Iunie 2009 — Comitetul Antitortură şi Apărare a Tinerilor din Cahul, Amnesty International Moldova, Asociaţia Promo-Lex, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „MEMORIA” şi Institutul pentru Drepturile Omului vor defăşura la Cahul un marş în susţinerea victimelor torturii. Evenimentul va avea loc pe 20 iunie 2009, cu începere de la ora 9:00, în faţa sediului Primăriei Cahul.

Participanţii vor face pauze scurte în faţa sediilor Comisariatului de poliţie, Procuraturii, Consiliului Raional şi Judecătoriei, solicitând luarea unor măsuri pentru stoparea fenomenului torturii în Moldova. Marşul se va finaliza în Piaţa Horelor, acolo unde vor fi colectate semnături pentru 2 petiţii imense adresate autorităţilor Republicii Moldova de a începe investigaţii efective asupra cazurilor de tortură şi de a trage la răspundere pe cei vinovaţi.

“Eu însumi sunt o victima a torturii. Iar dacă abordăm fenomenul în complexitatea sa, atunci deducem că violenţa generează violenţa. Acest fapt trebuie să ne stimuleze pentru a combate violenţa încă din faza ei incipientă. Consider că acţiunea va sensibiliza opinia publică din oraşul şi raionului Cahul, iar societatea va conştientiza gravitatea fenomenului şi se va implica în combaterea acestuia”, a declarat Iurie Crăciuneac, liderul Comitetului Antitortură şi Apărare a Tinerilor din Cahul.

Acţiunea din Cahul se desfăşoară în cadrul campaniei „Împreună împotriva torturii”, dedicată Zilei Internaţionale a ONU pentru Susţinerea Victimelor Torturii, marcată în toată lumea pe data de 26 iunie.

Conştienţi de declinul continuu pe care l-a cunoscut libertatea de exprimare şi presa, în larga sa majoritate.

Observând cu îngrijorare acţiunile tot mai virulente de a folosi cele mai importante mijloace electronice şi tipărite, publice şi private, în scopuri de propagandă xenofobă şi antidemocratică.

Constatând lipsa de progrese reale şi general recunoscute pe calea transformării Companiei Teleradio – Moldova într-o instituţie independentă, profesională şi viabilă, care ar servi interesului public şi societăţii în ansamblu.

Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la rolul pe care audiovizualul public îl joacă în acest moment de criză politică în Republica Moldova, plasându-se pe deplin în serviciul singurului partid aflat la guvernare.

Constatăm astfel că, deşi a fost adoptat un Cod al Audiovizualului adaptat celor mai multe dintre standardele europene în domeniu, IPNA Compania „Teleradio-Moldova” continuă să producă, zilnic, ştiri şi emisiuni supuse cenzurii, care corespund preferinţelor politice ale conducerii.

Pe parcursul ultimilor ani, toate monitorizările conţinutului de programe ale respectivei Companii, mai ales al programelor sale de ştiri şi de actualităţi, efectuate atât de experţi din interior, cât şi din exterior, au demonstrat că aceasta continuă o practică mai veche de a reflecta viaţa publică, social-economică şi politică exclusiv prin optica guvernării, ocolind cele mai grave probleme cu care se confruntă publicul şi întreaga societate.

Prin contrast, partidele de opoziţie nu numai că nu au avut acces echivalent în programele difuzate de către IPNA Teleradio-Moldova, dar au fost şi ţinta unor intense campanii de discreditare, negare şi prejudiciere a imaginii lor. Monitorizările efectuate de organizaţiile noastre în perioada postelectorală (aprilie 2009) confirmă încă o dată faptul că la IPNA Teleradio-Moldova nu s-au produs schimbările necesare, aşteptate de public. Posturile publice nu oferă servicii care ar asigura informarea corectă, imparţială, echidistantă a publicului; nu ţin cont de convingerile politice ale diferitelor categorii ale populaţiei, şi nu asigură echilibrul şi pluralismul politico-social, dar şi libertatea de exprimare, aşa cum prevede Codul Audiovizualului.

Deşi oficial nu funcţionează nici un comitet de cenzură, la „Teleradio-Moldova” persistă practici pronunţate de cenzură camuflată, exprimată prin îngrădirea accesului persoanelor indezirabile la posturile publice, filtrarea şi excluderea subiectelor critice la adresa autorităţilor, dar şi autocenzura la care recurg angajaţii companiei publice în reflectarea subiectelor de interes public. Aceste forme de cenzură discreditează noţiunea şi caracterul public al acestor posturi de televiziune şi radio, aducând deservicii societăţii Republicii Moldova.

Situaţia devine şi mai gravă, dacă luăm în calcul următoarele:

în Republica Moldova în ultimii ani s-a făcut resimţită o concentrare a mass-media atât scrise, cât şi audiovizuale care promovează vădit o singură ideologie – cea a partidului de guvernământ, contrar prevederilor constituţionale;
în ultimii ani, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), fără decizii argumentate şi motivate în mod transparent, a repartizat frecvenţe în cadrul concursurilor publice unor radiodifuzori (TV NIT, EuTV, Radio Antena C) şi a respins solicitările altor radiodifuzori (Radio „Vocea Basarabiei”, ProTV);
în loc să reprezinte societatea civilă (publicul contribuabil), Consiliul de Observatori al IPNA Compania „Teleradio-Moldova” a făcut joncţiune cu administraţia Companiei, devenind avocatul acesteia;
în Republica Moldova există până în acest moment un număr impresionant de instituţii mediatice, sprijinite direct sau indirect de către stat, fapt care creează condiţii de concurenţă neloială pentru mass-media privată;
instituţiile media care încearcă să practice un jurnalism democratic, prevăzut de legislaţia naţională şi internaţională, sunt supuse discriminării (dificultăţi la acreditare, acces limitat la informaţia de interes public etc.), hărţuielilor, intimidărilor, coerciţiei legale, presiunilor fizice şi psihice;
controlul extins asupra mass-media oferă partidului de guvernământ resurse administrative şi propagandistice comparabile doar cu cele din perioada sovietică.

Conştienţi de actuala situaţie din domeniu, importanţa audiovizualului public şi a altor mijloace de informare şi educaţie democratică a cetăţeanului, considerăm de datoria noastră să aducem la cunoştinţă opiniei publice următoarele priorităţi:

– Chemăm autorităţile Republicii Moldova să abandoneze public actualele practici de interferenţă şi control în activitatea mass-media, ingerinţe care contravin atât legislaţiei naţionale, cât şi celei europene;

– Invităm CCA să supravegheze cu mai multă rigurozitate şi profesionalism activitatea radiodifuzorilor publici şi privaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare şi să asigure respectarea prevederilor Codului audiovizualului de către aceştia;

– Atragem atenţia CO al IPNA Compania „Teleradio-Moldova” că este timpul să-şi asume responsabilitatea pentru situaţia existentă în domeniul său de competenţă, inclusiv faţă de existenţa unor politici editoriale tendenţioase şi partizane ale administraţiei IPNA faţă de partidul de guvernământ;

– Chemăm administraţia IPNA Compania „Teleradio-Moldova” să asigure integral respectarea principiilor pluralismului de opinii, eliminând impedimentele existente în activitatea jurnaliştilor, astfel încât aceştia să-şi poată manifesta liber spiritul critic în raport cu autorităţile;

– Invităm administraţia IPNA Compania „Teleradio-Moldova” să asigure respectarea atât a prevederilor Codului audiovizualului, Codului de conduită al radiodifuzorului, cât şi a standardelor naţionale şi internaţionale de deontologie profesională.

Semnatarii declaraţiei au ferma convingere că doar în asemenea situaţie în Republica Moldova poate fi edificat un serviciu realmente public de radio şi televiziune şi doar în asemenea situaţie mass-media poate să-şi adjudece utilitatea publică şi legitimitatea socială.

Întru atingerea acestor deziderate, semnatarii declaraţiei consideră oportună o dezbatere publică de amploare cu implicarea factorilor vizaţi, care ar identifica modalităţile de activitate a serviciului public veritabil de radio şi de televiziune, în măsură să contribuie la dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova.

Asociaţia Presei Electronice din Moldova
Centrul Independent de Jurnalism
Asociaţia Presei Independente
IDIS Viitorul
Centrul de Investigaţii Jurnalistice
Centrul „Acces-info”
Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova
Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte – Coaliţia 2009
Uniunea Jurnaliştilor din Moldova
Asociaţia Promo-LEX
Business Consulting Institute