Drepturile recruților și a militarilor din regiunea de Est a Republicii Moldova este un subiect aproape tabu pentru autoritățile de la Chișinău, societatea civilă fiind cea care bate alarma asupra ilegalităților și situațiilor dificile cu care se confruntă aceștia. Tinerii sunt recrutați și înrolați forțat în structuri paramilitare ilegale, iar odată ajunși acolo umiliți și tratați de multe ori inuman, fără a-și putea apăra drepturile fundamentale. Aceasta a fost una din temele abordate în cadrul Conferinței Internaționale „Drepturile recruţilor şi militarilor în regiunea de est a Republicii Moldova — paralela cu alte regiuni de conflict în CSI”, care a avut loc la 08 septembrie în Chișinău.

Potrivit directorului Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, Republica Moldova este un stat unic. „Pe teritoriul său există 3 structuri armate diferite: structurile constituţionale (Armata Naţională), Armata Rusă (care staţionează contrar voinţei autorităţilor RM şi contrar obligaţiilor asumate la nivel internaţional de către Federaţia Rusă), precum şi structuri paramilitare ilegale. Din această cauză, drepturile a mii de persoane din regiune sunt grav încălcate. Pe de o parte, administraţia regiunii de peste 20 ani încalcă normele legale şi drepturile omului în regiune, în timp ce autorităţile constituţionale se limitează la monitorizarea situaţiei, ignorând astfel obligaţiile sale pozitive de a proteja drepturile şi interesele locuitorilor acestei zone. Constatăm discriminarea celor peste 500.000 persoane de către autorităţile constituţionale”, a menţionat Ion Manole.

Prezent la eveniment Iurie Dominic, General de Brigadă, Șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Comandant al Armatei Naționale, a menționat importanța dialogului dintre forțele armate și societatea civilă, subliniind necesitatea derulării de inițiative comune în vederea unei mai bune informări și cunoașterea drepturilor și libertăților atât a militarilor cât și a civililor.

Participanții la eveniment s-au referit și la procesul de reformare a forţelor armate în ţările CSI, regiunile de conflict Osetia de Sud și Abhazia, dar și la statutul și respectarea drepturilor militarilor, informație prezentată de către reprezentanții Ministerului Apărării al R. Moldova, dar și ai societății civile din Ucraina, Rusia, Belarus, Armenia și Tadjikistan.

În încercarea de a explica statutul juridic al forțelor militare din regiunea de Est a Moldova, Valeriu Cuşnir, Doctor Habilitat în Drept, profesor universitar, a menționat că formaţiunile militare nestatale din regiune au fost formate contrar dreptului internaţional şi naţional. “Potrivit Constituției RSSM, declară Valeriu Cușnir, doar Sovietul Suprem, ca organ suprem al puterii de stat era abilitat să adopte măsuri în limitele determinate de Constituție pentru apărarea și securitatea statului. O altă autoritate, un alt organ, sau chiar o altă persoană, nu aveau atribuții în domeniul apărării și securității statului, inclusiv în ceea ce privește constituirea formațiunilor militare. Altfel spus, formațiunile paramilitare create în stânga Nistrului au un caracter ilegal, mai mult ca atât ele prezintă un pericol social sporit la adresa securității naționale”.

Generalul maior în rezervă, d-nul Victor Gusleacov a menționat că drept temei pentru constituirea și stabilirea structurilor paramilitare în stînga Nistrului a servit Acordul din 1992 de încetare a focului. Acest document nefiind ratificat de către Parlamentul R. Moldova și respectiv Duma de Stat a Federației Ruse, după cum prevăd normele internaționale, rămâne a fi unul ilegal, la fel ca și prezența structurilor paramilitare.

Expertul independent din Habarovsk, Rusia, d-nul Pavel Shmacov, după efectuarea unei vizite la una din unitățile militare din regiunea transnistreană ce aparține Federației Ruse a menționat despre lacunele normelor locale ce țin de apărarea drepturilor militarilor. Potrivit lui, un lucru foarte grav este că aceștia sunt lipsiți de posibilitatea de a depune vreun recurs pentru faptele de abuz sau alte încălcări.

Referindu-se la drepturile militarilor din regiunea Transnistreană, juristului Promo-LEX Alexandru Zubco susține că: “Tinerii recruți din regiunea transnistreană, cetățeni ai R. Moldova, sunt forțați, pe teritoriul R. Moldova, să servească unui regim anticonstituțional în structurile paramilitare ilegale. În cazul în care aceștia refuză „înrolarea” sunt urmăriți penal, sancționați și condamnați cu închisoarea. Potrivit unor date neoficiale, anual, peste 400 de tineri sunt anunțați în căutare pentru „eschivarea” de la înrolare. Mai mulți beneficiari, au reclamat cazuri de abuz fizic, maltratări, estorcări de bani șu bunuri, de violenţă în unitățile militare din regiunea de est. Potrivit juristului, fenomenul „înrolării forțate”, nu este altceva decât o privare ilegală de libertate.

Experții internaționali și reprezentanții societății civile din cadrul țărilor participante al Conferință au subliniat importanța unui astfel de eveniment pentru consolidarea efortului și capacităților de promovare a standardelor internaționale în respectarea drepturilor recruților și militarilor.

La eveniment au participat reprezentanți ai Parlamentului R. Moldova, ai Armatei Naționale, ai MAI, ai Procuraturii Generale, ai Centrelor Militare și Secțiilor Militare raionale, experți internaționali şi reprezentanţi ai societății civile, inclusiv din regiunea transnistreană.

Conferința a fost organizată în cadrul proiectului de cooperare transfrontalieră: „Reţea transnaţională pentru protecţia drepturile recruţilor şi militarilor în termen: fortificarea tinerilor în situaţii de discriminare din partea statului” finanţat de către Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului (IEDDO). Proiectul este implementat de către Școala de Economie și Științe Politice din Londra și Asociația Promo-LEX care este partener local.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofiţer de relaţii cu publicul
Tel: (22) 450024, GSM: 069637849, e-mail: [email protected]

La 23 august 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a decis examinarea prioritară a cauzei Eriomenco c Moldova și Federația Rusă, dosar nr.42224∕11 depusă la Curte la 01.07.2011 de către juriștii Asociației „Promo-LEX”.

Vitalie Eriomenco este un antreprenor din or. Slobodzia, regiunea transnistreană, care, la 29.03.2011 a fost „arestat” de către structurile MVD-ului de la Tiraspol. În perioada de „detenție” victima este supusă unor tratamente inumane și degradante în închisorile private din regiunea transnistreană. Timp de mai multe luni el este ținut într-o celulă umedă, fără aerisire şi lumină solară, fără bloc sanitar, fără acces la apă potabilă, cu păduchi şi ploşniţe și gândaci de bucătărie. Detenţia în astfel de condiţii a adus la acutizarea maladiilor cronice de care suferă şi anume: hipertensiune arterială, insuficienţă respiratorie şi cardiacă. De asemenea, din cauza condiţiilor de detenţie, s-au acutizat prostatita şi ulcerul duodenal care îi provoacă dureri insuportabile. În decurs de 3 luni, sănătatea d-lui Eriomenco s-a înrăutățit foarte mult. În doar 18 zile a slăbit cu 5 kg, deoarece și hrana care i se acordă nu este comestibilă. Asistenţa medicală îi este refuzată. Iar pentru eliberarea lui, anchetatorii au solicitat de la rude suma de 1 mil. de dolari SUA, sumă achitată pentru „compensarea prejudiciilor aduse unei presupuse victime”. Prin scheme frauduloase, Vitalie Eriomenco a fost deposedat de acțiunile companiilor pe care le gestiona. La fel, i-a fost sechestrată locuința privată, iar familia a fost forțat evacuată.

În fața CtEDO reclamantul s-a plâns de violarea de către Guvernele pârâte a art.2, 3, 5, 8, 13, 17, 34 și a art.1 Protocolul 1 din Convenția europeană.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Departamentul Juridic Asociația Promo-LEX: Tel: (22) 21 16 22, GSM: 0691 04 851, e-mail: [email protected]

Chișinău, 30 august 2011 – Asociația Promo-LEX lansează Raportul final de monitorizare a alegerilor locale generale din 05 iunie 2011. În cadrul raportului este descris contextul preelectoral, sunt prezentate principalele constatări ale observatorilor Promo-LEX și trasate mai multe recomandări menite să sporească calitatea procesului electoral.

Alegerile locale generale, desfăşurate în data de 5 iunie (turul I) şi 19 iunie (turul II) 2011 în Republica Moldova au fost marcate de o participare sporită a populaţiei, concurenţă aprigă şi organizare adecvată a alegerilor de către organele electorale. Pe de altă parte, au fost înregistrate şi multiple deficienţe în desfășurarea procesului electoral drept rezultat al activității majorității actorilor implicaţi în scrutin, care însă nu au fost în stare să influenţeze semnificativ rezultatele scrutinului.

Perioada preelectorală a fost marcată de o incertitudine privitoare la datei organizării alegerilor locale generale. Parlamentul a stabilit şi a anunţat data alegerilor locale generale în urma unei propuneri neincluse iniţial în ordinea de zi, cu doar trei zile înainte de expirarea termenului limită specificat de normele legale. Modificări ale Codului Electoral au fost operate în afara termenului recomandat în acest sens de către Comisia de la Veneţia, mai mult ca atât, amendamentele au fost admise după anunţarea datei alegerilor locale generale.

Observatorii Promo-LEX au constatat că autorităţile administraţiei publice locale au respectat în mare parte prevederile legislației electorale, au tins să respecte termenele stabilite de legislaţia electorală şi au întreprins măsurile necesare pentru a crea condiţii egale pentru toţi concurenţii electorali. Autorităţile administraţiei publice locale, cu unele excepţii, au oferit susţinere logistică suficientă organelor electorale. Totuşi, efortul de monitorizare a observat un număr semnificativ de cazuri de utilizare a funcţiei publice în scopuri de campanie. Aici se adaugă cazurile izolate de abuz în serviciu a unor funcţionari din cadrul administraţiei publice centrale şi locale în activităţile electorale.

Efortul de monitorizare Promo-LEX relevă că organele electorale au fost constituite, cu unele excepţii, în termenele stabilite de calendarul electoral al CEC și au avut în mare parte comportament corect şi imparţial faţă de concurenţii electorali. Efortul de monitorizare Promo-LEX salută comportamentul neutru al membrilor organelor electorale şi o prestare conştientă a atribuţiilor funcţionale, precum şi schimbarea acelor membri a căror incompatibilitate s-a constatat.

Totuși, au fost observate deficienţe minore la constituirea secţiilor de votare, afişarea informaţiilor privind sediile secţiilor de votare şi datele de contact ale acestora. De asemenea au fost constatate cazuri izolate de implicare a membrilor organelor electorale în acţiuni de agitaţie electorală. Observatorii au raportat cazuri de interpretări neuniforme şi cunoaştere insuficientă a normelor legale ce ţin de înregistrarea concurenţilor electorali, prezentarea rapoartelor financiare de către aceştia, accesul la listele electorale şi modificarea conţinutului acestora. Efortul de monitorizare continuă să fie alarmat de situaţia cu privire la asigurarea tehnico-materială şi logistică a organelor electorale, schimbărilor frecvente ale componenţei organelor electorale, care fac imposibilă instruirea pe măsură a noilor membri şi cauzează întârzieri în programul de activitate.

Observatorii au constatat o campanie electorală dinamică, marcată în special de lansarea organizată a partidelor politice şi candidaţilor independenţi la funcţiile elective, diversificarea metodelor de agitaţie electorală desfăşurate de către concurenţii electorali, precum şi de micşorarea evidentă a numărului afişelor electorale amplasate în locuri neautorizate.

Pe de altă parte, continuă să trezească îngrijorare cazurile izolate de aplicare a violenţei şi intimidărilor (cel puţin 22 cazuri raportate), metodelor de campanie negativă, a discursului provocator şi de ură în adresa contracandidaţilor (cel puţin 13 cazuri raportate), precum şi a numărului considerabil de cazuri de utilizare a resurselor administrative (cel puţin 42 cazuri raportate) şi a cadourilor în context electoral (cel puţin 99 cazuri raportate).

Efortul de monitorizare Promo-LEX rămâne în continuare îngrijorat de opacitatea concurenţilor electorali în declararea mijloacelor financiare şi ale altor forme de susţinere materială utilizate în campanie, precum şi de mecanismul de abordare a mijloacelor legale de soluţionare a disensiunilor electorale. Astfel se evidenţiază tendinţa de creştere a numărului de litigii soluţionate prin intermediul instanţelor de judecată, fără a se încerca rezolvarea acestora pe cale amiabilă, la nivel de organe electorale. Acest fenomenul poate aduce prejudicii credibilităţii procesului electoral în întregime, fiind transferate accentele de pe realizarea dreptului la vot de către cetăţeni pe interpretarea normelor electorale de către instanţele de judecată.

Efortul de monitorizare Promo-LEX menţionează implicarea continuă şi activă a presei locale și regionale în reflectarea campaniei electorale. În special rolul mass-media poate fi remarcat la prezentarea activităţii administrației electorale, a informațiilor despre concurenți şi a desfăşurării dezbaterilor electorale. Totuși, au fost observate şi unele carențe legale ce țin de autentificarea autorilor publicității electorale.

Observatorii au fost sesizaţi asupra cel puţin două cazuri de imposibilitate de exercitare a dreptului de a fi ales pentru unităţile administrativ-teritoriale Bender şi UTA Regiunea transnistreană, din cauza lipsei organelor electorale şi mecanismelor legale respective.

Efortul de monitorizare Promo-LEX a formulat un şir de recomandări ce urmăresc îmbunătăţirea procesului electoral. Recomandările sunt formulate cu bună credinţă şi se bazează pe îngrijorările observatorilor, indicând cu precădere direcţia intervenţiei necesare, fără a dicta soluţii specifice.

Varianta integrală a raportului poate fi găsită aici.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofiţer de relaţii cu publicul
Tel: (22) 450024, GSM: 069637849, e-mail: [email protected]

O revizuire a rapoartelor internaţionale privind drepturile omului ne arată că maltratarea persoanelor cu dizabilități este un fenomen global, şi, în timp ce anumite cazuri pot fi soluționate prin intermediul dreptului penal şi civil, există cazuri care vizează violarea drepturilor omului și discriminarea – aceste cazuri necesită o abordare mult mai amplă și sistemică, a menționat Libby Clarke, juristă în cadrul The Equal Rights Trust. Declarația a fost făcută în cadrul Lecţiei Publice „Rele tratamente discriminatorii în bază de dizabilitate în Moldova”, eveniment organizat la 7 iulie 2011 de către Asociaţia Promo-LEX şi The Equal Rights Trust (ERT).

Evenimentul a debutat cu prezentarea ediției a șasea a Buletinului The Equal Rights Review (ERR 6). ERR 6 include articolul “Rele tratamente discriminatorii în bază de gen în Moldova” – primul articol care vizează Republica Moldova inclus în publicația dată. De asemenea, în contextul tematicii lecției publice, Libby Clarke a menționat articolul lui Jarlath Clifford care oferă o analiză asupra impactului ratificării de către Uniunea Europeană a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. ERR 6 include și alte articole cu privire la discriminarea persoanelor cu dizabilități și egalitatea în domeniul sănătății.

În cadrul prezentării sale, Libby Clarke a menționat natura complexă a subiectului abordat, și anume, gama largă a comportamentelor care se înscriu la categoria de rele tratamente discriminatorii în bază de dizabilitate. Astfel, rele tratamente discriminatorii în bază de gen sunt acele tratamente care:
a) sunt efectuate asupra unei persoane cu dizabilitate,
b) ating pragul de „tortură şi tratament inuman şi degradant”, şi care
c) pot fi descrise cu exactitate ca fiind discriminatorii în bază de dizabilitate a victimei (în sens că dacă persoana nu ar fi avut o dizabilitate, acest comportament fie nu ar fi avut loc, fie nu ar fi avut un impact negativ atât de grav).

De asemenea, s-a menționat faptul că cazurile de maltratare a persoanelor cu dizabilități se referă atât la cazurile care sunt comise de către reprezentanții statului, precum și de către persoane private. În acest sens, Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei accentuează faptul că, Statul poartă responsabilitate inclusiv și pentru acțiunile de maltratare comise de către persoane private, în cazul în care Statul nu întreprinde măsuri adecvate de investigare, sancționare și prevenire.

Libby Clarke a oferit un șir de exemple de comportamente care pot fi calificate drept rele tratamente discriminatorii în bază de dizabilitate. În mare parte, acestea se referă la aplicarea torturii în cadrul unităților de detenție și instituțiilor medicale, utilizarea disproporționată a forței fizice, violența sexuală, violența domestică, crime de ură în bază de dizabilitate, pedepse corporale, experimente medicale și neglijența medicală în cadrul locurilor de detenție, tratament medical și psihiatric inadecvat, tratament forțat, sterilizarea forțată, avort forțat, detenție în regim solitar, condiții proaste și lipsa acomodărilor speciale în locurile de detenție, tratament medical și psihiatric inadecvat în locurile de detenție, precum și sărăcia extremă a persoanelor cu dizabilități.

Cel mai des, cazurile de rele tratamente sunt înregistrate în locurile de detenție (secții de poliție și închisori), instituții medicale și psihiatrice, centre de îngrijire, școli, în cadrul comunității și în cadrul familiei.

În cadrul lecției publice au fost menționate și Tratatele Internaționale care reglementează domeniul dat și interzic discriminarea, aplicarea torturii și relelor tratamente în bază de dizabilitate. În acest sens au fost menționate următoarele Acte Internaționale: Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, Pactul Internaţional privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și Convenția ONU împotriva Torturii.

Conform acestor tratate, la care Moldova este parte, dizabilitatea reprezintă un criteriu protejat și, în acest sens, Republica Moldova, are obligația de a preveni și de a sancționa maltratarea persoanelor cu dizabilități. De asemenea, Statul are obligația de a monitoriza situația în domeniul dat și de a informa populația cu privire la acest fenomen și măsurile de protecție.

Tratamentul forțat, bătăile permanente, încătușarea, violența sexuală, avortul forțat, precum și “detenția” forțată a persoanelor cu dizabilități sunt doar unele încălcări grave constatate de către Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) ca rezultat al monitorizării celor 3 Spitale Psihiatrice și a celor 6 Internate psihoneurologice din Moldova, a declarat Vanu Jereghi, Director Executiv IDOM. La acest capitol mai putem adăuga și ergoterapia, care în cazul dat, nu reprezintă nimic altceva decât – munca forțată a persoanelor cu dizabilități, fapt care poate fi calificat chiar ca o formă de sclavie.
Astfel, maltratarea persoanelor cu dizabilități este o realitate dură pentru Moldova și autoritățile nu întreprind practic nici un fel de măsuri pentru a combate acest fenomen și nici pentru a investiga astfel de cazuri, a concluzionat Vanu Jereghi.

O problema foarte gravă la acest capitol o reprezintă și tratamentul medical și psihiatric inadecvat, precum și neglijența medicală în cadrul locurilor de detenție și a instituțiilor medicale specializate în Republica Moldova. Asociația Promo-LEX reprezintă un caz care se referă la decesul unei persoanei bolnave de schizofrenie în unul din cele 6 internate psihoneurologice. În această cauza Avocata în cadrul proiectului intenţionează să argumenteze responsabilitatea instituţiilor de stat pentru integritatea fizica şi psihică a persoanelor cu maladie mentală aflate în custodia lor. Cert rămâne faptul că pacienţii internaţi în instituţiile psihoneurologice sunt sub controlul medicilor şi datorită maladiilor mentale rămân dependenţi de calitatea îngrijirii medicale pe care le-o oferă. Vulnerabilitatea acestor pacienţi trebuie să fie un criteriu de apreciere a asistenţei medicale oferite.

În cadrul lecției publice s-au mai pus în discuție și alte aspecte care se referă la maltratarea persoanelor cu dizabilități în Moldova, precum și faptul că acest domeniu este unul lipsit de o atenție adecvată, atât din partea Statului, cât și din partea societății civile. Cei care suferă sunt oameni, oameni care au drepturi egale ca toți ceilalți.

Evenimentul a întrunit circa 30 participanți: jurişti, avocaţi, studenți ai facultăților de drept și jurnalism, precum şi reprezentanţii ai ONG din domeniul drepturilor omului și social, apărători ai drepturilor omului.

Asociația Promo-LEX mulțumește Bibliotecii Publice de Drept pentru găzduirea Lecției Publice.

Lecția Publică a fost organizată în cadrul proiectului “Consolidarea Protecţiei Juridice şi Sporirea Nivelului de Conştientizare cu privire la aplicarea relelor tratamente pe motiv de discriminare în Moldova, inclusiv în regiunea Transnistreană”, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului (IEDDO) şi co-finanţat de PNUD Moldova în cadrul „Proiectului Comun al Agenţiilor ONU din Republica Moldova pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului”.

Olga Manole, Coordonator de proiect, Asociaţia Promo-LEX, [email protected]

O revizuire a rapoartelor internaţionale privind drepturile omului ne arată că maltratarea persoanelor cu dizabilități este un fenomen global, şi, în timp ce anumite cazuri pot fi soluționate prin intermediul dreptului penal şi civil, există cazuri care vizează violarea drepturilor omului și discriminarea – aceste cazuri necesită o abordare mult mai amplă și sistemică, a menționat Libby Clarke, juristă în cadrul The Equal Rights Trust. Declarația a fost făcută în cadrul Lecţiei Publice „Rele tratamente discriminatorii în bază de dizabilitate în Moldova”, eveniment organizat la 7 iulie 2011 de către Asociaţia Promo-LEX şi The Equal Rights Trust (ERT).

Evenimentul a debutat cu prezentarea ediției a șasea a Buletinului The Equal Rights Review (ERR 6). ERR 6 include articolul “Rele tratamente discriminatorii în bază de gen în Moldova” – primul articol care vizează Republica Moldova inclus în publicația dată. De asemenea, în contextul tematicii lecției publice, Libby Clarke a menționat articolul lui Jarlath Clifford care oferă o analiză asupra impactului ratificării de către Uniunea Europeană a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. ERR 6 include și alte articole cu privire la discriminarea persoanelor cu dizabilități și egalitatea în domeniul sănătății.

În cadrul prezentării sale, Libby Clarke a menționat natura complexă a subiectului abordat, și anume, gama largă a comportamentelor care se înscriu la categoria de rele tratamente discriminatorii în bază de dizabilitate. Astfel, rele tratamente discriminatorii în bază de gen sunt acele tratamente care:
a) sunt efectuate asupra unei persoane cu dizabilitate,
b) ating pragul de „tortură şi tratament inuman şi degradant”, şi care
c) pot fi descrise cu exactitate ca fiind discriminatorii în bază de dizabilitate a victimei (în sens că dacă persoana nu ar fi avut o dizabilitate, acest comportament fie nu ar fi avut loc, fie nu ar fi avut un impact negativ atât de grav).

De asemenea, s-a menționat faptul că cazurile de maltratare a persoanelor cu dizabilități se referă atât la cazurile care sunt comise de către reprezentanții statului, precum și de către persoane private. În acest sens, Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei accentuează faptul că, Statul poartă responsabilitate inclusiv și pentru acțiunile de maltratare comise de către persoane private, în cazul în care Statul nu întreprinde măsuri adecvate de investigare, sancționare și prevenire.

Libby Clarke a oferit un șir de exemple de comportamente care pot fi calificate drept rele tratamente discriminatorii în bază de dizabilitate. În mare parte, acestea se referă la aplicarea torturii în cadrul unităților de detenție și instituțiilor medicale, utilizarea disproporționată a forței fizice, violența sexuală, violența domestică, crime de ură în bază de dizabilitate, pedepse corporale, experimente medicale și neglijența medicală în cadrul locurilor de detenție, tratament medical și psihiatric inadecvat, tratament forțat, sterilizarea forțată, avort forțat, detenție în regim solitar, condiții proaste și lipsa acomodărilor speciale în locurile de detenție, tratament medical și psihiatric inadecvat în locurile de detenție, precum și sărăcia extremă a persoanelor cu dizabilități.

Cel mai des, cazurile de rele tratamente sunt înregistrate în locurile de detenție (secții de poliție și închisori), instituții medicale și psihiatrice, centre de îngrijire, școli, în cadrul comunității și în cadrul familiei.

În cadrul lecției publice au fost menționate și Tratatele Internaționale care reglementează domeniul dat și interzic discriminarea, aplicarea torturii și relelor tratamente în bază de dizabilitate. În acest sens au fost menționate următoarele Acte Internaționale: Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, Pactul Internaţional privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și Convenția ONU împotriva Torturii.

Conform acestor tratate, la care Moldova este parte, dizabilitatea reprezintă un criteriu protejat și, în acest sens, Republica Moldova, are obligația de a preveni și de a sancționa maltratarea persoanelor cu dizabilități. De asemenea, Statul are obligația de a monitoriza situația în domeniul dat și de a informa populația cu privire la acest fenomen și măsurile de protecție.

Tratamentul forțat, bătăile permanente, încătușarea, violența sexuală, avortul forțat, precum și “detenția” forțată a persoanelor cu dizabilități sunt doar unele încălcări grave constatate de către Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) ca rezultat al monitorizării celor 3 Spitale Psihiatrice și a celor 6 Internate psihoneurologice din Moldova, a declarat Vanu Jereghi, Director Executiv IDOM. La acest capitol mai putem adăuga și ergoterapia, care în cazul dat, nu reprezintă nimic altceva decât – munca forțată a persoanelor cu dizabilități, fapt care poate fi calificat chiar ca o formă de sclavie.
Astfel, maltratarea persoanelor cu dizabilități este o realitate dură pentru Moldova și autoritățile nu întreprind practic nici un fel de măsuri pentru a combate acest fenomen și nici pentru a investiga astfel de cazuri, a concluzionat Vanu Jereghi.

O problema foarte gravă la acest capitol o reprezintă și tratamentul medical și psihiatric inadecvat, precum și neglijența medicală în cadrul locurilor de detenție și a instituțiilor medicale specializate în Republica Moldova. Asociația Promo-LEX reprezintă un caz care se referă la decesul unei persoanei bolnave de schizofrenie în unul din cele 6 internate psihoneurologice. În această cauza Avocata în cadrul proiectului intenţionează să argumenteze responsabilitatea instituţiilor de stat pentru integritatea fizica şi psihică a persoanelor cu maladie mentală aflate în custodia lor. Cert rămâne faptul că pacienţii internaţi în instituţiile psihoneurologice sunt sub controlul medicilor şi datorită maladiilor mentale rămân dependenţi de calitatea îngrijirii medicale pe care le-o oferă. Vulnerabilitatea acestor pacienţi trebuie să fie un criteriu de apreciere a asistenţei medicale oferite.

În cadrul lecției publice s-au mai pus în discuție și alte aspecte care se referă la maltratarea persoanelor cu dizabilități în Moldova, precum și faptul că acest domeniu este unul lipsit de o atenție adecvată, atât din partea Statului, cât și din partea societății civile. Cei care suferă sunt oameni, oameni care au drepturi egale ca toți ceilalți.

Evenimentul a întrunit circa 30 participanți: jurişti, avocaţi, studenți ai facultăților de drept și jurnalism, precum şi reprezentanţii ai ONG din domeniul drepturilor omului și social, apărători ai drepturilor omului.

Asociația Promo-LEX mulțumește Bibliotecii Publice de Drept pentru găzduirea Lecției Publice.

Lecția Publică a fost organizată în cadrul proiectului “Consolidarea Protecţiei Juridice şi Sporirea Nivelului de Conştientizare cu privire la aplicarea relelor tratamente pe motiv de discriminare în Moldova, inclusiv în regiunea Transnistreană”, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului (IEDDO) şi co-finanţat de PNUD Moldova în cadrul „Proiectului Comun al Agenţiilor ONU din Republica Moldova pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului”.

Olga Manole, Coordonator de proiect, Asociaţia Promo-LEX, [email protected]

O nouă cauză a fost comunicată Guvernului, de această dată R. Moldova ar putea răspunde pentru încălcarea dreptului la libera circulație și dreptul la un proces echitabil.

La 6 iunie 2011 Curtea Europeană a Drepturile Omului (CtEDO) a decis comunicarea cauzei Bîgea c. Moldova nr. 21876/09 depusă la CtEDO pe 27 aprilie 2009.Reclamantul d-nul Ionel Bîgea este cetățean al României și locuiește în Bârld. El este preot în cadrul Mitropoliei Basarabiei și a fost repartizat la biserica din s.Vadul lui Isac unde a oficializat slujbe religioase în ultimii 16 ani.

În 2007 Președintele țării de atunci, Vladimir Voronin, a declarat că nu recunoaște Mitropolia Basarabiei, ulterior autoritățile au întreprins mai multe încercări, fără succes în al expulza pe reclamant din R. Moldova și au creat numeroase obstacole în activitatea sa de preot. În urma unei proceduri judiciare în 2008 reclamantul a obținut un permis de ședere și un permis de muncă pe teritoriul R. Moldova valabil până în august 2009.

Pe 9 aprilie 2009 autoritățile de la Chișinău au introdus regimul de vize cu România. Pe 11 aprilie reclamantul I. Bîgea a încercat să traverseze frontiera moldo-română prezentând permisul de ședere, dar intrarea pe teritoriul R. Moldova i-a fost interzisă deoarece nu avea viză.

Reclamantul a contestat decizia în fața Curții de Apel Chișinău și la 24 aprilie 2009 prin decizia finală a curții interdicția de a intra pe teritoriul Moldovei a fost declarată ilegală și a obligat poliția de frontieră să permită reclamantului să intre pe teritoriul R. Moldova în baza permisului de ședere.
În aceeași zi I. Bîgea a încercat să traverseze frontiera în baza permisului de ședere și a hotărârii judecătorești, dar fără succes. Reclamantul a repetat încercarea pe 25 aprilie 2009, dar și această încercare a eșuat.

Din cauza interdicției de a intra pe teritoriul R. Moldova, reclamantul nu a putut fi prezent alături de enoriașii săi în perioada sărbătorilor de Paști, una din cele mai importante sărbători creștine.

Astfel reclamantul s-a plâns în fața Curții Europeană a Drepturile Omului (CtEDO) că prin refuzul autorităților de a aplica decizia Curții de Apel din 24 aprilie 2009 i-au fost încălcate drepturile garantate de art. 6 (Dreptul la un proces echitabil), art. 8 (Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie), art. 9 (Dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie) ale Convenției, dar și art.2 (Dreptul la libertatea de circulaţie) al Protocolului adițional Nr.4.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Avocat: Tel: (22) 211622,
GSM: 069104851, e-mail: [email protected]

În ajunul Zilei internaţionale a ONU pentru susţinerea victimelor torturii – 26 iunie, apărătorii drepturilor omului au îndemnat autorităţile să oprească tortura pe ambele maluri ale Nistrului şi să-i tragă pe torţionari la răspunderea reală.

Amnesty International Moldova, Centrul de reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” şi „Promo-LEX” au conchis că tratamentul inuman în locurile de detenţie rămâne cronic răspândit şi agravat de faptul că statul nu atrage la răspundere pe torţionari sau odată inițiată ancheta, deseori le aplică pedepse simbolice. sau îi scoate definitiv de sub urmărire penală.

„Responsabilitatea este esenţa oricărei societăţi echitabile. Într-o asemenea societate dreptul la integritatea fizică a fiecăruia este protejat nu numai de semnături pe tratatele internaţionale, dar de acţiuni concrete întreprinse de stat pentru prevenirea tratamentul inuman în locurile de detenţie,” a spus Cristina Pereteatcu, Director executiv Amnesty International. „Anume pentru acest lucru, printre altele, se colectează impozitele. În cazul Republicii Moldova reiese că noi, cetăţenii acestei ţări, contribuim cu bani pentru a fi torturaţi.”

Ludmila Popovici, director executiv al RCTV „Memoria”, a subliniat importanţa concordării metodelor de investigare a cazurilor de tortură cu standardele internaţionale, cum ar fi implementarea recomandărilor din Protocolul de la Istanbul: „Acesta este un instrument de bază pentru o investigare eficientă şi un ghid pentru documentarea cazurilor de tortură şi al tratamentelor inumane și/sau degradante, pentru raportarea constatărilor către autorităţile relevante şi asigurarea standardelor minime pentru ca un Stat să respecte şi să garanteze o documentare eficientă a torturii. Implementarea Protocolului de la Istanbul în Republica Moldova ar putea fi o contribuţie importantă în stoparea impunităţii pentru torţionari, pentru triumfarea justiției şi la asigurarea oferirii despăgubirilor pentru victime și familiile lor.”

O altă problemă ce perpetuă este impasul în regiunea transnistreană, care nu se subordonează structurilor constituţionale şi unde tortura este utilizată la scara largă. Alexandru Postică de la Promo-LEX a declarat: „În regiunea respectivă nu există nici un instrument credibil, legal şi eficient de monitorizare a situației în locurile de detenție, iar situația scapă de sub control din cauza impunității persoanelor din acest teritoriu al RM. Chiar dacă acest teritoriu se află în afara controlului de facto al autorităţilor constituționale, acesta nu este un argument plauzibil pentru Republica Moldova, deoarece nimeni nu a anulat obligația pozitiva a Statului faţa de persoanele aflate pe teritoriul sau.”
Informaţii suplimentare.

Ziua internațională a ONU pentru susţinerea victimelor torturii se marchează pe data de 26 iunie din anul 1997, în memoria Convenţiei ONU împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, ce a intrat în vigoare în 1987. Republica Moldova s-a alăturat Convenţiei în anul 1995, iar în 2006 Parlamentul a ratificat Protocolul opţional al acestui tratat. Monitorizarea respectării prevederilor Convenţiei este efectuată de Comitetul ONU împotriva torturii. Ultima vizită a reprezentanţilor acestuia în Republica Moldova, a avut loc în 2010, după ceea ce a fost publicat un raport în acest sens, care a subliniat importanţa eradicării torturii. De asemenea, problema torturii a fost semnalată în rapoartele Amnesty International pentru Moldova din 2007 şi 2009, precum şi în rapoartele anuale Amnesty International din mai mulţi ani, inclusiv şi din anul acesta.

Pentru mai multe informaţii vă rugăm sa contactaţi:

Amnesty International Moldova: Tel. +373 22 83 58 08, Email: [email protected]
RCTV Memoria: Tel. +373 22 27 32 22, Email: [email protected]
Promo-LEX: Tel. + 373 22 45 00 24, Email: [email protected]

Asociația Promo-LEX lansează cel de al treilea raport de monitorizare a campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 2011, raportul cuprinde perioada 5 iunie – 16 iunie 2010.

Potrivit observatorilor Promo-LEX campania a continuat cu aceeași intensitate și după primul tur de scrutin, activități electorale fiind raportate imediat după anunțarea rezultatelor oficiale. Administrația electorală își desfășoară activitatea cu abateri neînsemnate, iar mass media continuă să reflecte activ campania electorală, totuși îngrijorări prezintă cazurile izolate de violență și intimidare, utilizarea resurselor administrative și împărțirea de cadouri electorale.

În ceea ce privește prestația administrației electorale efortul de monitorizare a constatat că prevederile legislației electorale privind validarea alegerilor, în mare parte au fost respectate, chiar dacă observatorii au raportat şi excepţii legate de erori tehnice la cel puţin două secţii de votare. APL a manifestat comportament preponderent echilibrat şi a tins să creeze condiţii egale pentru toţi concurenţii electorali. Totuşi, efortul de monitorizare a observat un număr nesemnificativ de cazuri de folosire a funcţiei publice în scopuri de campanie electorală.

Observatorii salută neutralitatea membrilor organelor electorale şi o prestare conştientă a atribuţiilor funcţionale, precum şi schimbarea acelor membri a căror incompatibilitate s-a constatat în ziua scrutinului. Cu toate acestea, au fost sesizate cazuri izolate de refuz în eliberarea proceselor verbale către observatori. S-au raportat cazuri de interpretări neuniforme şi cunoaştere superficială a normelor legale ce ţin de transmiterea documentelor electorale, organizarea activității organelor electorale în perioada turului doi de scrutin, perfectarea listelor electorale pentru turul doi de scrutin. Continuă să fie alarmantă situaţia privind modificarea componenţei organelor electorale sub aspect de instruire calitativă a membrilor noi. Mai mulți membri ai organelor electorale au rămas dezamăgiţi de onorariul încasat pentru serviciul prestat.

Observatorii au constatat o campanie electorală dinamică. Pe de altă parte, continuă să îngrijoreze cazurile izolate de aplicare a violenţei şi intimidărilor (cel puţin 4 cazuri raportate), precum şi a numărului de cazuri de utilizare a resurselor administrative (cel puţin 4 cazuri raportate) şi a cadourilor în context electoral (cel puţin 9 cazuri raportate).

În context, Promo-LEX invită concurenţii electorali să fie mai activi în ce constă depunerea contestațiilor referitoare la orice abatere de la normele electorale și asigurarea acestora cu probe corespunzătoare a acestora fiind constatate respingerea a cel puţin 24 cereri din 56 depuse şi urmărite de observatori.

Efortul de monitorizare Promo-LEX menţionează implicarea continuă şi activă a presei locale și regionale în reflectarea campaniei electorale. În special rolul mass-media poate fi remarcat la prezentarea activităţii administrației electorale, a informațiilor despre concurenți şi educaţie civică privind turul doi de scrutin.

Efortul de monitorizare Promo-LEX reaminteşte că nu este un organ de anchetă şi nu are drept scop probarea constatărilor observate. Sursa exclusivă de elaborare a rapoartelor publice a efortului de monitorizare au servit cele circa 400 de rapoarte standardizate prezentate de către observatori. Rapoartele date au fost întocmite în baza observării directe, întâlnirilor cu interlocutorii şi consultarea documentelor oficiale.

Varianta integrală a raportului poate fi găsită aici.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofiţer de relaţii cu publicul
Tel: (22) 450024, GSM: 069637849, e-mail: [email protected]

Republica Moldova a fost pârâtă din nou la CtEDO pentru încălcarea dreptului la libera întrunire.

La 27 mai 2011 Curtea Europeană a Drepturile Omului (CtEDO) a decis comunicarea cauzei Promo-LEX și alții c. Moldova nr. 42757/09 depusă la CtEDO la 03 august 2009 de către Promo-LEX, CReDO și I. Grosu.

Primii doi reclamanți AO Promo-LEX și AO CReDO sunt asociații non-guvernamentale, iar al treilea reclamant este d-nul I. Grosu.

Astfel la 03 februarie 2009 Asociațiile Promo-LEX și CReDO au organizat un protest în fața Procuraturii Generale, la eveniment participând și cetățeanul I. Grosu. Protestul era îndreptat împotriva inacțiunilor Procuraturii Generale față de abuzurile poliției. La câteva minute după începerea manifestației protestatarii au fost atacați de șapte bărbați purtând cagule, fiind crunt bătuți, împotriva lor fiind utilizate și gaze lacrimogene. Ca urmare a atacului I. Grosu a suferit numeroase traume la nivelul capului și mâinilor. Protestatarii au reușit să imobilizeze pe doi dintre atacatori, unul dintre aceștia a spus că a fost plătit cu 1000 de lei de către o persoană necunoscută pentru a participa la atac.

Adunarea a fost urmărită, chiar de la început de către patru ofiţeri de poliţie în uniformă şi şase ofiţeri în civil unii dintre aceștia filmând evenimentul. Cu toate acestea ei nu au intervenit pentru a opri ciocnirea dintre protestatari și atacatori. Protestatarii au sunat la poliție cerând ajutor dar fără folos. O mașină a poliției a venit la locul incidentului abia peste o oră și jumătate arestându-i pe cei doi atacatori imobilizați.

Organizatorii manifestației au depus o plângere penală la Procuratura Generală însă nici-o acțiune nu a fost întreprinsă. Mai mult decât atât Procuratura Generală a emis o declarație prin care a învinuit organizatorii manifestației de provocarea incidentului.Cei doi atacatori reținuți de reclamanți au fost acuzați de perturbarea ordinii publice, iar rezultatele urmării penale împotriva acestora nu sunt cunoscute până în prezent.

Reclamanții s-au plâns de încălcarea dreptului la libera întrunire, dar și asupra lipsei unor căi eficiente de atac împotriva eșecului poliției în oferirea de protecție în timpul atacului.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Avocat Asociaţia Promo-LEX: Tel: (22) 211622, GSM: 069104851, e-mail: [email protected]

Vineri, 10 iunie Muzeul de Arheologie și Istorie a găzduit Conferința Națională cu genericul “70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din R. Moldova din 13 iunie 1941”.

Prin intermediul Conferinței care a avut un caracter științific a fost adusă în atenția publicului, istoria poate mai puțin cunoscută, a deportărilor şi strămutărilor forţate din vara lui 1941, lucrări științifice cu această tematică fiind prezentate de mai mulți istorici: Elena Postică, Elena Negru, Anatol Ţăranu, M. Tașcă, Dumitru D. Grama, Silvia Corlateanu-Granciuc.

Valentina Sturza, președinta Asociației Foștilor Deportaților și Deținuți Politici a făcut un apel către toți cetățenii R. Moldova ca acele evenimente tragice să nu fie date uitării, calificându-le drept cele mai sângeroase și dureroase din istoria țării, subliniind de asemenea necesitatea reabilitării foștilor deportați. Directorul Institutului de Istorie Stat şi Drept al AŞM, Gheorghe Cojocaru, a menționat că prin cele trei valuri de deportări Moldova a fost practic de trei ori decapitată, iar poporului moldovenesc i-au trebuit decenii ca să se reorienteze în istorie și să ajungă în prezent să comemoreze în cadrul conferințelor științifice victimele acelor evenimente tragice.

“Evenimentele dramatice din perioada sovietică au avut loc cu violarea drepturilor fundamentale ale populației din acest spațiu. În această perioadă dreptul la viață, securitate, integritate personală, dreptul la proprietate sau dreptul la un proces echitabil au lipsit cu desăvârșire, fiind la discreția unor grupuri de persoane. Victimele acestor crime deși au fost reabilitate continuă să fie nedreptățite și până în prezent”, a declarat A. Postica, avocat Asociația Promo-LEX.

Printre cei aproape o sută de participanți la conferință s-au numărat foști deportați, academicieni, istorici, oameni de știință, reprezentanți ai societății civile, ai Mitropoliei Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor, dar și simpli cetățeni. Guvernul Republicii Moldova a fost reprezentant la eveniment de consilierul principal al Primului ministru probleme de Educație Leonid Bujor.

Eveniment a fost organizat de Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Moldova, Asociaţia Obştească „Promo-LEX” și Mitropolia Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor, Arhiva Națională a Republicii Moldova, Asociația Istoricilor din Republica Moldova. Conferința se încadrează în seria de evenimente organizate cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la primul val de deportări și face parte din planul de acțiune al Guvernului.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofiţer de relaţii cu publicul
Tel: (22) 450024, GSM: 069637849, e-mail: [email protected]