La 04 decembrie 2011 Asociația Promo-LEX a devenit membru fondator al Platformei pentru Cooperare Internaţională „Solidaritatea Civică”. Declarația de constituire a platformei a fost semnată în cadrul unei Conferinţe la Vilnius. Evenimentul  a avut loc în paralela cu Conferința OSCE, iar Declarația de constituire a Platformei a fost înmânată Președinției lituaniene, reprezentată de Audronius Ažubalis, ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei.

Platforma are la bază valori precum drepturile omului şi demnitatea umană; non-violenţa şi cultura păcii; supremaţia drepturilor şi libertăţilor omului faţă de interesele statului.

Principalele scopuri ale Platformei „Solidaritatea Civică” sunt:
• consolidarea statului de drept pentru susţinerea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
• consolidarea sprijinului reciproc şi solidarităţii între activiştii civici;
• sporirea rolului şi capacităţilor societăţii civile în procesele de luare a deciziilor la nivel naţional şi internaţional;
• creşterea supravegherii publice a instituţiilor statului şi organizaţiilor internaţionale pentru asigurarea unei guvernări democratice;
• reducerea nivelului de xenofobie şi intoleranţă în regiune.

Aceste scopuri vor fi atinse prin numeroase și diverse acțiuni comune și anume mobilizarea organizaţiilor societăţii civile din regiune pentru a formula şi avansa poziţii comune privind problemele ce ţin de dimensiunea umană; formularea şi promovarea noilor norme şi standarde în domeniul drepturilor omului şi statului de drept, fortificând totodată principiile şi abordările existente; pledarea pentru reforme instituţionale în cadrul organizaţiilor internaţionale, inclusiv ONU, OSCE, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, în baza recomandărilor comune ale societăţii civile; constituirea unor alianţe largi între activiştii societăţii civile din regiune pentru a aborda probleme comune.

Platforma se va baza în activitatea sa pe realizările şi tradiţiile mişcării internaţionale Helsinki, care timp de câteva decenii a jucat un rol major în promovarea scopurilor şi principiilor procesului de la Helsinki.

Declarația de constituire a fost semnată de mai multe organizații civice independente din țările membre ale OSCE.

În documentele de mai jos puteți găsi lista organizațiilor fondatoare ale Platformei și principiile de organizare a acesteia în limbile engleză și rusă.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Avocat: Tel: (22) 31 09 45, GSM: 069104851,
e-mail: [email protected].

DOC  – Founding Members of the International Cooperation Platform
“Civic Solidarity”

PROVISIONAL Organizational Principles of the Platform

Ţinând cont şi salutând faptul că, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2011 a fost anunţată organizarea reuniunii formale „5+2″ de la Vilnius;

Reamintind că formatul “5+2” este unicul format internațional recunoscut, în cadrul căruia pot fi luate decizii referitor la soluţionarea problemei transnistrene;

Pornind de la principiile şi valorile democratice, bazate pe respectul şi demnitatea umană, promovate şi prevăzute în documente internaţionale, precum Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană privind Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului;

Rămânând continuu îngrijoraţi de situaţia drepturilor omului în regiunea transnistreană şi lipsa unui mecanism legal şi eficient de apărare şi protejare a persoanelor;

Salutând implicarea actorilor din formatul „5+2″ în procesul de soluţionare a unor situaţii particulare de violare a drepturilor omului, în special, ne referim la eliberarea persoanelor private ilegal de libertate: Boris Mozer, Alexandru Bezrodnîi, Ernest Vardanean, Ilie Cazac, Pavel Beloziorov ş.a.;

Considerând că eforturile comune ale actorilor din formatul „5+2” au drept scop principal soluţionarea problemei transnistrene, conform declaraţiilor oficiale ce se referă la respectarea principiilor dreptului internaţional şi respectului reciproc;

Fiind conştienţi şi siguri că toţi actorii implicaţi în formatul de negocieri „5+2” pe lângă scopul principal de soluţionare a problemei transnistrene ţin cont şi de cazurile particulare de violare a drepturilor omului;

Reamintind tuturor actorilor că în “custodia” administraţiei de la Tiraspol se mai află Vitalie Eriomenco, Alexandru Ursu, Iurie Matcenco, Alexandru Baluţa, Eugen Antonov, Eduard Eliţov, Vasile Fricațel, Oleg Filin, Ostap Popovschii, Mihail Rotari, ale căror dosare deja se află pe rolul Curţii Europene ale Drepturilor Omului, precum şi multor alte persoane private arbitrar de libertate în regiune;

S O L I C I T Ă M:

• Să fie puse în discuţie în cadrul reuniunii formale „5+2” pe lângă subiectele generale şi subiecte particulare legate de situaţia şi eliberarea imediată şi necondiţionată a persoanelor deţinute ilegal, în special Vitalie Eriomenco, Alexandru Ursu, Iurie Matcenco, Alexandru Baluţa, Eugen Antonov, Eduard Eliţov, Vasile Fricațel, Oleg Filin, Ostap Popovschii, Mihail Rotari, ş.a.,

• Să fie puse în discuţie şi întreprinse în regim de urgenţă toate eforturile necesare, aflate la dispoziţia părţilor şi actorilor implicaţi, pentru a demonstra că absolut tuturor persoanelor aflate în “custodia” administraţiei de la Tiraspol, le sunt asigurate şi respectate drepturile şi că nu sunt supuşi actelor de tortură şi tratament inuman;

• Să fie întreprinse măsuri pentru identificarea şi implementarea unor mecanisme şi instrumente juridice legale şi credibile, care ar garanta drepturile şi libertăţile fundamentale ale locuitorilor din regiunea Transnistreană.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Avocat, Asociația Promo-LEX: Tel: (22) 21 16 22,
GSM: 069104851, e-mail: [email protected].

În seara zilei de 31 octombrie, Ilie Cazac a fost repus în libertate. Potrivit avocaților Promo-LEX acesta se află la domiciliul său din Tighina.

Ilie Cazac, în vârstă de 26 de ani, fost angajat al Inspectoratului Fiscal din municipiul Tighina, localitate aflată sub controlul administraţiei ilegale din Tiraspol, a fost „arestat” pe 19 martie de către reprezentanţii pseudo – Ministerului Securităţii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fiind acuzat de „înaltă trădare şi spionaj în favoarea Republicii Moldova”.

La 21 aprilie 2010, Asociația Promo-LEX a sesizat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului cu privire la cazul lui Ilie Cazac, invocând violarea art. 3,5,13. Dosarul a fost înregistrat cu nr. 22365/10.

La 9 februarie 2011, în urma unui „proces” ascuns, lipsit de drepturile elementare precum cel la avocat sau la întrevederi cu rudele, tânărul a primit o „sentinţă” crudă de 14 ani închisoare.

La 17 iulie 2011 Organizația Mondială Împotriva Torturii (World Organisation Against Torture), a făcut un apel în care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la integritatea fizică și psihică a lui Ilie Cazac, mai multe informații aici.

Deoarece Ilie Cazac și familia sa domiciliază în or.Tighina, zonă de securitate cu regim sporit, Promo-LEX solicită organelor constituționale abilitate să asigure securitatea individuală și investigarea acestuia de către un medic.

Promo-LEX aduce mulțumiri tuturor celor care s-au implicat în activitățile de monitorizare a situației și facilitarea eliberării lui Ilie Cazac.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Ion Manole, Director Executiv Asociaţia „Promo-LEX”,
Tel: (22) 450024, GSM: 069070800, e-mail: [email protected]

Curtea Supremă de Justiţie, în calitate de instanţa judecătorească supremă, ar trebui să se bucure de cea mai înaltă încredere din partea publicului şi să servească drept exemplu pentru toţi judecătorii. Această încredere se obţine, în primul rând, reieşind din comportamentul reprezentanţilor Curţii Supreme de Justiţie şi mesajele difuzate de aceasta.

Pe de altă parte, libertatea de exprimare presupune discreţia autorului informaţiei de a alege ce informaţie să răspândească şi în ce mod. Potrivit Avizului 7(2005) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, nu trebuie să existe tentative de a preveni mass-media de a critica organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar. Când un judecător sau o instanţă judecătorească este provocată sau atacată de către mass-media, judecătorul ar trebui să se abţină, iar reacţia ar trebui să vină prin intermediul Consiliul Superior al Magistraturii sau al Asociaţiei judecătorilor. Această reacţie trebuie să aibă scopul corectării informaţiei denaturate răspândite.

Recent, Curtea Supremă de Justiţie a revenit la practica de a reacţiona, prin comunicate de presă plasate pe pagina web a instanţei, la mesaje răspândite de mass-media în care este criticat modul în care funcţionează justiţia din Republica Moldova sau îşi desfăşoară activitatea unii judecători. Astfel, la 5 şi 6 octombrie 2011, pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie au apărut două comunicate de presă în care se conţineau replici la opinii răspândite prin intermediul mass-media în ceea ce priveşte actualul Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţiei. Prima replică era adresată unui analist politic, iar ce-a de-a doua – redacţiei unui ziar. În esenţă, replicile se referă la aprecierea dată actualului Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, şi nu la inexactităţi factologice majore. În finalul primei replici, este adresată solicitarea „profesioniştilor în drept” „de a nu-şi expune public opiniile care nu reflectă, nici măcar tangenţial, situaţia de drept şi de fapt”.

Subsemnaţii subliniază că, timp de câteva luni, Curtea Supremă de Justiţie nu a recurs la astfel de comunicate de presă şi regretă revenirea după 4 octombrie 2011 la practica replicilor. Spre regret, contrar recomandărilor Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, aceste „replici” vin direct de la o instanţă judecătorească, şi nu de la Consiliul Superior al Magistraturii sau Asociaţia judecătorilor. Deşi sunt plasate pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie, fiecare dintre „replici” este adresată unei singure persoane. Textul şi spiritul „replicilor” ar putea crea impresia că comunicatele de pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie reprezintă opinia conducătorului instanţei, şi nu a tuturor judecătorilor acesteia. Mai mult, „replicile” nu vizează inexactităţi factologice majore, ci opiniile unor persoane despre un anumit judecător, care deţine şi funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Astfel de replici doar alimentează discuţii în contradictoriu şi nu contribuie la clarificarea pentru public a inexactităţilor răspândite. Mai mult, considerăm că astfel de mesaje ştirbesc imaginea Curţii Supreme de Justiţie şi ar putea stimula un comportament similar al altor judecători. De asemenea, apreciem solicitarea din prima replică drept o tentativă inadmisibilă într-o societate democratică de a preveni mass media
de a critica organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar.

Din motivele de mai sus, solicităm Curţii Supreme de Justiţie să se abţină pe viitor de la replicile publice emise până acum.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Vladislav GRIBINCEA, Preşedinte, Centrul de Resurse Juridice,
Tel: + 373 (22) 843 601.

DOC – APEL PUBLIC către Curtea Supremă de Justiţie cu privire la replicile publice

În cadrul mesei rotunde care a avut loc la 18 octombrie, Asociaţia Promo-LEX a lansat Raportul Drepturile Omului în Moldova. Raportul este la a IV-a ediţie şi oferă o imagine cu privire la situaţia drepturilor omului în Republica Moldova în perioada 2009-2010, imaginea este cu atât mai complexă, deoarece trece în revistă situația drepturilor omului în regiunea transnistreană. Cele 16 capitole au fost elaborate de un grup de experţi care reprezintă 9 organizaţii neguvernamentale în domeniul drepturilor omului.

Dacă după evenimentele din aprilie 2009 în spaţiul controlat de autorităţile constituţionale, se înregistrează o modestă tendinţă pozitivă în domeniul respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei, în regiunea transnistreană vorbim de o agravare a situaţiei, care se manifestă prin ,,reţineri” abuzive ale persoanelor de către ,,structuri” din regiune. Astfel, autorităţile constituţionale ale R. Moldova au continuat tradiția de a ignora problemele locuitorilor din regiune și nu au manifestat interes pentru identificarea unor mecanisme ce ar garanta accesul la justiție și respectarea drepturilor fundamentale ale acestora.

Un alt subiect care a atras atenție a fost situația în justiție. Potrivit expertului Vladislav Gribincea: “Problema cea mai mare nu este în cadrul legislativ, ci în modul cum această legislație se aplică în practică. Această neconformare cu cadrul legislativ se datorează mai multor factori principalii dintre care sunt fie pregătirea insuficientă a corpului de judecători, fie factori legați de corupție”. Expertul mai menționează că în perioada anului 2010, la capitolul încredere în justiție a fost înregistrat probabil cel mai mare regres din perioada de raportare.

O altă problemă transformată într-un fenomen social este ce a Violenței în familie. Începând cu septembrie 2010 violenţa în familie a obţinut statut de infracţiune penală, acest fapt fiind un pas important în combaterea violenţei împotriva femeilor. Un aspect important care trebuie menționat este problema emiterii ordonanțelor de protecție care este de cele mai dese ori de 3-4 săptămâni, iar victimele continuă în acest timp să fie supuse violenței domestice.

La capitolul Dreptului de a alege și a fi ales, a fost remarcată reforma electorală care a culminat în noiembrie 2010, când au fost modificate aproximativ  40% din articolele Codului Electoral. P. Postica: “Este important de menționat că această reformă a avut o dezbatere largă în rândul societății civile, fiind creată o comisie parlamentară specială care a coordonat modificările atât cu societate civilă cât și cu partidele politice, chiar dacă în final hotărârile au fost adoptate de alianța de guvernare”.

Dreptul la respectarea vieții private și de familie reprezintă o relativă noutate în legislația R. Moldova, totuși consideră autorul, acesta este neglijat de către autoritățile statului, cât și de către cetățeni, cel mai probabil din lipsa cunoștințelor și mecanismelor de protecție a acestui drept.

Participanții la eveniment au apreciat faptul că pentru prima dată în cadrul unui Raport privind situația Drepturilor Omului în Moldova, a fost inclus un capitol separat dedicat situației drepturilor, unei categorii mai restrânse dar nu mai puțin importante de cetățeni, cea a recruților și militarilor.

La masa rotundă au participat reprezentanți ai autorităților centrale, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale. Prezent la eveniment Avocatul parlamentar, Tudor Lazăr, a menționat că Raportul este unul amplu și care reflectă situaţia respectării drepturilor omului în țară, dar și necesitatea colaborării între sectorul asociativ și autorități în vederea promovării respectării drepturilor omului în R. Moldova.

Raportul Drepturile Omului în Moldova 2009-2010 este rezultatul unui proiect realizat în colaborare cu Civil Rights Defenders. Punctele de vedere exprimate în Raport reflectă opinia şi poziţia autorilor. Acestea nu pot fi interpretate sub nici o formă ca reflectând poziția Asociaţiei Promo-LEX și a Civil Rights Defenders.

Raportul este disponibil în limbile română, engleză și rusă.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofiţer de relaţii cu publicul
Tel: (22) 450024, GSM: 069637849, e-mail: [email protected]

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului R. Moldova cauza Radu Calancea c. Moldova, dosar nr. 50425/11. În fața înaltei Curți reclamantul este reprezentat de către A. Postica, P. Postica, N. Hriplivîi și L. Potîng juriști în cadrul Asociației Promo-LEX.

Născut în 1991, Radu Calancea este unul din tinerii care au avut de suferit în urma arestărilor, maltratărilor și abuzurilor poliției în aprilie 2009.

În seara zilei de 7 aprilie, reclamantul, Radu Calancea, participa la o manifestare pașnică în fața Guvernului. Aproximativ la orele 22:20 un grup de polițiști l-au arestat și l-au bătut cu bastoane de cauciuc, l-au lovit cu pumnii și picioarele pe întreaga suprafață a corpului timp de aproximativ 10 minute. Ulterior reclamantul a fost transportat la secția de Poliție Buiucani, unde au continuat maltratările. La data de 9 aprilie 2009, reclamantul a fost examinat de către un medic care a constatat multiple semne pe corp și față ce indicau faptul că a fost maltratat. La data de 13 aprilie 2009, R. Calancea a depus o plângere la Procuratura Generală, pe faptul maltratării la care a fost supus de către colaboratorii de poliție. Reclamantul a fost eliberat din detenție la 16 aprilie 2009.

La data de 08 iulie 2009 Procuratura a respins plângerea pe motiv că afirmaţiile sale au fost nefondate. În decizia sa Procuratura s-a bazat pe declaraţiile ofiţerilor de poliţie care au negat maltratarea lui R. Calancea. Reclamantul a depus recurs împotriva acestei decizii şi la o dată nespecificată, judecătorul de instrucție a dispus investigarea suplimentară a plângerii lui R. Calancea.

Procuratura Generală a dispus suspendarea urmării penale, la 25 mai 2010, în baza faptului că persoanele care au aplicat relele tratamente asupra reclamantului nu au putut fi identificate. Reclamantul a contestat decizia susţinând, printre altele, că ancheta a fost incompletă. La data de 12 mai 2011 recursul reclamantului a fost respinsă de către Judecătoria sectorului Buiucani.

În fața CtEDO reclamantul s-a plâns cu privire la violarea art.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aplicarea relelor tratamente din partea poliției, condițiile de detenție inumane și degradante, lipsa asistenței medicale în perioada de detenție, faptul că a fost lipsit de hrană pentru o zi, transportarea sa în portbagajul unui automobil, dar și incapacitatea de a investiga eficient plângerea sa cu privire la relele tratamente.

De asemenea reclamantul a invocat încălcarea art.13 al Convenției, prin faptul că el nu a avut nici-o cale de atac eficientă împotriva pretinselor rele tratamente la care a fost supus.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Avocat, Asociația Promo-LEX: Tel: (22) 21 16 22,
GSM: 069104851, e-mail: [email protected].

La începutul anului 2010, a fost lansată ideea de a consolida eforturile societăţii civile la nivel de Parteneriat Estic în ceea ce privește promovarea și apărarea drepturilor omului. Ideea dată a fost susţinută de mai multe organizaţii din Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan și s-a materializat în cadrul proiectului “Respectarea drepturilor omului în ţările Parteneriatului Estic: bunele practici şi dificultăţi”. Proiectul a fost implementat de Asociaţia Promo-LEX (Moldova) în parteneriat cu Asociaţia „Articolul 42 al Constituţiei” (Georgia), Uniunea „Iniţiative Civice de Interes Public” (Azerbaidjan) şi Fundaţia Institutul pentru o Societate Deschisă din Armenia.

Proiectul s-a desfășurat în perioada mai 2010- iunie 2011 și a inclus 4 etape de implementare în cadrul cărora s-au efectuat 4 vizite de studiu în Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Moldova. Programul vizitelor de studiu s-a axat pe următoarele tematici: „Litigarea strategică ca instrument de promovare şi apărare a drepturilor omului în ţările Parteneriatului Estic”; „Impactul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a altor instrumente internaţionale în domeniul drepturilor omului asupra legislaţiei şi practicilor juridice din ţările Parteneriatului Estic”; „Monitorizarea drepturilor omului şi iniţiativele advocacy în domeniul drepturilor omului în ţările Parteneriatului Estic”.

Scopul proiectului a vizat promovarea drepturilor omului în ţările Parteneriatului Estic prin intermediul schimbului de experienţă şi al consolidării cooperării regionale dintre organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.

Asociația Promo-LEX lansează broșura “Respectarea drepturilor omului în ţările Parteneriatului Estic: bunele practici şi dificultăţi”. Publicaţia include o descriere succintă a contextului, scopului și activităţilor din cadrul proiectului, precum și o prezentare generală a situaţiei drepturilor omului în Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Moldova. De asemenea, Broșura include și o perspectivă asupra practicii de litigare strategică și monitorizare a drepturilor omului, o perspectivă asupra campaniilor de advocacy în domeniul drepturilor omului și o analiză a impactului Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a altor instrumente internaţionale în domeniul drepturilor omului asupra legislaţiei şi practicilor juridice din Moldova. Publicația mai conţine concluziile de bază și recomandările participanţilor din cadrul proiectului cu privire la promovarea și apărarea drepturilor omului în Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Moldova.

Proiectul a fost susţinut financiar de Programul Est Est: Parteneriat fără frontiere al Fundaţiei Soros – Moldova, Fundaţiei pentru o Societate Deschisă Georgia, Fundaţiei pentru o Societate Deschisă Armenia şi al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă Azerbaidjan.

Broșura este disponibilă în limbile română, engleză și rusă.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Olga Manole, Coordonator de proiect, Asociaţia Promo-LEX, e-mail: [email protected]

Drepturile recruților și a militarilor din regiunea de Est a Republicii Moldova este un subiect aproape tabu pentru autoritățile de la Chișinău, societatea civilă fiind cea care bate alarma asupra ilegalităților și situațiilor dificile cu care se confruntă aceștia. Tinerii sunt recrutați și înrolați forțat în structuri paramilitare ilegale, iar odată ajunși acolo umiliți și tratați de multe ori inuman, fără a-și putea apăra drepturile fundamentale. Aceasta a fost una din temele abordate în cadrul Conferinței Internaționale „Drepturile recruţilor şi militarilor în regiunea de est a Republicii Moldova — paralela cu alte regiuni de conflict în CSI”, care a avut loc la 08 septembrie în Chișinău.

Potrivit directorului Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, Republica Moldova este un stat unic. „Pe teritoriul său există 3 structuri armate diferite: structurile constituţionale (Armata Naţională), Armata Rusă (care staţionează contrar voinţei autorităţilor RM şi contrar obligaţiilor asumate la nivel internaţional de către Federaţia Rusă), precum şi structuri paramilitare ilegale. Din această cauză, drepturile a mii de persoane din regiune sunt grav încălcate. Pe de o parte, administraţia regiunii de peste 20 ani încalcă normele legale şi drepturile omului în regiune, în timp ce autorităţile constituţionale se limitează la monitorizarea situaţiei, ignorând astfel obligaţiile sale pozitive de a proteja drepturile şi interesele locuitorilor acestei zone. Constatăm discriminarea celor peste 500.000 persoane de către autorităţile constituţionale”, a menţionat Ion Manole.

Prezent la eveniment Iurie Dominic, General de Brigadă, Șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Comandant al Armatei Naționale, a menționat importanța dialogului dintre forțele armate și societatea civilă, subliniind necesitatea derulării de inițiative comune în vederea unei mai bune informări și cunoașterea drepturilor și libertăților atât a militarilor cât și a civililor.

Participanții la eveniment s-au referit și la procesul de reformare a forţelor armate în ţările CSI, regiunile de conflict Osetia de Sud și Abhazia, dar și la statutul și respectarea drepturilor militarilor, informație prezentată de către reprezentanții Ministerului Apărării al R. Moldova, dar și ai societății civile din Ucraina, Rusia, Belarus, Armenia și Tadjikistan.

În încercarea de a explica statutul juridic al forțelor militare din regiunea de Est a Moldova, Valeriu Cuşnir, Doctor Habilitat în Drept, profesor universitar, a menționat că formaţiunile militare nestatale din regiune au fost formate contrar dreptului internaţional şi naţional. “Potrivit Constituției RSSM, declară Valeriu Cușnir, doar Sovietul Suprem, ca organ suprem al puterii de stat era abilitat să adopte măsuri în limitele determinate de Constituție pentru apărarea și securitatea statului. O altă autoritate, un alt organ, sau chiar o altă persoană, nu aveau atribuții în domeniul apărării și securității statului, inclusiv în ceea ce privește constituirea formațiunilor militare. Altfel spus, formațiunile paramilitare create în stânga Nistrului au un caracter ilegal, mai mult ca atât ele prezintă un pericol social sporit la adresa securității naționale”.

Generalul maior în rezervă, d-nul Victor Gusleacov a menționat că drept temei pentru constituirea și stabilirea structurilor paramilitare în stînga Nistrului a servit Acordul din 1992 de încetare a focului. Acest document nefiind ratificat de către Parlamentul R. Moldova și respectiv Duma de Stat a Federației Ruse, după cum prevăd normele internaționale, rămâne a fi unul ilegal, la fel ca și prezența structurilor paramilitare.

Expertul independent din Habarovsk, Rusia, d-nul Pavel Shmacov, după efectuarea unei vizite la una din unitățile militare din regiunea transnistreană ce aparține Federației Ruse a menționat despre lacunele normelor locale ce țin de apărarea drepturilor militarilor. Potrivit lui, un lucru foarte grav este că aceștia sunt lipsiți de posibilitatea de a depune vreun recurs pentru faptele de abuz sau alte încălcări.

Referindu-se la drepturile militarilor din regiunea Transnistreană, juristului Promo-LEX Alexandru Zubco susține că: “Tinerii recruți din regiunea transnistreană, cetățeni ai R. Moldova, sunt forțați, pe teritoriul R. Moldova, să servească unui regim anticonstituțional în structurile paramilitare ilegale. În cazul în care aceștia refuză „înrolarea” sunt urmăriți penal, sancționați și condamnați cu închisoarea. Potrivit unor date neoficiale, anual, peste 400 de tineri sunt anunțați în căutare pentru „eschivarea” de la înrolare. Mai mulți beneficiari, au reclamat cazuri de abuz fizic, maltratări, estorcări de bani șu bunuri, de violenţă în unitățile militare din regiunea de est. Potrivit juristului, fenomenul „înrolării forțate”, nu este altceva decât o privare ilegală de libertate.

Experții internaționali și reprezentanții societății civile din cadrul țărilor participante al Conferință au subliniat importanța unui astfel de eveniment pentru consolidarea efortului și capacităților de promovare a standardelor internaționale în respectarea drepturilor recruților și militarilor.

La eveniment au participat reprezentanți ai Parlamentului R. Moldova, ai Armatei Naționale, ai MAI, ai Procuraturii Generale, ai Centrelor Militare și Secțiilor Militare raionale, experți internaționali şi reprezentanţi ai societății civile, inclusiv din regiunea transnistreană.

Conferința a fost organizată în cadrul proiectului de cooperare transfrontalieră: „Reţea transnaţională pentru protecţia drepturile recruţilor şi militarilor în termen: fortificarea tinerilor în situaţii de discriminare din partea statului” finanţat de către Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului (IEDDO). Proiectul este implementat de către Școala de Economie și Științe Politice din Londra și Asociația Promo-LEX care este partener local.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofiţer de relaţii cu publicul
Tel: (22) 450024, GSM: 069637849, e-mail: [email protected]