Sute de tineri rezidenți din raioanele de est ale țării, cetățeni ai R. Moldova și ai altor state sunt “înrolați”, în fiecare an,  în pretinsa „armată transnistreană”. Aceștia, contrar Constituției R. Moldova și tratatelor internaționale, sunt obligați să depună „jurământ” unui regim anticonstituțional.

Tinerii, care evită „înrolarea” în aceste structuri sunt anunțați în căutare, sechestrați de la posturile de control, condamnați la închisoare de până la 2 ani sau sancționați cu amenzi de până la 600 $ SUA. În aceeași situație sunt și persoanele care, din convingeri religioase, pacifiste, umanitare, etice, morale sau din alte motive similare nu pot îndeplini serviciul militar. Odată „înrolați” în așa numită armată, tinerii sunt supuşi unor tratamente inumane şi degradante, torturii și muncii forţate. Au fost înregistrate la fel şi cazuri de deces, maltratări, abuzuri și escrocherii.

Vă invităm să urmăriți reportajul realizat de portalul moldova.org

La 1 ianuarie 2012, în jurul orelor 07.15 minute, la postul nr.9 al forţelor de pacificare din apropierea satului Pârâta, un militar rus în termen, a efectuat împuşcături cu arma din dotare în direcţia şoferului unui automobil. La volanul automobilului se afla locuitorul s.Pârâta Pisari Vadim, născut în 1993, cetăţean al Republicii Moldova. În rezultat, Pisari Vadim a decedat la spitalul de urgenţă din mun. Chişinău.

La 4 ianuarie 2012, autorităţile Federaţiei Ruse au pornit pe faptul incidentului din 1 ianuarie 2012 un dosar penal potrivit prevederilor art.109 Cod Penal al Federaţiei Ruse, omor din imprudenţă.
La 9 ianuarie 2012 pe pagina oficială a Ministerului de Externe a Federaţiei Ruse a fost publicată o ştire prin care s-a menţionat că acţiunile pacificatorului rus au fost în deplină corespundere cu regulamentele militare in vigoare şi respectiv el nu a comis nici o abatere de la prevederile legale. În acest sens, în lipsa unei anchete efectuate sub toate aspectele şi la numai o săptămînă de la incident, autorităţile Federaţiei Ruse au declarat public că ofiţerul rus care a cauzat decesul lui Pisari Vadim este de fapt nevinovat. În continuare autorităţile Federaţiei Ruse, doar au simulat o anchetă a incidentului.

La 9 februarie 2012, urmare a declaraţiilor mai multor oficiali din Federaţia Rusă, reprezentanţii decedatului Pisari Vadim au adresat autorităţilor Federaţiei Ruse demers prin care au solicitat informaţii despre examinarea cazului de deces şi au intervenit cu solicitarea de a recunoaşte rudele decedatului în calitate de reprezentanţi ai victimei în cazul „cercetat” de autorităţile ruse. La 12 aprilie 2012, Procuratura Federaţiei Ruse a expediat în adresa reprezentanţilor decedatului Pisari Vadim un răspuns prin care a informat că nu recunosc în calitate de reprezentanţi ai decedatului Pisari Vadim pe părinţii acestuia sau avocatul desemnat de familie.

La 5 iunie 2012, avocatul familiei Pisari a înintat un demers repetat la adresa Procuraturii Federaţiei Ruse prin care a solicitat încă o dată ca rudele sa fie recunoscute în calitate de reprezentanţi ai victimei. La 8 august 2012, Procuratura Federaţiei Ruse a expediat la adresa avocatului o scrisoare prin care a informat că legislaţia Rusiei nu prevede posibilitatea extrădării cetăţenilor proprii în alte state pentru a fi judecaţi. La fel a reafirmat refuzul de recunoaştere a rudelor lui Pisari Vadim sau a avocatului desemnat de familie în calitate de reprezentanţi ai victimei. Mai mult prin acea scrisoare familia nu a fost informată despre faptul încetării urmării penale în privinţa ofiţerului rus Cojuhari V.G..

La 12 decembrie 2012, avocatul familiei Pisari a adresat o nouă plângere la adresa Procuraturii Federaţiei Ruse, prin care a reiterat solicitarea de a fi informat despre etapa de desfăşurare a anchetei petrecute de autorităţile ruse şi solicitarea de a fi recunoscut în calitate de reprezentanţi ai victimei.

La 21 decembrie 2012 pe pagina oficială a Ministerului Rus de Externe a fost publicat un comentariu al reprezentantului oficial Lucaşevici A., care a adus la cunoştinţa opiniei publice despre faptul că cauza penală examinată de către autorităţile Federaţiei Ruse a fost clasată, iar ofiţerul rus Cojuhari V.G. a fost scos de sub urmărire penală deoarece în acţiunile lui nu au fost constatate semne constitutive ale infracţiunii.

Astfel, aproape la un an de la incident şi pornirea urmării penale, autorităţile Federaţiei Ruse responsabile de organizarea şi petrecerea anchetei penale şi-au demonstrat incompetenţa profesională, neglijenţa totală pentru standardele minime ale unei anchete eficiente în sensul Convenţiei Europene, laşitate şi frică de a recunoaşte la timp şi public despre concluziile la care au ajuns şi deciziile adoptate. Totodată considerăm că organele de anchetă a Federaţiei Ruse doar au simulat o examinare a incidentului deoarece au ajuns la exact aceeaşi concluzie care a fost lansată oficial încă la 9 ianuarie 2012, adică după o săptămână de la incident.

Pentru detalii, contactaţi avocatul Alexandru Postica, Director Program Asociaţia Promo-LEX tel.069104851

La 17 decembrie 2012, Asociația Promo-LEX a lansat, în cadrul unei mese rotunde, Raportul de evaluare a implementării prevederilor Legii 45 cu privire la ordonanţa de protecţie în Republica Moldova în perioada 2008-2011.

Raportul vizează şi analizează cadrul legal și instituțional de emitere și aplicare a ordonanţelor de protecţie pentru victimele violenţei în familie; gradul de cunoaștere de către organele de resort și victimele violenței în familie a prevederilor Legii 45 ce țin de ordonanța de protecție, precum și a competențelor organelor de resort în acest domeniu; gradului de implementare de către organele de resort a prevederilor Legii 45 ce țin de ordonanța de protecție și problemele și dificultățile în implementarea Legii 45, în particular a prevederilor cu referire la ordonanța de protecție.

Informația pentru Raport a fost colectată de la direcțiile de asistență socială, comisariate de poliţie, judecătoriile şi procuraturile de pe întreg teritoriul al Republicii Moldova (153 de instituții din 32 raioane). De asemenea, metodologia raportului a inclus 91 de interviuri aprofundate cu victime ale violenţei în familie, judecători, asistenți sociali și polițiști de sector în două municipii (Chișinău și Bălți) și șase raioane din cele trei zone ale Republicii Moldova: Cahul, Căușeni, Anenii Noi, Orhei, Fălești și Edineț.

Datele raportului relevă o dinamică în creştere a numărul plângerilor privind violența în familie înregistrate în perioada 2008-2011. În acelaşi timp, datele statistice scot în evidenţă o discrepanţă semnificativă dintre numărul mare de plângeri care au parvenit la comisariatele de poliţie, procuraturile şi direcţiile de asistenţă socială şi numărul mic de cereri adresate instanţelor de judecată pentru eliberarea ordonanţelor de protecţie. O explicaţie în acest sens ar fi necunoaşterea legislaţiei cu privire la eliberarea ordonanţei de protecţie din partea autorităţilor.

Percepţiile respondenţilor cu privire fenomenul violenţei în familie, de asemenea, sunt împărţite. Astfel, doar 20% din poliţiştii şi 25% din asistenţii sociali intervievaţi consideră că violenţa în familie este o problemă foarte serioasă, în raport cu 75% din procurori şi 100% judecători. În ceea ce priveşte cunoașterea rolului și competențelor în protejarea și susținerea victimelor violenței în familie, polițiştii, procurorii și judecătorii, în mare parte, îşi cunosc atribuţiile. În acelaşi timp, 44% din asistenții sociali intervievaţi nu au putut explica clar care este rolul lor în prevenirea violenţei în familie.

Datele raportului indică şi faptul că, majoritatea respondenţilor percep violenţa în familie ca agresiune fizică şi psihologică. În ceea ce priveşte formele de manifestare ale violenţei în familie, în mare parte, respondenţii au putut explica ce înseamnă violență fizică, psihologică şi economică. Pe de altă parte, 44% din asistenții sociali, 40% din polițiști, 62 % din procurori şi 75% din judecători nu au putut explica ce înseamnă violenţa spirituală, iar 56% din asistenții sociali şi 63% din procurorii nu au putut explica ce înseamnă violența sexuală și care sunt delimitările acesteia de infracțiunile sexuale. Astfel, necunoaşterea formelor de manifestare ale violenţei în familie duce la calificarea eronată a actelor de violenţă în familie sau ignorarea lor de către autorităţi.

Un aspect de remarcat este și faptul că, frecvent, instanţele de judecată denumesc actele emise în mod diferit; de cele mai multe ori, judecătorii au emis ordonanţe ca act separat; în alte cazuri au fost emise încheieri și în baza încheierilor au fost emise ordonanţele; unii judecători au emis hotărâri prin care au aplicat măsuri de restricţie. Menţionăm că aceste diferenţe au fost sesizate in aceleași judecătorii şi indică asupra lipsei unei practici judiciare uniforme în domeniu. În acest sens, una din recomandările raportului vizează activităţi de instruire continuă cu autorităţile responsabile de implementarea Legii 45.

„Executarea şi monitorizarea executării ordonanţelor de protecţie constituie o altă problemă serioasă deoarece nu există mecanisme viabile de monitorizare în acest sens”, a concluzionat autorul raportului, Alexandru Postica, avocat din cadrul Asociaţiei Promo-LEX.

În cadrul mesei rotunde s-au discutat şi aspecte ce se referă la calitatea Legii 45 şi colaborarea dintre instituţiile responsabile de implementarea legii. „La momentul actual, există modele de colaborare, dar ele sunt sporadice şi nu întotdeauna eficiente”, a mai menționat Alexandru Postica. În acest sens, una din recomandările raportului vizează crearea unei baze unice de evidenţă a plângerilor și ordonanțelor de protecție, pentru a face posibilă monitorizarea executării acestora.

Cu toate acestea, autorul raportului menţionează şi apreciază efortul şi activităţile promovate de către actorii centrali în prevenirea și combaterea violenţei în familie pe parcursul anului 2012 menite să soluţioneze problemele menţionate în raport.

În cadrul evenimentului au participat reprezentanţii organelor de resort responsabile de implementarea Legii 45; reprezentanţii societăţii civile; reprezentanţii Organizaţiilor Internaţionale interesate de tematica Raportului, experţi în domeniu.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Evaluarea implementării prevederilor ce se referă la ordonanţa de protecţie din cadrul Legii 45-XVI în Republica Moldova în perioada 2008-2011”, proiect finanţat de Fundaţia Soros-Moldova şi co-finanţat de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR).

Varianta electronică a Raportului în limba română și engleză este disponibilă aici.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Iulia Munteanu, Ofiţer de presă
Tel: (22) 450024, GSM: 069072579, e-mail: [email protected]

Varșovia – La 12 decembrie 2012, doisprezece organizații ale societății civile ce sprijină sau efectuează observarea alegerilor naţionale în statele din Parteneriatul Estic, Federația Rusă și Uniunea Europeană au lansat la Varșovia „Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice” (EPDE).

„Sprijinul cetățenilor promotori ai alegerilor democratice, oriunde acestea s-ar afla este responsabilitatea şi scopul nostru comun, indiferent unde s-ar afla ei în Europa, în special, dacă ei sunt supuşi unui risc”, a menţionat Stefanie Schiffer, preşedinte a “European Exchange” (Berlin) și coordonator nou-ales al Platformei. Chiar dacă toate cele șase țări a Parteneriatului Estic al Uniunii Europene (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina), precum și Federația Rusă prin normele constituţionale şi asumarea obligaţiunilor internaţionale s-au angajat să respecte principiile democratice ale alegerilor libere şi corecte, actualmente alegerile din nici unul dintre aceste State nu întrunesc în deplină măsură standardele alegerilor democratice. „Frauda electorală a devenit un instrument răspândit pentru păstrarea puterii în unele dintre țările post-sovietice. O situaţie gravă se atestă în ţările din imediata vecinătate a Uniunii Europene ca Belarus, Federația Rusă și Azerbaidjan”.

Scopul „Platformei Europene pentru Alegeri Democratice” este de a asista organizaţiile naţionale de observare a alegerilor din țările Parteneriatului Estic și Federația Rusă, precum și de a contribui la promovarea proceselor electorale democratice în întreaga Europă. Platforma va dezvolta metodologii inovative pentru a detecta fraudele electorale în cadrul observării alegerilor, va intensifica instruirea rețelelor naţionale de observatori în Europa de Est și va contribui la creșterea gradului de informare a actorilor relevanţi din structurile politice europene privind constatările observatorilor naţionali.

Primele activități ale Platformei Europene vor fi îndreptate spre susținerea observatorilor electorali naţionali pe parcursul alegerilor prezidențiale care urmează să se desfăşoare în 2013 în Armenia, Azerbaidjan și Georgia, precum şi observatorilor care vor monitoriza alegeri regionale sau locale din Federația Rusă și Ucraina.

Membrii fondatori ai Platformei Europene pentru Alegeri Democratice sunt: Asociaţia „GOLOS” (Rusia), Comitetul Helsinki din Belarus „BHC” (Belarus), Comitetul Alegătorilor din Ucraina „CVU” (Ucraina), Centrul Studiilor Democratice şi Monitorizare Electorală „EMDSC” (Azerbaidjan), „European Exchange” (Germania), Liga Civică Helsinki „Vanadzor” (Armenia), Centrul pentru Drepturile Omului „Viasna” (Belarus), Societatea Internaţională pentru Alegeri Libere și Democrație ISFED (Georgia), Comitetul Helsinki din Norvegia „NHC” (Norvegia), Rețeaua Civică „OPORA” (Ucraina), Asociația „Promo-LEX” (Moldova) și Centrul Internațional Liberal Suedez SILC (Suedia).

La 12 decembrie 2012 un grup de organizații au semnat Memorandumul privind reglementarea conflictului transnistrean şi principiile fundamentale de organizare a statului Republica Moldova. Organizaţiile semnatare – Asociația Promo-LEX, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă și Insitutul pentru Politici Publice. Memorandumul a fost elaborat de reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova și poate servi drept bază pentru începutul negocierilor privind statutul regiunii transnistrene în cadrul Statului unificat R.Moldova.

Documentul a fost elaborat în temeiul prevederilor constituționale, bazate pe principiile și normele dreptului internațional, precum și a numeroase documente bilaterale cu Federația Rusă. Mai mult, prevederile Memorandumului nu contravin actelor semnate de către autoritățile centrale constituționale ale R.Moldova cu administrația regiunii transnistrene pe parcursul celor 20 ani.

Structura Memorandumului prevede principii de bază ale reglementării conflictului transnistrean; structura statului integrat R. Moldova şi statutul juridic special al Transnistriei; reprezentarea Transnistriei în administraţia publică centrală; neutralitatea şi demilitarizarea; zona de securitate; forţele armate şi frontiera de stat a R. Moldova; garanţii.

Varianta integrală a memorandumului este disponibilă aici.

Organizaţiile care susţin această iniţiativă și doresc să semneze Memorandumul să contacteze ofițerul de presă al Asociației Promo-LEX, Iulia Munteanu, tel: 450024, e-mail: [email protected]

La 10 decembrie 2012, Asociația Promo-LEX în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) au prezentat, în cadrul unei mese rotunde Raportul privind situaţia drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, retrospectica anului 2012 şi cercetarea privind tendințele percepției populației din stânga Nistrului despre situația economică, socială și politică. Retrospectiva anilor 2008- 2012.

Raportul privind situaţia drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, realizat de Asociația Promo-LEX, se axează pe problemele majore dar şi unele aspecte pozitive, înregistrate în 2012. Raportul cuprinde 15 capitole, descrie și analizează situaţia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în regiunea transnistreană. Raportul include concluzii cu privire la situaţia drepturilor omului în regiune şi recomandări către actorii relevanţi, eforturile cărora ar putea influenţa situaţia şi reduce din amploarea cazurilor de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului din regiune.

„Lipsa unor instrumente şi mecanisme legale şi clare pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană a R.Moldova menţine populaţia în stare confuză şi în calitate de ostatici. Lipsa unor garanții reale care să respecte principiile unui proces echitabil transformă o astfel de structură în una de represiune față de locuitorii acestei regiuni” a menționat Alexandru Postică, jurist Asociația Promo-LEX.

La elaborarea raportului, autorii s-au condus, în mare parte, de informaţiile disponibile publicului larg de pe sursele media din regiunea transnistreană, precum şi de informaţii oficiale obţinute de la organele constituţionale. Raportul include şi cazuri particulare de încălcare a drepturilor omului care au ajuns în atenţia autorilor în cadrul activităţii de acordare a asistenţei juridice gratuite în regiunea transnistreană.

”Deşi au fost înregistrate în 2012 anumite aspecte pozitive precum desemnarea unui expert ONU pentru drepturile omului pentru regiunea transnistreană, subiectul drepturilor omului a fost inclus în dialogul direct dintre Chişinău şi Tiraspol, au fost eliberate unele persoane aflate în detenţie ilegală la Tiraspol, precum şi deschiderea unui oficiu teritorial la Varniţa de către Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, dorim să evidenţiem 3 probleme grave ce se menţin în raport cu regiunea transnistreană, în special cu populaţia de acolo. Primo, prezumpţia nevinovăţiei nu este respectată de către administraţia de facto a regiunii, dar este încălcată în mod inadmisibil şi de către autorităţile centrale constituţionale ale R.Moldova. Secundo, considerăm că prin lipsa accesului la un instrument legal şi eficient de apărare a drepturilor lor, locuitorii regiunii sunt în continuare discriminaţi de către autorităţile constituţionale. Tertio, fenomenul impunităţii în regiune cunoaşte dimensiuni critice şi are un impact negativ asupra eforturilor societăţii civile de a promova şi apăra drepturile omului, valorile şi tradiţiile democratice şi ale statului de drept” a menționat Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX.

Raportul este destinat dezbaterilor privind necesitatea respectării drepturilor omului într-o regiune de conflict îngheţat, zonă în care nu există mecanisme eficiente şi legale de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, teritoriu în care predomină impunitatea iar prezumpţia nevinovăţiei este ignorată.

Varianta electronică a Raportului este disponibilă în limbile română aici și engleză aici.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Iulia Munteanu, Ofiţer de presa
Tel: (22) 450024, GSM: 069072579, e-mail: [email protected]

Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco sunt alte victime ale colaboratorilor de poliţie, față de care a fost aplicată tortura și tratamentele inumane și degradante.

După o serie de procese în cadrul instanţelor de judecată naţionale unde a încercat, fără succes să îşi găsească dreptatea, la 3 mai 2011 a fost depusă o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza Repeșcu și Repeșco v. Republica Moldova.

La 11 august 2007, frații au fost reținuți de către colaboratori de poliție din cadrul Comisariatului de Poliție al s. Botanica și au fost învinuiți de omor a persoanei F. Potrivit reclamanților, fiecare dintre ei a fost maltratat de către colaboratori de poliție ai Comisariatului de Poliție al s. Botanica, cu scopul de a obține declarații auto-incriminatoare în ceea ce privește omorul lui F. Tortura și tratamentele inumane și degradante au inclus lovituri în diferite părți ale corpului reclamanților, utilizarea măștilor de gaze pentru a bloca oxigenul până când reclamanții și-au pierdut cunoștința, lovituri la ambele urechi, amenințări cu moartea în cazul în care ei vor refuza să facă mărturisiri, precum și alte acțiuni din partea colaboratorilor de poliție care pot fi calificate drept tortură și tratamente inumane și degradante.

Potrivit reclamanților, ei au continuat să fie maltratați și au fost amenințați de către colaboratorii comisariatului, cu survenirea unor consecințe grave în cazul în care ei vor adresa organelor competente plângeri cu privire la acțiunile de tortură și tratamente inumane și degradante.

În fața CtEDO reclamanții pretind încălcarea art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aplicarea relelor tratamente din partea poliției, lipsa asistenței medicale în perioada de detenție, dar și incapacitatea de a investiga eficient plângerea lor cu privire la relele tratamente. De asemenea, reclamanţii susţin că ei nu au avut un recurs efectiv în faţa unei autorităţi naţionale pentru a invoca violarea art. 3 al Convenţiei şi pretind în continuare violarea art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În fața Curții Europene a Drepturilor Omului reclamanții sunt reprezentați de avocaţi și juriști din cadrul Asociației Promo-LEX.

Mai multe detalii cu privire la expunerea faptelor găsiți aici.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Avocat, Asociația Promo-LEX:
Tel: (22) 21 16 22, GSM: 069104851, e-mail: [email protected]

Vă invităm să urmăriți al șaptelea interviu, realizat cu pictorița Anna Pronina, care a copilărit și locuit în or. Râbnița.

Interviul este realizat de Asociația Promo-LEX în colaborare cu portalul Moldova.org, în cadrul Săptămânii Drepturilor Omului. Aceste materiale au ca scop sensibilizarea populației vizavi de încălcările constante ale drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Vă invităm să urmăriți al șaselea interviu, realizat cu scriitorul Vladimir Beșleaga, născut în Mălăiești, Grigoriopol.

Vladimir Beşleagă este unul dintre cei mai mari prozatori din R. Moldova. Scriitorul este foarte prezent în viața culturală de la Chișinău. De asemenea, ca fost lider al Frontului Popular, urmărește cu atenție toate mișcările din domeniul politic.

Interviul este realizat de Asociația Promo-LEX în colaborare cu portalul Moldova.org, în cadrul Săptămânii Drepturilor Omului. Aceste materiale au ca scop sensibilizarea populației vizavi de încălcările constante ale drepturilor omului în regiunea transnistreană.