Poziția publică de condamnare a acțiunilor Federației Ruse de intervenție cu forță soldate cu anexarea de facto a Republicii Autonome Crimeia

Poziția publică
de condamnare a acțiunilor Federației Ruse de intervenție cu forță soldate cu anexarea de facto a Republicii Autonome Crimeea – părții componente a Ucrainei și acțiunile necesare privind securitatea Republicii Moldova (Documentul aici)

1.Anexarea Crimeii reprezintă un act de agresiune asupra integrității teritoriale a Ucrainei care încalcă brutal normele dreptului internațional, Constituția Ucrainei și Federației Ruse

1.1 Federația Rusă incită și susține politic, diplomatic, militar, prin spionaj, transfer de tehnică militară și sprijin financiar regimul separatist în condițiile sfidării normelor constituționale cu scopul acaparării cu forță a autorităților și instituțiilor legale ale Ucrainei, preluarea obiectivelor militare, atacul asupra instituțiilor responsabile de integritatea teritorială.

1.2 Federația Rusă și forțele separatiste pe care le controlează au lansat o campanie metodică de persecutare și nimicire a reprezentanților autorităților legale, încălcarea sistematică a drepturilor omului la securitatea și siguranța personală, circulație liberă și nesupunerea la tortură, libertății de exprimare, recurgerea la arestări și intimidări pe motive etnice, de opinie.

1.3 Forțele separatiste pro-ruse, asistate de agenți speciali, impun de facto puterea separatistă, organizează desfășurarea plebiscitului neconstituțional și ilegal în condițiile regimului de înfricoșare, persecutare și de fraudă de proporții sub amenințarea intervenției militare a avut ca scop formal justificarea violării integrității teritoriale ale Ucrainei.

1.4 Federația Rusă încălcă brutal Carta ONU, acordurile de la Helsinki, tratatul bilateral de bază, acordul multilateral de garantare a suveranității Ucrainei cu invocarea motivelor false inexistente de protecție umanitară a vorbitorilor de limbă rusă, ceea ce reprezentă un precedent iresponsabil, de agresiune prin ignorare a regimului legal internațional.

1.5 Federația Rusă incorporează teritoriul Ucrainei prin decretul prezidențial neconstituțional cu încălcarea procedurii și normei legii supreme ruse.

1.6 Federația Rusă respinge, în toată perioadă menționată, toate eforturile autorităților legitime ale Ucrainei, comunității internaționale (UE, ONU), statelor garante ale suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei (SUA, Marea Britanie, Germania, Franța) de a aborda situațiile pertinente în dimensiunea diplomatică, de negociere bilaterală sau multilaterală rezultantă în sfidarea ordinii legale internaționale.

1.7 Ruperea unei părți din teritoriu al unui stat suveran urmare rolului determinativ al Federației Ruse se înregistrează privind: regiunea Transnistreană a Republici Moldova, regiunile Abhaziei și Osetiei de Sud a Georgiei – conflictele nerezolvate – constituind pericolul de înstrăinare sau acaparare teritorială rămâne înalt.

2. Consecințele violări integrității teritoriale a Ucrainei provocă riscuri existențiale pentru stabilitatea și pacea în Europa de Est, subminează garanțiile acordate Ucrainei prin Acordul de la Budapesta din 1994, afectează schimburile comerciale și investițiile în condițiile unei crize economice nedepășite în Europa

2.1 Regimul de securitate regională și europeană pe larg în scopul garantării integrității teritoriale, stabilității politice, asigurării relațiilor multilaterale și bilaterale internaționale este subminat irecuperabil și redus la irelevanță prin acțiunile descrise unilaterale ale Federației Ruse.

2.2 Obiectivele politicii internaționale de neproliferare nucleară militară sunt subminate prin crearea precedentului de încălcare a acordului multilateral de garantare a integrității teritoriale în schimbul renunțării sau încetării dezvoltării capacităților militare prin încălcarea acordului multilateral din 1994 de garantare a suveranității Ucrainei.

2.3 Cadrul de securitate regională în Europa prin respectarea parității prezenței NATO, zonei de neutralitateși Federației Ruse se demonstrează a fi inadecvat și lipsit de substanță reală pentru țările cu statut de neutralitate rezultatul acțiunilor militare unilaterale ale Federației Ruse.

2.4 Reducerea și destabilizarea atractivității de investiții economice și a proiectelor de infrastructură noi și de tranzitare regionale.

2.5 Crearea climatului de ostilitate și de amenințare directă contra și în descurajarea modelelor de dezvoltare democratică prin consolidarea instituțiilor democratice, schimbărilor pașnice și modelelor de responsabilitate a autorităților publice în fața cetățenilor după impunere în forță a modelului rus de interpretare a funcționării statutului.

2.6  Formarea circumstanțelor de amenințare directă cu subminarea integrității lor teritoriale și stabilității economice și politice asupra statelor din regiune care își determină prioritatea externă pentru asocierea la procesele integraționiste europene

3. Realitățile și provocările noi impun acțiuni prompte de asigurare gestionării riscurilor

Cu referire la Republica Moldova cerem ca:

3.1 Autoritățile Republicii Moldova să susțină politic, diplomatic, tehnic, financiar și prin alte metode democratice integritatea teritorială a Ucrainei și vectorul de integritate europeană a acestei țări,

3.2 Autoritățile Republicii Moldova să asigure sprijin politic autorităților Ucrainei în cadrul organizațiilor multilaterale (OSCE, ONU, etc) cu scopul susținerii suveranității, independenței și integrității statului vecin, fără a se lăsa ademenită de orice promisiuni ori înțelegeri subterane pe care statul – agresor ar putea să le propună în mod oportunist.

3.3. Autoritățile Republicii Moldova să urgenteze implementarea planului de asociere la Uniunea Europeană prin semnarea și ratificarea promptă a acordurilor bilaterale cu UE, consolidând agenda de reformare democratică în procesul de implementare și vor solicita determinarea obținerii statutului de candidat la membru în UE cu accederea sa în UE in viitorul previzibil.

3.4. Autoritățile Republicii Moldova să urgenteze reformarea sectorului de securitate (armată, interne, servicii speciale) prin întărirea gradului lor de responsabilitate profesională, patriotism, interacțiune și control parlamentar asupra politicilor promovate pe domeniul lor de competență. Valul de amenințări dramatice la adresa Republicii Moldova impun pe agenda politică imperativul intensificării luptei contra rețelelor și grupurilor de influență ocultă, servicii speciale străine și mișcări separatiste pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, inclusiv cu sprijinul partenerilor occidentali.

3.5. Autoritățile Republicii Moldova să depună eforturi sporite în vederea protejării spațiului informațional al țării contra propagandei agresive și intoxicării mediatice, suspendând programele și emisiunile posturilor de radio și de televiziune, care aduc prejudicii integrității teritoriale, unității naționale și caracterului constituționalal Republicii Moldova.

3.6 Autoritățile Republicii Moldova vor iniția împreună cu UE, SUA și Ucraina procesul privind reformatarea cadrului de negociere cu referire la soluționarea conflictului din regiunile de est a Republicii Moldova în condițiile în care Federația Rusă se compromite în calitate de garant al securității regionale și demonstrează vădit sfidarea intenției de rezolvare definitivă a conflictului.

3.7 Evoluțiile cu caracter de amenințare a utilizării forței din partea Federației Ruse și a agenților acesteia în regiunea de este a Republicii Moldova impune vigilența și mobilizarea maximă, inclusiv identificarea căilor extraordinare de garantare a securității naționale prin cooperare cu organismele specializate internaționale și bilaterale.

3.8 Partidele, în special de opoziție, – parlamentare și extraparlamentare, inclusiv mișcările politice – vorresponsabiliza acțiunile sale în strictă concordanță cu principiului integrității teritoriale ale Republicii Moldova pentru consolidarea statalității și eliminării factorilor și riscurilor de destabilizare situației în republică.

Cu referire la Ucraina cerem ca:

3.9 Statele europene și Ucraina să recurgă la utilizarea instrumentelor legale internaționale pentru a trage la răspundere autorii invaziei militare rusești în Ucraina, inclusiv prin intermediul: a) Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin mecanismele interstatale pentru încălcărilor drepturile omului, b) Consiliul de securitate – confirmarea integrității teritoriale ale Ucrainei prin adoptarea rezoluțiilor, c) OSCE – abordarea îngrijorărilor de securitatea internă și regională, d) Consiliul Europei – discutarea situațiilor și reclamațiilor privind drepturile omului și funcționarea instituțiilor democratice.

3.10 UE, SUA și G7  să extindă suportul pentru consolidarea instituțiilor democratice și statalității prin aprofundarea reformelor democratice în Ucraina și consolidarea capacităților instituționale ale autorităților ucrainene.

3.11 UE, SUA și G7 să adopte programe și acțiuni cu caracter financiar, tehnic, umanitar și diplomatic targetate pentru susținerea loialității cetățenilor și locuitorilor din Crimeea ucraineană și adopta instrumente de descurajare formării și dezvoltării instituțiilor neconstituționale pe teritoriul Crimeii.

Cu referire la regiunea Europei de est cerem ca:

3.12 NATO și țările din regiune să întărească regimul de securitate regională prin aprofundarea calitativă de cooperare tehnică și militară în scopul consolidării capacităților colective militare, vor purcede la identificarea și implementarea regimului avansat de asigurare a securității regionale cu opțiunea pro-atlantice europene.

3.13 UE, țările din G7 să folosească instrumentele politice de consolidare a stabilității: a) Semnarea și ratificarea acordurile de asociere politică și economică cu UE în termen scurt, b) consolidarea parteneriatelor pentru securitatea colectivă în Europa de est – NATO, c) consolidarea acordurilor multilaterale de securitateîn Europa de est, d) lansarea rapidă a mecanismului funcțional de garantare securității regionale în formatul ad hoc în condițiile de criză și amenințări actuale.

3.14 UE și țările din G7 să dezvolte sistemele de infrastructură și de surse energetice alternative pentru țările din regiune, iar pe termen scurt pentru Republica Moldova asigurarea funcționalității depline a gazoductului Iași-Ungheni.

3.15 UE să recunoască creșterea rolului Platformelor naționale și a societății civile europene în determinarea priorităților asistenței externe și contribuirea la dezvoltarea societății civile autentice în regiunea afectată.

Cu referire la Federația Rusă cerem ca:

3.16 UE, SUA și G7 să extindă și consolideze mecanismele de sancționare targetată și treptată în creștere asupra persoanelor direct responsabili și a companiilor și intereselor economice, inclusiv excluderea Federației Ruse din procesele globale decizionale.

3.17 UE, SUA și G7 să considere adoptarea noilor sancțiuni de ordin economic, tehnologic si financiar cu efecte directe asupra intereselor respective ale Federației Ruse.

3.18 Dezvoltarea mecanismului nou de dialog strategic dintre Europa și țările Europei de Est pe de o parte și Federația Rusă pe de altă parte pentru de-escalarea tensiunilor și căutarea formării regimului de soluționare a instabilităților și integrității teritoriale regionale.

Căutare

toate buletinele

Urmăriți-ne




Trei noi Decizii CtEDO – Guvernul va plăti 62.000 euro altor cinci victime ale torturii

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și-a pronunțat decizia în cauzele Nedelcu c. R. Moldova dosar nr 35149/10, Grecu c. R. Moldova dosar nr. 32829/08 și Tretiacov c. R. Moldova dosar nr. 28171/10. Astfel Înalta Curte a luat act de soluționarea amiabilă a cauzelor de către părți.

Ion Nedelcu victimă a colaboratorilor de poliţie, reţinut şi supus maltratărilor în perioada evenimentelor din aprilie 2009 va beneficia de despăgubiri în valoare de 15.000 euro. O altă victimă Tatiana Grecu va primi despăgubiri de 10.000 euro. În cazul Tretiacov c. Moldova cei trei reclamanți vor primi următoarele despăgubiri Alexei Tretiacov și Andrei Mernii câte 13.000 euro, Natalia Tretiacova 8.000 euro și 2000 de euro cu titlul de cheltuieli de judecată.

Amintim că în cauza Tretiacov c. Moldova la referința Avocatului Parlamentar, reclamanţii au fost vizitaţi de către medicii RCTV “Memoria” şi au beneficiat ulterior de asistenţă de reabilitare din partea Centrului.

În toate cele trei cauze reclamanții au pretins încălcarea art.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aplicarea relelor tratamente din partea poliției, condițiile de detenție inumane și degradante, lipsa asistenței medicale în perioada de detenție, și incapacitatea de a investiga eficient plângerea lor cu privire la relele tratamente. De asemenea a fost invocată și încălcarea art.13 al Convenției, prin faptul că reclamanții nu au avut nici-o cale de atac eficientă împotriva pretinselor rele tratamente la care a fost supus.

În fața instanței reclamanții au fost reprezentați de către juriști și avocați din cadrul Asociației Promo-LEX.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Director de Program Asociația Promo-LEX, Avocat. tel: (22) 450024, GSM: 069104851, e-mail: [email protected].




21 martie Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale

Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a Organizaţiei Naţiunilor Unite    (ONU) este marcată la 21 Martie. Discriminarea rasială este larg răspândită în cadrul comunităţii rome, datorită stereotipurilor ce îşi au originea în evenimentele istorice.

Numărul oficial al populaţiei rome din Moldova este estimată la 12 mii (Recensământul Populaţiei din 2004)[1], în timp ce surse neoficiale estimează până la 250 mii de oameni. Diferenţa între aceste două cifre se datorează absenţei documentelor de identitate şi tendinţei de a ascunde identitatea în rândul romilor.

Populaţia romă rămâne a fi una din cele mai vulnerabile categorii de persoane din Moldova, fiind expusă unui risc mai mare de marginalizare din partea autorităţilor precum şi altor actori. Cea mai mare parte a populaţiei de romi din Europa se luptă cu probleme precum: sărăcia, lipsa locului de trai şi probleme de sănătate, discriminarea. Un presupus motiv al vulnerabilității populaţiei este lipsa cunoașterii legislației naționale, în consecință oamenii le ignoră drepturile.

Femeile rome sunt discriminate dublu: în bază de gen și apartenență etnică. Violența domestică împotriva femeilor și copiilor romi este un fenomen intolerabil și ilegal într-o societate democratică modernă, ​​care nu poate fi justificat în nici un fel, indiferent de situația economică, obiceiuri, tradiții, etc.. Datorită caracteristicilor patriarhale ale comunității tradiționale de romi, femeile și copiii de multe ori devin victime ale violenței în familie. Legea № 45 cu privire la prevenirea şi combaterea violenței în familie în Republica Moldova[2] a intrat în vigoare în anul 2008. În 2010, violența în familie a fost incriminată fiind introdusă în Codul Penal (art. 201/1). Cu toate acestea, executarea legii este încă defectuoasă și adesea ignorată în cazurile familiilor rome.

Asociația Promo-LEX elaborează un studiu privind eficiența implementării Legii 45, cu privire la prevenirea şi combaterea violenței în familie, în cazul minorității rome din Republica Moldova. Scopul acestui studiu este de a afla dacă actorilor responsabili aplică legea discriminatoriu față de etnicii romi; dacă victimele rome ale violenței în familie cunosc despre existența legii respective, de asemenea pentru a vedea tendințele în ceea ce privește fenomenul violenței în familie în comunitatea romă și rezultatele combaterii acestuia.

Potrivit concluziilor preliminare o femeie romă, fiind victimă a violenței în familie, este supusă unei duble discriminări și ca femeie, și ca persoană de etnie romă.

În cadrul cercetării vor fi efectuate interviuri cu victime ale violenţei în familie de etnie romă, ofiţeri de poliţie şi mediatori romi, cu scopul de a afla nivelului lor de cunoaștere a legislaţiei şi actualitatea problemei. Până în prezent, au fost vizitate şapte localităţi din Moldova cu cea mai mare populaţie de romi[3]. Romii din aceste regiuni fac parte din diferite subgrupe cu dialecte şi tradiţii diferite. Putem afirma că situaţia într-o comunitate tradiţională de romi este diferită de cea a unei netradiţionale. În special, rata de raportare a cazurilor cu privire la violenţă domestică este mai mare în comunităţile netradiţionale. Cu toate că violenţa în familie persistă în fiecare comunitate, indiferent de etnie şi tradiţii, modul de a face faţă acestui fenomen este diferit.

Studiul este efectuat în cadrul Programului de Stagiere al Open Society Human Rights. Studiul va fi finalizat prin elaborarea recomandărilor de îmbunătăţire a implementării legislaţiei relevante cu privire la violenţa în familie din Moldova.

Alunica Lepadatu, Stagiar, Programul de Stagiere al Open Society Human Rights, Asociaţia Promo-LEX.


[1] Census of Moldovan population 2004 (http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&id=2234 Nr 7)[2]  http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=327246[3] Chisinau, Orhei, Calarasi, Drochia, Riscani, Otaci, Stefan-Voda




Noi tensiuni în zona de securitate miliția locală interzice accesul țăranilor din Dubăsari la terenurile proprietate privată

Mai multor fermieri din diferite localități ale raionului Dubăsari li s-a interzis desfășurarea lucrărilor agricole de primăvară. Doar în această săptămână au fost sesizate 3 cazuri de somare a agricultorilor să stopeze lucrările agricole şi respectiv să părăsească proprietatea lor privată. Miliția locală a atenționat lucrătorii despre faptul că tehnica va fi sechestrată dacă îi vor mai găsi pe terenurile lor agricole de după traseul Râbnița-Tiraspol.

Chiar dacă terenurile le aparțin, aceștia nu pot beneficia de libertatea de a le prelucra. Anterior reprezentanții agenților economici ce operează în acest raion au fost somați să se prezinte la administrația ilegală de la Dubăsari în vederea semnării unor acte ce ar echivala cu recunoașterea pierderii dreptului de proprietate asupra acestor terenuri și transferarea acestor terenuri în proprietatea administraţiei ilegale din estul ţării. Astfel, li s-a explicat faptul că numai în asemenea condiţii, agenţii economici şi agricultorii ar putea continua lucrările agricole.

Mai mult ca atât, miliția locală interzice accesul la depozitele amplasate la est de traseul Râbnița – Tiraspol, ce aparțin mai multor agenți economici ai satului Doroţcaia, r. Dubăsari, terenurile cărora sunt în proporţie de peste 90% amplasate la est de traseu. Astfel, agenții economici nu pot obține realizarea producției agricole, respectiv achitarea salariilor angajaților care rămân fără surse de existenţă.

Deși au fost asigurați că în primăvară vor avea accesul la terenuri, fermierii rămân în așteptarea tratativelor cu administrația ilegală, care deţine controlul asupra acestor terenuri. Menţionăm că autoritățile constituționale nu au comunicat nimic despre evoluțiile asupra acestei chestiune vitale pentru mulţi locuitori ai zonei și nu au obţinut rezultate în vederea determinării administrației ilegale să respecte dreptul de proprietate al deținătorilor de terenuri.

În context, remarcăm faptul că la începutul anului 2013 CtEDO a comunicat Moldovei și Federației Ruse, 8 cereri ce cuprind plângerile unui număr de 1651 proprietari de terenuri agricole, aflate în raionul Dubăsari, precum şi 3 societăţi comerciale agricole. Reclamanţii sunt rezidenţi şi locuitori ai localităţilor Doroțcaia, Pârâta, Molovata-Nouă, Pohrebea şi Cocieri, situate pe malul stâng al Nistrului şi deţin cote de teren în apropierea satelor lor. Pe cauza dată au fost deja expediate observații, iar CtEDO urmează să se expună în timpul apropiat.

În pofida acestei situații remarcăm faptul că autoritățile constituționale sunt inerte în rezolvarea problemei țăranilor din raionul Dubăsari ai căror terenuri au fost preluate de către miliția ilegală locală.

În această ordine de idei Asociația „Promo-LEX” subliniază importanţa realizării depline a obligaţiunilor pozitive ale autorităţilor constituţionale şi remarcă faptul că în ultimii 10 ani nu a fost identificată nici o soluţie pe marginea problemei accesului la terenuri, iar situaţia din primăvara această este similară anului 2004 când peste o mie opt sute de ţărani nu au putut avea acces la terenurile sale, iar mai multe Companii din raionul Dubăsari au dat faliment. Chemăm pe această cale autorităţile constituţionale şi observatorii internaţionali să sporească presiunile asupra administraţiei ilegale din regiune în vederea respectării dreptului de proprietate pentru mii de proprietari legali ai terenurilor agricole.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Ion Manole, Director Executiv Asociația Promo-LEX.
Tel: (22) 450024, GSM: 069070800, e-mail: [email protected]




De Ziua Internațională a Femeii – Declarația Promo-LEX în sprijinul victimelor violenței în bază de gen

În fiecare an, de 8 martie, marcăm Ziua Internațională a Femeii. La originea acestei sărbători a stat lupta pentru drepturile femeilor şi egalitatea şanselor. Această zi continuă să fie considerată o zi de solidaritate şi promovare a drepturilor sociale şi economice ale femeilor.

Recent, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (ADF), a prezentat datele celui mai mare sondaj realizat vreodată cu privire la violența împotriva femeii, iar datele acestuia sunt alarmate. Astfel, aproximativ 13 milioane de femei din Uniunea Europeană au fost supuse violenţei fizice în decursul a 12 luni precedente sondajului, ceea ce reprezintă 7 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 74 ani. Jumătate dintre femeile din UE (53 %) evită anumite situaţii sau locuri, cel puţin uneori, de teamă că vor fi agresate fizic sau sexual, iar 67 % nu au raportat cel mai grav incident de violență la poliție sau orice altă organizație/instituție.

Și în Republica Moldova ne confruntăm cu grave probleme în ceea ce privește fenomenul violenței împotriva femeilor, iar de cele mai multe ori abuzurile au loc în familie. Astfel, potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției al MAI, în primele 9 luni ale anului 2013, din totalul ordonanțelor de protecție supravegheate, în peste 91% statutul de victime îl au femeile și copiii, iar în 2012 această cifră era de 97%. Nu pot fi negate activităţile promovate de către autorități pentru prevenirea și combaterea violenţei în familie, totuși există necesitatea perfecţionări unor componente ale mecanismului existent de prevenire şi combatere a fenomenului.

Cu această ocazie, Asociația Promo-LEX amintește autorităților centrale și locale abilitate prin lege de prevenirea și combaterea violenței în familie, că sunt responsabile de luarea tuturor măsurilor necesare pentru a exercita diligenţa cuvenită pentru prevenirea, investigarea, pedepsirea agresorilor, dar şi protejarea victimelor violenţei in familie.

De asemenea, dorim să atragem atenția și asupra problemei violenței în familie în regiunea transnistreană, unde situația este și mai dramatică. Dacă victimele violenței în familie s-ar adresa în instanţele constituționale pentru a obţine ordonanțe de protecţie, aceste măsuri de protecție nu vor putea fi executate în estul Republicii Moldova, din lipsa controlului efectiv asupra acestui teritoriu. Pe această cale dorim să atragem atenția autorităților centrale că incluziv Legea Nr.45 trebuie aplicată pe întreg teritoriul țări. În caz de imposibilitate, tot autorităților centrale constituționale le revine obligația de a identificata soluții pentru a garanta respectarea drepturilor victimelor violenței în familie din acest teritoriu.

Reamintim că, în cadrul activităţilor Programului Drepturile Omului, juriștii Promo-LEX oferă asistență juridică gratuită victimelor violenței în familie din Republica Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană, care au fost supuse actelor de violență în familie ori suferă și astăzi astfel de acte sau consecințele acestora.

Programului Drepturile Omului
Asociația Promo-LEX




Cine este responsabil de situaţia şcolilor din regiunea transnistreană a R.Moldova?

Asociația Promo-LEX, care monitorizează continuu situația școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, constată și își exprimă îngrijorarea față de situația tot mai dramatică cu care se confruntă profesorii, elevii și părinții acestora.

Potrivit informațiilor oferite de directorul gimnaziului din satul Roghi, Nadejda Ghidirimschi, părinții a 13 elevi înmatriculați în diferite clase,ceea ce reprezentă 18% din numărul total de elevi, au decis (sau au fost nevoiți) să părăsească instituția de învățământ, transferându-și copii la gimnaziul din or.Dubăsari subordonat administrației de la Tiraspol.

Aceste transferuri sunt rezultatul acțiunilor de presiune şi persecutare din partea administrației din stânga Nistrului care are ca scop final lichidarea acestor instituții de învățământ.

Amintim că anterior administrația Liceului “Lucian Blaga” din or. Tiraspol a fost în repetate rânduri contactată și amenințată cu aplicarea diverselor sancțiuni pentru neprezentarea datelor despre angajații instituției. Ulterior trei angajați ai liceului au fost privați ilegal de libertate, iar pe numele directorului a fost pornit un dosar administrativ. O situație similară a avut loc și la Liceul „Evrika” din or. Rîbniţa, unde administrația instituției a fost somată să prezinte mai multe documente contabile ale instituției.

Ulterior, instituţiile de învățământ cu predare în grafia latină au început a fi hărţuite de către societăţile prestatoare de servicii, cum ar fi furnizarea energiei electrice, gazului natural, apei. Administraţiile au fost ameninţate că vor fi deconectate de la aceste servicii dacă nu se vor înregistra la organele separatiste. Evident că incertitudinea în care se află liceele şi presiunile asupra părinţilor determină plecarea  copiilor din instituţiile de învățământ. Cele mai grave acţiuni au fost aplicate faţă de Administraţia Liceului „Lucian Blaga”.

Constatăm cu regret lipsa unor eforturi vizibile și eficiente atât din partea autorităților constituționale, cât și din partea Misiunii OSCE, care a publicat un raport confuz, necoordonat şi neacceptat de către Ministerul Educaţiei, instituţiile vizate din regiunea transnistreană şi societatea civilă preocupată de problemele acestor şcoli. Considerăm că întreaga responsabilitate trebuie asumată de către cei care au recomandat soluţii ilegale şi imposibil de realizat, oferind pretexte administraţiei ilegale să îşi reînnoiască presiunile şi atacurile asupra părinţilor, elevilor şi profesorilor. Astfel, Misiunii OSCE din Moldova îi revine obligaţia morală de a cere administraţiei ilegale de la Tiraspol garantarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale şi fundamentale ale locuitorilor din regiunea transnistreană a R.Moldova.

Asociația Promo-LEX în repetate rânduri a atras atenția asupra gravelor încălcări ale dreptului la educație, sfidarea de către Federaţia Rusă a deciziei Curții Europene pentru Drepturile Omului, dar și lipsa de acțiuni ferme din partea Guvernului de la Chișinău pentru a preveni fenomenele negative cu care se confruntă din nou instituţiile de învăţământ.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Avocat, Director Program Drepturile Omului, Asociația Promo-LEX: Tel: (22) 450024, GSM: 069104851, e-mail: [email protected]




Problema școlilor cu predare în limba română din regiune pe agenda Comitetul de Miniștri al CoE

În perioada 4-6 martie Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va examina inclusiv şi problema neexecutării deciziei CtEDO în cazul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Reamintim că o Hotărâre în acest caz a fost pronunțată de Marea Cameră a CtEDO la 19 octombrie 2012. Astfel, Înalta Curte a recunoscut violarea Articolului 2 Protocol 1 – Dreptul la Educaţie în raport cu Federaţia Rusă. Curtea a acordat cu titlu de prejudicii morale reclamanţilor 1 milion şi douăzeci de mii Euro şi 50 mii Euro cu titlu de costuri de reprezentare.

Reprezentantul reclamanților, Avocatul A. Postica, a expediat un comunicat către Comitetul de Miniștri prin care a atenționat despre neexecutarea măsurilor cu caracter individual de a achita suma prejudiciului moral și de a exclude intimidările unor reclamanți.

Totodată și Asociația „Promo-LEX” a expediat un comunicat către Comitetul de Miniştri prin care a atenţionat că Rusia nu execută măsurile de ordin general. Mai mult ca atât administrația ilegală de la Tiraspol continuă să creeze impedimente pentru buna desfășurare a activităților didactice în cadrul școlilor cu predare în limba română din regiune. Ion Manole a comunica „Deși avem o hotărâre a Curții Europene care stabilește clar violarea dreptului la educație în regiunea transnistreană, elevii și profesorii Liceului Teoretic “Ștefan cel Mare” din Grigoriopol continua să parcurgă zilnic cei 30 de km pentru a putea studia în limba maternă. Totodată și celelalte instituții de învățământ sunt supuse intimidărilor din partea administrația ilegală de la Tiraspol care au un caracter sistematic.”

Anterior Comitetul de Miniștri al CoE a adoptat o declarație prin care a solicitat autorităților Federației Ruse să ofere informații relevante rapid, sub forma unui plan de acțiune sau raport pe marginea executării acestei cauze. Acest fapt a dus la creșterea și accentuarea presiunilor asupra liceelor cu predare în limba română din partea administrației de facto a regiunii.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Avocat, Director Program Drepturile Omului, Asociația Promo-LEX: Tel: (22) 450024, GSM: 069104851, e-mail: [email protected]




În Corjova miliția locală continuă să încalce dreptul la întruniri

_article_1393844094În fiecare an la 2 martie în comuna Corjova, raionul Dubăsari locuitorii organizează ceremonii de comemorare a victimelor conflictului armat de pe Nistru din 1992. Deși localitatea este administrată de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, miliția locală și așa zisul serviciu de securitate an de an intimidează participanții la acest eveniment.

Potrivit locuitorilor comunei invitațiile de a participa la ceremonie plasate de către organizatori au fost rupte de miliție, iar în dimineața zilei prin localitate au fost văzuți reprezentanți ai trupelor de cazaci care amenințau localnicii să nu participe la eveniment.

Intimidarea participanților la ceremonie are loc inclusiv prin numărul mare de milițieni și a mașinilor speciale. După oficializarea slujbei de pomenire la biserica din localitate, participanții la ceremonie au mers să depună flori la cimitir unde s-au ținut câteva discursuri publice, în tot acest timp ei au fost escortați și supravegheați de miliție.

Deoarece în fiecare an organizatorii sunt amenințați cu diverse sancțiuni, aceștia au fost forțați să renunțe la arborarea drapelului și intonarea imnului de stat.

Locuitorii din Corjova sunt intimidați și supuși presiunilor nu doar în ziua de 2 martie, ei se confruntă cu grave încălcări ale drepturilor omului practic în fiecare zi, fapt pentru care de la an la an numărul participanților la ceremonia de comemorare scade. Oamenilor le este frică să își exercite dreptul la libertatea de întrunire garantat de Constituția R.Moldova.

Amintim că și în anii precedenți în această zi drumurile în localitate erau blocate de autospeciale, nu era permisă întrarea în localitate a mașinilor cu numere de înmatriculare constituționale, dar au fost și cazuri în care s-a recurs la provocări fiind organizate mitinguri cu civili. În 2011 miliția a recurs la reținerea ilegală a primarului de Corjova Dl. Valeriu Miţul şi a consilierului local Dl. Iurie Coţofan care au participat la marşului păcii de comemorare a celor căzuţi în timpul tragicului război de pe Nistru organizat în acel an.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru Postica, Avocat, Director Program Drepturile Omului, Asociația Promo-LEX: Tel: (22) 450024, GSM: 069104851, e-mail: [email protected]




După doi ani de la lansarea Strategiei, implementarea Reformei în sectorul justiției devine tot mai lentă

_article_1392812577La 19 februarie 2014, Asociaţia Promo-LEX şi Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER) au lansat în cadrul conferinţei de presă Raportul trimestrial Nr. 4 de monitorizare a implementării Strategiei de Reformă în Sectorul Justiţiei (perioada de monitorizare 1 octombrie – 31 decembrie 2013).

Monitorizarea se axează pe observarea a 2 componente de bază: evaluarea realizării activităților cuprinse în Planul de Acțiuni pentru implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției și monitorizarea ședințelor de judecată. În cadrul Raportului au fost analizate 2 categorii de acțiuni, după cum urmează: acțiuni scadente cu termen de realizare în trimestrul IV al anului 2013 și acțiuni restante până la 30 septembrie 2013.

Potrivit concluziilor Raportului progresul în implementarea Planului de Acţiuni este mai lent, comparativ cu trimestrul III, 2013. Astfel, din 257 de acţiuni planificate pentru a fi realizate până la finele anului 2013, 144 au fost realizate, iar 113 sunt în continuare nerealizate, ceea ce constituie, respectiv, un raport procentual de 56% faţă de 44%. Îngrijorător este mai ales faptul că din cele 45 de acţiuni care urmau a fi finalizate în trimestrul IV, 2013, doar 11, sau 24%, au fost realizate, altele 34, sau 76%, nu au fost realizate.

Analizând performanţa instituţiilor implicate în implementarea SRSJ în primii doi ani de implementare a Strategiei Ministerul Justiției a realizat puțin mai mult de 50% din acțiuni, astfel 93 de acțiuni au fost realizate și 70 nerealizate. Aproximativ aceeași rată de realizare au INJ, CNAJGS și Procuratura Generală. Rate mai bune de realizare au CNA și CpDOM. Printre instituțiile cu o rată scăzută de implementare se numără UNEJ, o acțiune preconizată și nerealizată, și MAI o acțiune realizată din 5 preconizate.

În ceea ce privește ședințele de judecată, potrivit sondajelor și rapoartelor monitorilor, s-a observat o dinamică constantă în ceea ce privește nivelul de satisfacție a justițiabililor față de modul general de înfăptuire a justiției de către instanțele de judecată. Datele obținute în trimestrul IV în raport cu celelalte trimestre atestă o tendință pozitivă a menținerii nivelului persoanelor total satisfăcute cu privire la modul de înfăptuire a justiției.

Cele mai înalte cote ale respondenţilor total nesatisfăcuți au fost atestate la capitolul facilități ale instanțelor judecătorești, indicatori spre și în incinta clădirii instanțelor, precum și modalitatea de gestionare a paginii web a instanțelor de judecată. În acest sens, câte 14%, respectiv, 22% și 8%, din toţi avocații chestionați au declarat că sunt total nesatisfăcuți.

În ceea ce privește cele mai înalte cote ale respondenţilor total satisfăcuți, putem menționa că peste 71% din avocați sunt total satisfăcuți de accesibilitatea de a lua cunoștință de materialele dosarului și de timpul rezervat între prezentarea citației și data ședinței, iar 73% sunt total satisfăcuți de publicitatea procesului.

Pe lângă chestionarul standardizat oferit participanţilor la şedinţele de judecată, pentru a evalua eficienţa înfăptuirii justiţiei, în cadrul acestui exerciţiu de monitorizare au fost elaborate o serie de întrebări menite să analizeze percepţia respondenţilor privind schimbările pozitive care au avut loc pe parcursul ultimilor doi ani în contextual implementării reformei. Astfel respondenții judecători, procurori, avocaţi, executori judecătoreşti şi grefieri în total 208 persoane și-au expus părerea asupra obiectivității și transparenței procedurii de selectare, numire şi promovare a judecătorilor, finanțarea sistemului judecătoresc, independenţa procuraturii în exercitarea competenţelor sale dar și altele.

Varianta electronică a Raportului este disponibilă pe www.promolex.md și www.monitor.md.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Monitorizarea reformei sectorului justiției pentru sporirea responsabilității Guvernului”, implementat de către Asociația Promo-LEX și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.Proiectul este co-finanţat de Fundaţia Est-Europeană,din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă: GSM 069637849,
Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail [email protected]




De Ziua Internaţională a Alegerilor, Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte reaminteşte problemele stringente din domeniul electoral

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Alegerilor, marcată anual în prima zi de joi a lunii februarie, Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte îndeamnă cetăţenii Republicii Moldova să manifeste spirit civic şi responsabilitate în exercitarea drepturilor electorale. Totodată, având în vedere aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, contextul electoral al anului 2014, dar şi perpetuarea unor lacune în ceea ce priveşte organizarea campaniilor electorale şi asigurarea unui cadru legal incluziv şi transparent, Coaliţia solicită Parlamentului, Guvernului, Comisiei Electorale Centrale şi altor instituţii cu atribuţii în acest domeniu să depună eforturi maxime pentru garantarea drepturilor electorale ale tuturor alegătorilor. (documentul aici)

În mod special, Coaliţia atrage atenţia asupra următoarelor probleme:

  • Este inadmisibilă utilizarea sistemului electoral în calitate de monedă de schimb politic. Coaliţia face apel către Parlament să garanteze respectarea Codului Bunelor Practici în Materie Electorală a Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la modificarea sistemului electoral în anul electoral 2014;
  • Coaliţia solicită Parlamentului să nu tergiverseze adoptarea proiectului Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, elaborat de grupul de lucru sub egida CEC. În contrast cu iniţiativele de modificare a sistemului electoral, acest proiect de lege a parcurs multiple consultări publice la nivel naţional, are avizul Comisiei de la Veneţia, ţine cont de recomandările Grupului de State contra Corupţiei (GRECO) şi oferă soluţii concrete pentru problemele existente în acest domeniu. Lipsa voinţei politice pentru asigurarea transparenţei resurselor financiare în cadrul viitoarei campanii electorale va afecta imaginea clasei politice şi va diminua din credibilitatea procesului electoral;
  • Coaliţia consideră drept nejustificată tergiversarea adoptării unor măsuri legale pentru asigurarea participării şi a prezenţei echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul politic şi decizional. O analiză simplă a listelor de candidaţi la funcţia de deputat din cadrul ultimelor scrutine parlamentare relevă faptul că problema reprezentării reduse a femeilor nu a fost rezolvată ci, dimpotrivă, s-a acutizat (în alegerile parlamentare din 2005 proporţia femeilor candidate a fost de 29% iar în 2010 de 28,1%). Membrii Coaliţiei aşteaptă de la clasa politică din Republica Moldova să manifeste voinţă politică pentru a-şi asuma măsuri, inclusiv de natură legislativă, în vederea sporirii şanselor de promovare şi afirmare a femeilor în politică;
  • Coaliţia solicită tuturor instituţiilor abilitate (Parlament, Guvern, CEC) să întreprindă măsuri active în vederea eliminării barierelor de participare în viaţa politică a persoanelor cu dizabilităţi fizice şi intelectuale şi recomandă partidelor politice să ţină cont de specificul acestor persoane atunci când îşi vor elabora platformele electorale sau vor planifica activităţile electorale. Deşi reprezintă aproximativ 5% din populaţia ţării, aceste persoane se confruntă cu o multitudine de probleme în ceea ce priveşte imposibilitatea de a citi buletinele de vot (persoanele cu dizabilităţi de vedere), accesul în secţiile de votare (utilizatorii de scaune mobile), imposibilitatea de a citi/înţelege buletine de vot (persoanele cu dizabilităţi de intelect) etc.
  • Coaliţia solicită Parlamentului adoptarea în procedură de urgenţă a proiectului de lege pentru modificarea Codului Audiovizualului în scopul asigurării transparenţei proprietăţii radiodifuzorilor şi investirea Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu atribuţii de control real privind declararea proprietăţii în mass-media şi cu responsabilităţi pentru limitarea concentrării proprietăţii în acest domeniu. Totodată, Coaliţia face apel către organizaţiile mass-media, indiferent de tipul şi de forma de proprietate a acestora, să conştientizeze rolul important pe care îl au în formarea opiniei publice şi să asigure o reflectare echitabilă, echilibrată şi imparţială a evenimentelor politice/electorale (în perioada campaniei electorale) în corespundere cu bunele practici şi standardele internaţionale ale profesiei.Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte cheamă cetăţenii să conştientizeze puterea votului pe care îl deţin şi să depună eforturi în vederea realizării de o manieră activă a drepturilor sale electorale. Totodată, Coaliţia îşi reafirmă intenţia şi disponibilitatea de a participa la monitorizarea proceselor electorale din Republica Moldova în cadrul viitorului scrutin parlamentar, exprimându-şi convingerea că eforturile conjugate ale autorităţilor, societăţii civile, mass-media şi ale cetăţenilor vor contribui esenţial la edificarea unei democraţii autentice în ţara noastră.

Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte