Asociaţia Promo-LEX în colaborare cu Fundația Stefan Batory (Polonia), au prezentat la 7 mai curent, în cadrul unui atelier de discuţii, o expres-analiză cu 15 recomandări privind legea finanțării partidelor politice şi a campaniei electorale, adoptată recent.

Promo-LEX a inclus în analiză recomandări ce ţin de transparenţa, controlul şi sancţiunile pentru încălcarea regulilor de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale și sunt elaborate în baza Legii nr. 36 din 9 aprilie 2015, prin care a fost modificat Codul Electoral, Codul Penal, Codul Contravențional și Legea nr. 294 privind partidele politice.

În cadrul atelierului de discuţii, Alexandru Postică, director de Program Promo-LEX, a menţionat că autorităţile trebuie să atragă atenţia, în special, asupra fluxurilor financiare care, deseori sunt camuflate: „Legea 36 este un pas înainte, dar sunt anumite aspecte care trebuie îmbunătăţite. Aş vedea necesitatea ca partidele politice să poarte responsabilitate contravenţională prin amenzi pentru încălcarea legislaţiei. Asociația Promo-LEX va analiza pe parcurs regulamentele următoare în ceea ce priveşte rapoartele financiare ale partidelor şi va veni cu sesizări”.

În anul 2011, în urma rundei a III-a de evaluare „Transparenţa în finanţarea partidelor politice”, GRECO (Grupul de State contra Corupţiei) a formulat un șir de recomandări stipulate în Raportul de evaluare a Republicii Moldova. Potrivit Asociației Promo-LEX, aceste recomandări au fost luate în consideraţie de guvernarea de la Chişinău, însă nu pe deplin.

În acest context, Adam Sawicki, reprezentantul Fundaţiei Stefan Bathory, Polonia, a declarat că experienţa ţării sale poate fi un exemplu pentru Republica Moldova: „Foarte multe ţări încă nu doresc să treacă evaluarea GRECO. Formularul utilizat în Polonia pentru rapoartele financiare este realizat de Ministerul Finanţelor şi este similar celui din Republica Moldova. Totodată, ţin să menţionez că evidenţa contabilă este stipulată într-o lege separată care este în conformitate cu standardele financiare internaţionale. Cred că lipsa de timp este o problema pentru implementarea acestor regulamente”.

Pornind de la recomandările Eforturilor Promo-LEX de monitorizare a alegerilor și a recomandărilor GRECO, scopul expres-analizei este de a oferi o opinie informativă, succintă, cu privire la modificarea cadrului legal de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale.

În urma elaborării Expres-analizei, Asociaţia Promo-LEX, recomandă autorităţilor să atragă atenţie, în special, asupra a trei mari probleme:

1. Raportul dintre mecanismele de donare și cotizare către partidele politice nu este delimitat suficient, fapt care ar putea favoriza camuflarea donațiilor. Promo-LEX recomandă autorităţilor să includă prevederi concrete cu privire la instituirea cotizației.
2. Nu au fost stabilite sancţiunile pecuniare pentru partidele politice, pentru încălcarea regulilor de finanțare. Promo-LEX pledează pentru aplicarea strictă a sancţiunilor contravenționale pecuniare pentru partide care încalcă legislaţia electorală.
3. Modul de cercetare a contravențiilor și infracțiunilor în domeniul finanțării ilicite a partidelor nu este suficient reglementat. În această Expres-analiză Asociaţia Promo-LEX propune unele recomandări privind modul de investigare a contravențiilor.

Vezi aici Expres-analiza.

Expres-analiza a fost realizată în cadrul proiectului „Monitorizarea civică a finanțelor concurenților electorali în alegerile parlamentare și locale din perioada 2014-2015” cu susținerea financiară a Fundației Stefan Batory din resursele acordate de Fondul Solidaritate (Polonia).

Asociația Promo-LEX își exprimă îngrijorarea privind regresul în domeniul asigurării libertății presei și de exprimare în regiunea transnistreană. Presă liberă, practic, nu există, iar pluralitatea de opinii este sancționată de administrația secesionistă. Accesul la surse alternative de informații este restricționat de serviciul de securitate.

În 2014-2015 presiunile asupra jurnaliștilor și activiștilor din regiunea transnistreană s-au intensificat. Administrația de la Tiraspol, ignorând normele internaționale, sfidează în continuare dreptul la libera exprimare a populației.  Recent, au fost înregistrate mai multe cazuri de intimidare a activiștilor și protestatorilor la manifestațiile pașnice din regiune. Mai mult, jurnalistul Serghei Ilcenco a fost arestat de structurile de forță de la Tiraspol și acuzat de extremism. Momentan, victima este deținută în condiții inumane, lipsită arbitrar de libertate în lipsa unei acuzații clare și temeinice.

În contextul Zilei mondiale a libertății presei, solicităm:

Autorităților constituționale și Organismelor internaționale:

• Să ceară administrației de la Tiraspol respectarea dreptului la libera exprimare în regiunea transnistreană;
• Să ceară administrației de la Tiraspol garanții în domeniul asigurării libertății presei și în vederea protecției jurnaliștilor independenți;
• Să ceară administrației de la Tiraspol eliberarea imediată și necondiționată a jurnalistului Serghei Ilcenco, deținut ilegal în Închisoarea nr.3 orașul Tiraspol;

Apelul a fost lansat de către Asociația Promo-LEX în cadrul Zilelor Libertății Presei, desfășurate în perioada 4-8 mai 2015 de către organizațiile de media din R. Moldova.

Lista rămâne deschisă pentru toate organizațiile care vor să subsemneze acest APEL. Pentru a subsemna transmiteți un mesaj la adresa de e-mail [email protected] și vă invităm să distribuiți documentul pe pagina dvs. web. 

Vă mulțumim pentru implicare.

Asociația Promo-LEX a făcut public primul Raport de Monitorizare a Alegerilor Locale Generale 2015, lansând totodată și Efortul de Monitorizare pentru scrutinul din iunie.

Raportul prezentat în cadrul unei conferințe de presă vizează perioada 3 – 29 aprilie 2015, cuprinde sinteza constatărilor observatorilor Promo-LEX, analiza modificărilor cadrului legal și normativ și trasează subiectele care vor constitui prioritățile Efortului de Monitorizare.

Deși perioada pre-electorală a fost marcată de incertitudini privind data organizării alegerilor locale generale și de modificări operate la Codul Electoral, Parlamentul a stabilit data scrutinului, respectând prevederile legale. “Printre argumentele dezbătute public de către liderii politici a fost necesitatea realizării reformei administrativ teritoriale, în acest context reamintim că la data începerii perioadei electorale în Republica Moldova în continuare avem 266 de localități cu un număr mai mic de 1500 de locuitori, pentru care se vor constitui circumscripții electorale şi corespunzător vor fi cheltuiți  bani din bugetul de stat”, a subliniat Pavel Postica, șeful Efortului de Monitorizare Promo-LEX.

În rezultatul recomandărilor formulate de către Promo-LEX, Parlamentul a implementat parțial recomandarea privind determinarea unei formule uniforme și constante de stabilire a plafonului mijloacelor financiare ce pot fi virate în fondul electoral. În rezultatul utilizării noii formule, plafonul este în creștere considerabilă, fiind de peste două ori mai mare comparativ cu alegerile precedente din 5 iunie 2011.

Efortul de Monitorizare Promo-LEX recomandă: Parlamentului R. Moldova să modifice Codului Electoral prin stabilirea unei date unice a alegerilor locale generale, să implementeze Legea privind organizarea administrativ teritorială, prin reorganizarea la prima etapă a APL de nivel I, care nu întrunesc cel puțin 1500 locuitori. La fel recomandă Comisiei Electorale Centrale să instituie un plafon financiar unic pentru toți concurenții electorali, inclusiv partide politice la nivel de circumscripție electorală în care au loc alegerile și să impună detalierea cheltuielilor pe circumscripții în rapoartele financiare ale concurenților electorali delegați de partide şi blocuri electorale.

Pe lângă monitorizarea Campaniei Electorale, la scrutinul din iunie 2015, Asociația Promo-LEX va desfășura o Campanie de educație civică și electorală. Campania “IEȘI la VOT!”  are drept scop promovarea unui vot informat și conștient în rândul alegătorilor. Activități de educaţie civică vor fi desfășurate în cel puțin  28 de localități rurale și urbane de pe întreg teritoriul Republicii Moldova (cu excepția regiunii Transnistrene).

Menționăm că, în perioada mai-iunie 2015, Promo-LEX va organiza o serie de Dezbateri Publice Electorale, în cel puțin 10 localități având drept obiectiv promovarea acțiunilor de educație electorală echitabile, echilibrate şi imparțiale. Activitățile de educaţie electorală au scopul de a promova libertatea de exprimare şi pluralismul politic în cadrul scrutinului electoral.

Amintim că scopul Efortului de monitorizare este informarea publicului privind desfășurarea campaniei, precum şi sporirea încrederii cetățenilor în procesul electoral, contribuirea la asigurarea alegerilor libere și corecte, conform standardelor internaționale și legislației naționale. Promo-LEX rămâne, în continuare, singura organizație neguvernamentală din țară care desfășoară cel mai mare efort de monitorizare, delegând peste 1000 de observatori în toate localitățile din țară.

Varianta electronică a Raportului aici.

Efortul de Monitorizare a Alegerilor Locale Generale 2015 beneficiază de asistență financiară din partea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Consiliul Europei (CE) și asistență tehnică oferită de National Democratic Institute for International Affairs (NDI). Opiniile exprimate în rapoartele publice Promo-LEX aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor.

Pentru informații suplimentare, contactați: Lilia Duca, PR Manager al Efortul de Monitorizare a Alegerilor Locale Generale 2015, Tel: 0 (22) 49 26 84, GSM: (+373) 68 29 46 92, E-mail: [email protected]

La 17 aprilie 2015, Comitetul pentru Securitatea Statului din regiunea transnistreană (KGB-ul local) a publicat o declaraţie[1] care descrie organizaţiile societăţii civile ce primesc fonduri din străinătate și activează pe teritoriul regiunii Transnistrene ca fiind o ameninţare la adresa securităţii regiunii. Declaraţia a vizat în special activităţile organizaţiei pentru drepturile omului Promo-LEX și a dezvăluit faptul că autorităţile de facto au iniţiat o anchetă penală privind ceea ce KGB-ul numea „o ameninţare directă la adresa securităţii”, adică activitatea Promo-LEX în regiunea Transnistreană, care ar avea scopul ”să destabilizeze situaţia din regiune”.

Promo-LEX este un important ONG independent în domeniul drepturilor omului din Republica Moldova, care activează în toată țara pentru promovarea reformei legislative și apărarea drepturilor omului[2]. Este foarte regretabil faptul că autorităţile de facto din regiunea transnistreană consideră activităţile paşnice și legale de susţinere și rezolvare a litigiilor drept acțiuni de destabilizare a situaţiei. Promo-LEX activează în parteneriat cu ONG-uri din regiunea transnistrenă pentru a proteja drepturile omului în una din cele mai problematice zone din Europa, deoarece ONG-urile pentru drepturile omului din Moldova nu pot desfăşura activităţi în regiunea transnistreană, iar activiştilor locali li se interzice de către autorităţile separatiste să coopereze sau să comunice cu ONG-uri aflate în alte părţi ale ţării.

Presiunile asupra apărătorilor drepturilor omului și activiştilor societăţii civile din regiunea transnistreană s-au intensificat considerabil începând cu anul 2013. Numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile și jurnalişti au fost supuşi la acţiuni de intimidare și au devenit ţinte ale acţiunilor de calomniere ca represalii pentru activitatea de promovare și apărare a drepturilor omului[3]. Proiectele legislative și modificările legilor existente, elaborate de autorităţile transnistrene de facto  în anul 2014, sunt considerate a fi parte a măsurilor de interzicere a ONG-urilor. Printre aceste iniţiative legislative se numără un proiect de lege privind „agenții străini”, adoptat de parlamentul transnistrean de facto  în noiembrie 2014, dar care nu a intrat încă în vigoare.

Asigurarea eficientă a protecţiei societăţii civile în Republica Moldova este extrem de importantă în acest moment, deoarece presiunile tot mai mari asupra ONG-urilor care activează în zone de conflict îngheţat, cum este Transnistria, subminează eforturile de monitorizare a dimensiunii umane și situaţiei securităţii, precum și de prevenire a abuzurilor la adresa drepturile omului.

Membrii Platformei „Solidaritate Civică”[4] fac apel către toţi actorii internaţionali, organizaţiile interguvernamentale și organele politice să depună eforturi diplomatice active pentru a asigura respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și reamintesc autorităţilor de facto și de jure obligaţia de a respecta normele internaţionale privind drepturile omului, de a asigura securitatea apărătorilor drepturilor omului și de a proteja și facilita dreptul la libertatea de asociere al ONG-urilor, cum ar fi Promo-LEX, care sunt implicate în activităţi paşnice, legitime și legale privind drepturile omului în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană.

Facem apel în special la organismele și instituţiile OSCE, inclusiv oficiul OSCE din Republica Moldova, să reacţioneze la evoluţiile recente în domeniul drepturilor omului din regiunea transnistreană, în calitatea lor de mediatori ai conflictului, ținând cont de interconexiunea și interdependența dintre securitate și dimensiunile umane.

38 de organizații ale societății civile au transmis astăzi un apel autorităților Republicii Moldova, în care semnalează situația fără precedent în care a fost pusă Asociația „Promo-LEX” de către autoritățile din stânga Nistrului și cer asigurarea măsurilor de securitate pentru membrii asociației. Totodată, ONG-urile semnatare adresează solicitarea misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale de a interveni către administrația neconstituțională cu cererea de a asigura garanții pentru reprezentanții sectorului asociativ care activează în stânga Nistrului.

Apelul a fost făcut după ce, la 17 aprilie 2015, pretinsul „comitet pentru securitatea statului” (KGB local) din regiunea transnistreană a publicat o declarație privind activitatea organizațiilor societății civile din regiunea transnistreană, finanțate de donatorii străini. Pretinsa autoritate califică activitatea unor asemenea organizații ca fiind îndreptate împotriva statalității entității nerecunoscute și ilegale de pe teritoriul Republicii Moldova. Autoritatea a intentat o cauză penală, calificând activitatea Asociației „Promo-LEX” ca fiind îndreptată împotriva „statalității” regiunii nerecunoscute.

Semnatarii apelului subliniază că activitatea Asociației „Promo-LEX” în domeniul drepturilor omului este una notorie, ce a vizat cele mai relevante domenii: dreptul la educație, libertatea și securitatea persoanei, libera circulație, dreptul la proprietate, dreptul la viață, interzicerea torturii și relelor tratamente, dreptul la un proces echitabil, violența în familie, libertatea de asociere, accesul la informație, nediscriminare, asigurarea unor alegeri libere și corecte, ș.a. Activitatea Asociației a demonstrat atât societății din Republica Moldova, cât și comunității internaționale, încălcările grave ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului din regiunea nerecunoscută. Pentru eforturile sale, inclusiv pentru promovarea și apărarea drepturilor omului din regiunea transnistreană, Asociația a fost premiată de instituțiile naționale și internaționale.

Organizațiile semnatare își declară solidaritatea și susținerea Asociației „Promo-LEX” și își exprimă îngrijorarea față de securitatea și integritatea persoanelor care activează în cadrul  organizațiilor neguvernamentale care activează în regiunea transnistreană. Semnatarii prezentei declarații solicită:

1. Condamnarea publică a acțiunilor administrației neconstituționale săvârșite constant împotriva societății civile din regiune, precum și împotriva Asociației „Promo-LEX”;
2. Intervenția urgentă a Misiunii OSCE în Republica Moldova către administrația neconstituțională și solicitarea garanțiilor pentru reprezentanții sectorului asociativ care desfășoară activități în această regiune.
3. Asigurarea de către autoritățile constituționale a garanțiilor și măsurilor de securitate și protecție, ce se impun în astfel de circumstanțe pentru activitatea obișnuită a echipei Asociației „Promo-LEX”, inclusiv și examinarea posibilității pornirii urmăririi penale sau contravenționale pentru acțiuni de persecutare;
4. Includerea în mod prioritar a acestui caz excepțional și fără precedent pe agenda negocierilor din formatul 5+2 privind soluționarea conflictului transnistrean, precum și pe agenda altor instituții sau autorități naționale și internaționale;
5. Insistarea asupra subiectelor ce țin de promovarea, monitorizarea și apărarea drepturilor omului în teritoriul controlat de autoritățilede facto de la Tiraspol.

Textul integral al Apelului poate fi descărcat aici.

Chișinău – 23 aprilie 2014. Nicolae Ilcenco, fiul jurnalistului Serghei Ilcenco, răpit și deținut ilegal la Tiraspol a făcut apel către autoritățile constituționale să se implice activ în soluționarea cazului tatălui său. Nicolae Ilcenco, la o conferință de presă, împreună cu avocatul Promo-LEX Vadim Vieru, au vorbit despre situația jurnalistului.

Potrivit avocatului Vadim Vieru, Serghei Ilcenco, răpit acum o lună și acuzat de extremism se află la moment în închisoarea nr. 3 din or. Tiraspol, în condiții de detenție inumane, iar starea sa de sănătate nu este cea mai bună, lucru confirmat și de fiul acestuia. “Tatăl meu este bolnav de astm cronic, cu toate acestea reprezentanții închisorii nu ne permit să îi transmitem medicamentele necesare. Singura posibilitatea de comunicare cu el sunt mesajele transmise prin intermediul avocatului din Tiraspol. De asemenea, după ce tatăl meu a scris mai multe articole despre condițiile de detenție, reprezentanții închisorii au efectuat o percheziție și i-au confiscat toate notițele, iar tata a ajuns pentru câteva zile în carceră. Acum nu mai are voie să scrie” a menționat Nicolae Ilcenco.

Referind-se la acțiunile care  au fost întreprinse pe cazul jurnalistului, avocatul Promo-LEX a subliniat faptul că au fost înaintate mai multe plângeri și adresări către autorităților constituționale ale R. Moldova și Federației Ruse, organizații internaționale și misiuni diplomatice  în vederea implicării în soluționarea cazului, la care încă se mai așteaptă răspunsuri. “Deoarece nu există remedii eficiente la nivel național în cazul Ilcenco, urmează în cel mai scurt timp să fie depusă o plângere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului” a declarat Vadim Vieru.

Nu în ultimul rând, reprezentantul Promo-LEX a făcut o serie de solicitări în adresa Procuraturii Generale de a realiza acțiuni urgente de urmărire penală  pe acest caz. Biroul pentru Reintegrare să depună eforturi suplimentare pentru eliberarea jurnalistului. Totodată, Misiunea OSCE, reieșind din mandatul pe care îl are, să solicite eliberarea lui Serghei Ilcenco, iar între timp să se asigure că acesta este deținut în condiții decente.

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 060280980, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail [email protected]

Paris-Geneva, 22 apirlie 2015 – Observatorul pentru protecția apărătorilor drepturilor omului, un program comun al Federației Internaționale pentru Drepturile Omului (FIDH) și al Organizației mondiale împotriva torturii (OMCT), își exprimă îngrijorarea față de cauza penală pornită împotriva Asociației Promo-LEX, organizație membră a FIDH care activează în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

La 17 aprilie 2015, de facto Comitetul pentru Securitatea Statului din regiunea transnistreană (KGB-ul transnistrean) a publicat o declarație care descrie organizațiile societății civile ce primesc fonduri din străinătate ca o amenințare la adresa securității regiunii transnistrene. Declarația, care vizează în mod particular organizația pentru apărarea drepturilor omului Promo-LEX, relatează că împotriva organizației a fost inițiată o cauză penală urmare a concluziilor Comitetului privind activitatea subversivă a acesteia desfășurată în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

„De la înființarea organizației, Promo-LEX s-a implicat în activități în domeniul drepturilor omului în regiunea transnistreană, oferind asistență juridică apărătorilor drepturilor omului din regiune, ajutând locuitorii Transnistriei – cetățeni moldoveni, ruși și ucraineni – să-și facă dreptate, și consolidând capacitatea organizațiilor neguvernamentale locale din regiunea transnistreană în promovarea și apărarea drepturilor omului”, a declarat președintele FIDH, Karim Lahidji.

Observatorul se arată îngrijorat de faptul că expunerea Asociației Promo-LEX în declarația citată mai sus va crea și mai multe obstacole în activitatea organizației într-o regiune care este deja unul dintre cel mai puțin accesibile teritorii pentru apărătorii drepturilor omului din Europa. În acest moment, nu există mecanisme sau instituții de monitorizare efcientă a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Statutul disputat al regiunii transnistrene este o sursă de încălcări grave ale drepturilor omului, iar victimele deseori nu au acces la justiție. Anul trecut, FIDH împreună cu Asociația Promo-LEX au examinat această situație și au denunțat numeroase încălcări ale drepturilor omului, printre care încălcarea dreptului la libera circulație, dreptul la cetățenie, dreptul la un nivel de trai adecvat, dreptul la proprietate, precum și dreptul la sănătate și educație. Raportul produs a scos în evidență numeroase cazuri de detenție arbitrară, acte de tortură și rele tratamente de către poliție, precum și condițiile de detenție critice.

Observatorul reamintește că nu este prima dată când o organizație din domeniul drepturilor omului care ajută la dezvoltarea ONG-urilor din Transnistria este tratată ca structură subversivă de către administrația de facto a regiunii transnistreană. Anul trecut, legislativul de facto local a inițiat un proiect de lege privind „agenții străini” care țintea în particular organizațiile societății civile din domeniul monitorizării alegerilor și care erau finanțate din străinătate. Proiectul de lege a fost adoptat în prima lectură în noiembrie 2014, iar ulterior a fost pus deoparte.

Presiunile asupra apărătorilor drepturilor omului care activează în regiunea transnistreană s-au intensificat începând cu anul 2013. În fiecare zi, mulți reprezentanți ai societății civile și jurnaliști sunt intimidați și supuși calomniilor din cauza activității lor de promovare și apărare a drepturilor omului în regiune.

„Declarația publică a Comitetului transnistrean de securitate care anunță începerea urmăririi penale împotriva Promo-LEX este o nouă încercare a administrației de facto a regiunii transnistrene de a stopa orice organizație independentă pentru drepturile omului de la denunțarea lipsei de justiție ce domină în această regiune disputată”, a concluzionat secretarul general al OMCT, Gerald Staberock.

Observatorul face apel către actorii internaționali, în special participanții la negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean în formatul 5+2 și părțile la procesele de la Geneva și Minsk, de a acorda atenție sporită situației drepturilor omului în relațiile cu autoritățile de facto și de jure ale regiunii transnistrene. Acest lucru ar putea contribui la găsirea unor soluții concrete pentru provocările cu care se confruntă organizațiile pentru drepturile omului, și care sunt rezultatul persecutărilor și hărțuirii orchestrate de către autoritățile de facto din Transnistria.

Observatorul pentru protecția apărătorilor drepturilor omului (OBS) a fost creat în 1997 de către FIDH și Organizația Mondială împotriva Torturii (OMCT). Obiectivul acestui program este de a interveni pentru prevenirea și remedierea cazurilor de represiune împotriva apărătorilor drepturilor omului.

Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) vine cu un apel repetat către Guvernul Republicii Azerbaidjan pentru eliberarea imediată din detenție a lui Anar Mammadli de la Centrul pentru Monitorizarea Alegerilor și Studii Democratice (EMDS). Președintele EMDS, Anar Mammadli, a fost condamnat de Curtea pentu Crime Grave în Azerbaijan la 5,5 ani de închisoare după alegerile prezidențiale din Azerbaidjan din octombrie 2013, în cadrul cărora Anar Mammadli și colegii săi au publicat rapoarte critice despre procesul electoral.

ENEMO consideră că Anar Mammadli desfășura o activitate legitimă și pașnică în cadrul misiunii de observare a alegerilor a EMDS, în strictă conformitate cu standardele internațional recunoscute de monitorizare a alegerilor naționale, incluse în DECLARAȚIA PRIVIND PRINCIPIILE GLOBALE DE OBSERVARE ȘI MONITORIZARE NEPARTIZANĂ A ALEGERILOR DE CĂTRE ORGANIZAȚIILE CETĂȚENEȘTI. Rapoartele EMDS au criticat dur guvernul azer pentru încălcările și fraudele comise în cadrul procesului electoral, ceea ce creează o puternică percepție că temeiurile juridice pentru întemnițarea apărătorilor drepturilor omului azeri au fost fabricate.

Evenimentele care au loc în Azerbaidjan în legătură cu arestarea activiștilor pentru drepturile omului sunt o formă de opresiune politică a organizațiilor societății civile și reprezintă un pericol serios pentru dezvoltarea democratică a țării. De mulți ani, ONG-urile din Azerbaidjan se confruntă cu restricții în activitatea lor, iar în ultimii ani, autoritățile au adoptat mai multe modificări legislative care creează obstacole birocratice pentru organizațiile neguvernamentale locale și subminează funcționarea lor. Noile modificări legislative îngrădesc accesul la finanțarea externă, stabilesc sancțiuni noi și extind lista motivelor pentru suspendarea temporară a activității ONG-urilor. ENEMO consideră că, în loc să consolideze statul de drept, noile proceduri urmăresc suprimarea societății civile din cauza activității și opiniilor critice ale acesteia.

Mai multe organizații internaționale au adoptat declarații în care apreciază drept politice aresturile apărătorilor drepturilor omului și cer autorităților azere eliberarea acestora. Semnând o declarație scrisă comună[1] prezentată în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) din ianuarie 2014 și deputați din statele membre ale Consiliului Europei au cerut autorităților din Azerbaijan eliberarea lui Anar Mammadli din detenție preventivă. Amnesty International consideră că Anar Mammadli este prizonier de conștiință, care și-a exercitat în mod legitim drepturile sale la libera exprimare și asociere, și cere eliberarea imediată și necondiționată a acestuia.[2]

ENEMO solicită autorităților din Azerbaidjan să renunțe la toate capetele de acuzare înaintate lui Anar Mammadli și să-l elibereze neîntârziat. Cerem Uniunii Europene, Consiliului Europei și altor organizații internaționale relevante să condamne cu fermitate întemnițările activiștilor pentru drepturile omului din Azerbaidjan și să exercite presiune maximă asupra guvernului azer pentru încetarea oprimării organizațiilor societății civile și îndeplinirea angajamentelor Azerbaidjanului prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, facem apel la autoritățile azere să se asigure că apărătorii drepturilor omului și membrii societății civile pot să-și desfășoare activitatea legitimă fără teamă sau hărțuire.

Rețeaua europeană a organizațiilor de monitorizare a alegerilor (ENEMO) este o rețea internațională de organizații civice locale imparțiale și independente, care sprijină dezvoltarea democratică și participarea cetățenilor la procesele politice. Aceasta este compusă din 22 de organizații naționale importante de monitorizare electorală din 17 țări din Europa Centrală și de Est și din Asia Centrală, inclusiv trei țări membre ale Uniunii Europene. ENEMO a fost înființată la 29 septembrie 2001, în Croația. Toți membrii ENEMO s-au angajat să respecte principiile de nepartizanat, imparțialitate, transparență, obiectivitate și precizie. ENEMO și membrii rețelei respectă și promovează standardele internaționale pentru alegeri libere și transparente, și mecanisme pentru educarea civică, implicarea și responsabilizarea oamenilor.

Organizații membre  ENEMO: Centrul pentru Inițiative Civice – Bosnia și Herțegovina, Centrul pentru Tranziție Democratică – Montenegro, Centrul pentru Alegeri Libere și Democrație – Serbia, Coaliția pentru Democrație și Societate Civilă – Kârgâzstan, Comitetul Alegătorilor din Ucraina – Ucraina; Centrul de Monitorizare a Alegerilor – Azerbaidjan, GONG – Croația, ISFED – Georgia, It’s your choice – Armenia,  Asociația Obștească MOST – Macedonia, Asociația Pro Democrația – Romania, Rețeaua Republicană a Monitorilor Independenți – Kazahstan, Golos – Rusia, Obcianske Oko – Slovacia, Comitetul Helsinki din Belarus – Belarus, Societatea pentru Cultură Democratică – Albania, Monitoring Center – Montenegro, Asociația  Promo-LEX – Moldova, Asociația KRIIK -Albania, Centrul pentru Drepturile Omului „Viasna” – Belarus, Fundația pentru Sprijinul Inițiativelor Civice – Kazahstan; Institutul Democratic din Kosovo – Kosovo.

Asociația Promo-LEX s-a alăturat Acțiunii Publice organizate de către Amnesty International Moldova, în comun cu alte ONG-uri din domeniul drepturilor omului, în scuarul parlamentului RM, cu genericul Im(p)unitatea parlamentară nu este o vacă sacră! Acțiunea şi-a propus să le amintească funcționarilor publici că timp de 6 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, au demonstrat ignoranță și ne-dorință de a-i pedepsi pe cei vinovați de torturarea a câteva sute de persoane. Participanții au adus în fața parlamentului o vacă improvizată, amintindu-le funcționarilor că imunitatea, care i-a protejat în toți acești ani, nu este o vacă sacră, la fel ca și impunitatea cu care au acționat în tot acest timp.

La 5 aprilie 2009 au avut loc alegeri parlamentare. Mai multe persoane, nemulțumite de rezultatele alegerilor au ieșit în stradă la 6 aprilie pentru a-și exercita dreptul la libera exprimare.

La 7 aprilie 2009, demonstraţiile post electorale au escaladat la Chişinău, şi câteva sute de persoane violente dintre miile de manifestanţi paşnici au luat cu asalt sediile  Președinției şi Parlamentului. Poliţia a reţinut peste 600 de demonstranţi; sute din ei au fost bătuţi în momentul reținerii și arestării şi în secţiile de poliţie supraaglomerate.

Astăzi suntem la 5 aprilie 2015. În 6 ani ne-am perindat prin coridoarele (in)justiției. Din  cele 108 de plângeri înregistrate, au fost iniţiate 102 cauze penale şi doar 31 de dosare au fost expediate în instanţele de judecată. În rezultat, 14 poliţişti au primit pedepse cu suspendare și 22 de polițiști au fost achitaţi. Deși au fost condamnate două persoane (Gheorghe Papuc, Ion Perju) ,  cu executarea pedepsei penale, până în acest moment nimeni nu stă la închisoare. Cei care au depus plângeri, s-au confruntat cu ani de bătălii juridice, în lupta lor pentru dreptate, în timp ce justiționarii, printr-un acord tacit, au așteptat să expire termenul de prescripție de 5 ani.

La 8 iulie 2010 Parlamentul a adoptat o Hotărâre „Asupra raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi a consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009” prin care:

Art.2:

d) condamnă intervenţia nejustificată, disproporţionată şi violentă a poliţiei din noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 din centrul municipiului Chişinău, intervenţie soldată cu cel puţin un deces, al lui Valeriu Boboc;

e) condamnă toate actele de maltratare şi de tortură din comisariatele de poliţie la care au fost supuşi tinerii arestaţi pe 7 aprilie 2009 şi în zilele imediat următoare;

f) consideră drept ineficientă şi iresponsabilă prestaţia Guvernului Republicii Moldova, condus de Zinaida Greceanîi, în gestionarea situaţiei generate de evenimentele de după 5 aprilie 2009;

g) califică acţiunile lui Vladimir Voronin, la acea perioadă Preşedinte al Republicii Moldova, de implicare directă în gestionarea situaţiei de după 5 aprilie 2009 ca fiind acţiuni care au depăşit atribuţiile sale constituţionale;

h) respinge acuzaţiile lui Vladimir Voronin, la acea perioadă Preşedinte al Republicii Moldova, de implicare în evenimentele din 7 aprilie 2009 aduse României şi altor state şi califică nejustificată expulzarea Ambasadorului României;

i) apreciază negativ prestaţia organelor procuraturii în investigarea cauzelor şi a consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009;

j) condamnă cazurile de subordonare politică a justiţiei în cadrul evenimentelor de după 5 aprilie 2009, fapt care a dus la încălcarea flagrantă a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului.

„În 2015 au fost condamnate la termen real de privațiune de libertate două persoane, fostul general Gheorghe Papuc și polițistul Ion Perju, pentru acțiuni care au favorizat tortura și relele tratamente dar și acțiuni care au dus la decesul lui Valeriu Boboc. Doar pentru o clipă am fost martorii unui fapt inedit. Instanțele judecătorești și-au manifestat dorința de a-și onora obligațiunile de serviciu în fața societății. Inculpații, însă, au fost lăsați să se eschiveze de pedeapsa penală, de către organele de poliție, care aveau obligația să întreprindă toate măsurile pentru a reține persoanele. Altfel spus, criminalii au fost lăsați să fugă. Asta în percepția autorităților ține de “supremația legii într-un stat de drept”, Cristina Pereteatcu,Amnesty International.

„Instituțiile din Republica Moldova au demonstrat că nu sunt capabile să investigheze încălcarea drepturilor omului și să aplice pedepse pentru cei care încalcă drepturile omului indiferent de forțele politice de la putere. Situația nu s-a schimbat nici după condamnările la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, nici după recomandările și rapoartele instituțiilor internaționale. În februarie 2015 cu toții am avut șansa ca cel puțin fostul ministru și fostul comisar al municipiului Chișinău, să fie condamnați. Dar nu a fost să fie. Impunitatea este în continuare la nivel de lege”, Ion Guzun, CRJM.

„Responsabilitatea instituționala a procuraturii în fața societății nu poate fi măsurată decât prin trimiterea în judecată a tuturor torționarilor cu prezentarea probelor adecvate și necesare strategiei eficiente de condamnare”, Sergiu Ostaf, CREDO.

„Chiar dacă guvernul a achitat sume importante în baza deciziilor CtEDO victimelor torturii din aprilie, acesta nu a depus eforturi substanțiale pentru a identifica problemele care au dus la condamnare și a propune soluții. În dosarul 7 aprilie procurorii nu lucrează, pentru că politicienii doresc asta”, Vadim Vieru, Promo-LEX.

”Este regretabil că odată cu recunoașterea largă a fenomenului torturii, impunitatea persistă. Supraviețuitorii nu beneficiază de sprijinul necesar pentru reabilitare, așa cum prevede art.14 al Convenției ONU împotriva torturii. Dintre persoanele civile maltratate în aprilie 2009, doar 114 au fost identificate de către Comisia Guvernamentală și au primit o compensație minimă, care nu le acoperă nici pe departe daunele aduse. Dacă privim prin prisma victimelor torturii, reformele în justiție sunt mai mult decât lente”,Ludmila Popovici, Centrul „Memoria” .

Solicităm Parlamentului RM,  Guvernului RM, instanțelor judecătorești si Procuraturii Generale:

1) să-și reamintească de jurământul depus și să îndeplinească toate obligațiile legale, cu privire la pedepsirea tuturor vinovaților de acțiunile de tortură din cadrul evenimentelor din aprilie 2009;

2) dosarele torționarilor să fie examinate în mod prioritar, în termene restrânse și doar în limitele legii;

3) să fie demiși toți cei responsabili de ilegalitățile din aprilie 2009, inclusiv și funcționarii care au ordonat sau admis maltratările sau reținerile ilegale;

4) să fie evaluat gradul de executare  a Hotărârii Parlamentului RM pentru elucidarea cauzelor şi a consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009.

Document Public