Asociația Promo-LEX continuă să primească plângeri din partea rudelor victimelor torturii și a tratamentelor inumane sau degradante, aplicate de reprezentanții organelor de forță de la Tiraspol. Totodată, ne exprimăm nemulțumirea față de inacțiunile autorităților constituționale, dar și a administrației regionale, care continuă să sfideze drepturile omului.

Greva foamei în Izolatorul nr. 3 de la Tiraspol

Mai bine de jumătate de an, mama lui Oleksandr Lypovchenko, un tânăr ucrainean originar din Dnestrovsk, condamnat la 3 ani închisoare pentru „extremism” alertează zădarnic autoritățile locale și internaționale cu privire la faptele de tortură și procesul inechitabil la care este supus fiul său. Ecaterina Lypovchenko susține că fiul ei, a fost găsit vinovat pentru că anchetatorii de la KGB au depistat printre caietele sale, un text, care, în opinia KGB este extremiste. Fiul se declară nevinovat și a protestat regulat declarând greva foamei[1]. Din cauza maladiilor sale, dar și a formei de protest, starea sănătății luiOleksandr Lypovchenko s-a agravat.

Oleksandr a declarat greva foamei din ziua arestării, 7 iulie 2015, periodic renunțând la forma de protest, din cauza slăbiciunilor dar și a presiunilor din partea administrației Izolatorului. În această perioadă a slăbit, iar bolile de care suferă s-au acutizat (Hepatita C și tromboflebita). La întrevederea din 14 aprilie 2016 mama l-a observat extenuat, avea pete galbene pe corp și abia mișca picioarele. Medicii din închisoare dau asigurări că starea sănătății lui este în afara pericolului, precum că este supravegheat permanent și că-i sunt administrate preparate medicale. În același timp, aceștia refuză oricare investigație medicală din afara închisorii.

Extremism „pe hârtie”

La 28 martie 2016 judecătoria de la Tiraspol l-a condamnat pe  Oleksandr Lypovchenko la 3 ani și 6 luni de închisoare, pentru mențiunea făcută într-un caiet vechi „în Transnistria se poate de făcut ordine doar dacă vor fi introduse forțele ONU”. Sentința a fost emisă în lipsa lui, pentru că în opinia judecătorului „prea mult vorbea”.

Torturat de gardieni

La 7, 8 și 14 aprilie 2016 Oleksandr a fost bătut cu pumnii și picioarele în regiunea rinichilor de gardienii Izolatorului nr. 3.  Tot ei, l-au aruncat în carceră pentru refuzul alimentației. În carceră, Oleksandr a fost nevoit să doarmă pe beton, fapt pentru care s-a îmbolnăvit de pneumonie.

Condiții inumane

Lypovchenko este deținut în celula nr. 13 de 6/4 m2, cu alți 8 deținuți, care fumează. Fiul nu fumează, fapt ce-l influențează negativ. Sunt scoși doar 1 oră la plimbare. Apa este imposibilă de consumat. Doarme pe patul de sus. Doarme mai mult ziua, pentru că noaptea deținuții nu dorm. Baie pote face o dată pe săptămână. În aceste condiții se află deja 9 luni.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 060280980, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail:[email protected]

Reprezentanţii societăţii civile îşi exprimă îngrijorarea în legătura cu campania de discreditare a reprezentanţilor corpului diplomatic care urmăresc evoluţia reformelor din Republica Moldova, pornită de unele grupuri de interese politice şi instituţiile media afiliate acestora. Considerăm că învinuirile de imixtiune în actul justiţiei, referinţele la faptul că diplomaţii ar avea doar dreptul de a vorbi la general despre problema corupţiei şi “nu pot să arate cu degetul” la cazurile concrete de ilegalităţi şi derapaje antidemocratice, sunt incorecte. Solicităm grupurilor de interese politice care dirijează campania de discreditare a reprezentanţilor corpului diplomatic să înceteze aceste atacuri nefondate şi inadmisibile.

Urmare a asumării parcursului european de către Republica Moldova, Uniunea Europeană a demarat o asistenţă financiară, tehnică şi de expertiză de proporţii pentru a susţine reformele în ţara noastră. Considerăm că donatorii străini au dreptul de a se pronunţa nu doar asupra implementării unor activităţi concrete din planurile de acţiuni, dar şi asupra rezultatelor reformelor sau asupra lipsei acestor rezultate.

Organizaţiile societăţii civile care monitorizează mersul reformelor din ţară, transmit opiniile şi expertizele sale instituţiilor internaţionale, donatorilor şi partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, inclusiv pentru exercitarea influenţei asupra factorilor de decizie în scopul consolidării statului de drept, democratic, cu o economie bazată pe libera concurenţă. Opiniile critice, transmise de către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, în special de către partenerii care investesc banii contribuabililor din ţările lor pentru dezvoltarea Republicii Moldova, reprezintă o evaluare necesară şi utilă Guvernului şi cetăţenilor moldoveni, iar concluziile diplomaţilor străini trebuie să fie examinate cu sinceritate şi onestie pentru a corecta mersul reformelor sau a iniţia modificări în domeniile restante.

Semnatari:

• ADEPT
• Agenția de Cooperare Transfrontalieră si Integrare Europeana
• Asociatia Internationala a Pastratorilor Riului Eco-TIRAS
• Asociatia Mucului Business
• Asociatia Presei Independente
• AFPMDD (Women’s Association for the Environment Protection and Sustainable Development)
• Business Consulting Institute
• BIOS
• BPW Moldova
• Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei
• Centrul de Resurse DIALOG-Pro
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova
• Centrul pentru Jurnalism Independent
• Centrul pentru Politici si Analize in Sanatate
• Consiliul Național al Tineretului din Moldova
• Ecological Counseling Center Cahul
• Fundatia Est-Europeana
• Fundația pentru dezvoltare
• IDIS Viitorul
• Institutul de Instruire in Dezvoltare „MilleniuM”
• Institutul de Dezvoltare Urbană
• Institutul de Politici Publice
• Institutul pentru Politici si Reforme Europene
• Institutul pentru o Guvernare Deschisa
• Promo-LEX
• RCTV Memoria
• REC-Moldova
• Terra-1530
• Transparency International – Moldova
• Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova

Avocații Promo-LEX au asigurat medierea în două cazuri de discriminare a etnicilor romi, care au fost soluționate amiabil.

La începutul acestui an, două localuri din mun. Bălți au refuzat să deservească persoane de etnie romă, iar personalul acestora manifesta un comportament vădit discriminatoriu. Cazurile au fost referite către avocații Asociației Promo-LEX, fiind solicitată asistența juridică. Totodată,  Aliona Curaru, mediator comunitar și reprezentantă a comunității rome din mun. Bălți, a depus plângeri prin care a sesizat acțiunile ilegale ale angajaților localurilor “Fontan” și “Vernisaj”, atât către Inspectoratul de Poliție Bălți, cât și către Procuratura Bălți. Ulterior, Inspectoratul de Poliție Bălți a remis cazul spre examinare la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

În urma discuțiilor, părțile au convenit să soluționeze amiabil cazurile date. Astfel, a fost semnată o Convenție de mediere prin care administratorii Î.I. “Petrov I.P.” și SRL “Steaua de Centru” au prezentat scuze pentru incidentele care au avut loc, și anume, pentru îngrădirea nejustificată a accesului romilor în localurile menționate.

Asociația Promo-LEX salută soluționarea amiabilă a disputelor date, dar și intenția manifestată de reprezentanții celor două localuri de a redresa situația. Astfel, potrivit Convenției de mediere, aceștia se obligă să respecte prevederile Legii nr. 121 cu privire la asigurarea egalității și să instruiască angajații localurilor date în domeniul egalității și nediscriminării. De asemenea, patronii localurilor s-au angajat să elimine orice gen de discriminare în procesul de angajare în cadrul localurilor date și chiar să faciliteze angajarea etnicilor romi în calitate de măsură pozitivă.

Aceste cazuri nu sunt nici primele și, din păcate, nici ultimele de acest gen. Conform unui Studiu[1] recent, realizat de către Institutul de Politici Publice, romii sunt una din categoriile cele mai expuse discriminării în Moldova, în toate sferele vieții. În acest sens, Promo-LEX încurajează victimele și martorii cazurilor de discriminare să nu le ignore și să sesizeze Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității[2]. De asemenea, reamintim că, Asociația Promo-LEX oferă asistență juridică gratuită pe cauze de discriminare.

Asistența juridică a fost acordată de către Asociația Promo-LEX în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităților societății civile din Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, în combaterea discriminării prin intermediul acțiunilor de advocacy”, proiect implementat de The Equal Rights Trust și Asociația Promo-LEX și finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros-Moldova.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 069637849, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail:[email protected]

Organizațiile societăţii civile constată publicarea cu întârziere pe pagina web a Parlamentului a listei de candidați pentru funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) desemnați de majoritatea și opoziția parlamentară. În acest context, organizaţiile semnatare atrag atenţia asupra faptului că, mandatul membrilor CEC a expirat pe 11 februarie 2016 iar procesul de selectare a noilor membri a fost iniţiat abia pe 18 martie 2016 de către Preşedintele Parlamentului.

Cu regret, informaţiile despre candidați au fost publicate abia astăzi, 13 aprilie 2016, iar Comisia Juridică, Numiri şi Imunităţi a Parlamentului în aceeași zi a avizat pozitiv lista de candidați. Considerăm că acest proces este unul lipsit de transparență. Societatea civilă și publicul larg au fost lipsiți de posibilitatea de a urmări procesul respectiv şi de a analiza corespunderea candidaţilor cu criteriile specificate în Codul Electoral şi Legea nr. 199 din 16.07.2010 „cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică”.

Totodată, societatea civilă atrage atenția asupra lipsei informațiilor cu privire la candidatul pentru funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale care urmează a fi desemnat de către Președinte.

Selectarea transparentă prin concurs, în baza principiilor de meritocraţie şi non-partizanat politic a membrilor CEC, de majoritatea parlamentară şi opoziţie constituie un pas important pentru consolidarea independenței și a profesionalismului membrilor CEC, dar și a instituției în sine. În acest context, organizaţiile semnatare se arată îngrijorate de refuzul Parlamentului de a susţine unele iniţiative legislative prezentate anterior ce aveau menirea de a asigura un proces de selectare bazat pe criterii clare de meritocraţie şi transparenţă a candidaţilor la funcţia de membru a CEC.

În contextul celor prezentate mai sus, organizaţiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova, chiar şi după avizul Comisiei Juridice, Numiri şi Imunităţi, dar şi Preşedintelui ţării să organizeze consultări publice în vederea identificării candidaţilor pentru funcţia de membru al CEC, cu respectarea următoarelor principii: claritate în proceduri și termene de selectare a candidaţilor, timp suficient pentru depunerea dosarelor de către potențialii candidați, cerințe clare faţă de potenţialii candidaţi, transparență în procesul de selectare, consultarea și implicarea societății civile în procesul de selectare și argumentarea hotărârii cu privire la selectare.

Organizaţiile semnatare consideră că, influenţele politice în procesul de selectare la această etapă a membrilor CEC trebuie reduse la minimum şi excluse în totalitate din activitatea ulterioară a CEC. În acest sens, calificăm drept inadmisibilă recomandarea Preşedintelui Parlamentului, exprimată public la 18 martie 2016, cu privire la oportunitatea de a oferi funcţia de preşedinte a CEC opoziţiei parlamentare. Reamintim că, potrivit legislaţiei electorale, Preşedintele CEC este ales de către membrii nou-aleşi, iar orice imixtiuni, şi în mod special din mediul politic, indică direct asupra faptului că viitorii membri ai CEC ar putea fi ulterior influienţaţi politic în activitatea acestora.

Organizațiile semnatare solicită:

1. Parlamentului Republicii Moldova – asigurarea transparenței procesului de numire a candidaţilor pentru funcţia de membru al CEC și excluderea influențelor politice în procesul de alegere a președintelui CEC;
2. Președintelui Republicii Moldova – asigurarea transparenței procesului de numire a candidatului pentru funcţia de membru al CEC din partea Președintelui.

Persona de contact: Ion Manole, Facilitator Platforma Națională a FSC PaE, Director Executiv Asociaţia Promo-LEX, tel. 022450024, mob. 069070800 sau email [email protected].

Organizațiile semnatare (lista este deschisă pentru completare):

• Asociaţia Promo-LEX,
• Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
• Mişcarea Ecologistă din Moldova,
• Institutul pentru Politici și Reforme Europene,
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova,
• Fundatia pentru Dezvoltare din RM,
• TERRA-1530,
• Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova,
• Asociaţia pentru Politică Externă (APE),
• Transparency International – Moldova,
• Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),
• Institutul de Politici Publice (IPP),
• BIOS,
• Centru pentru Jurnalism Independent,
• Institutul de Dezvoltare Urbană,
• Caroma-Nord,
• Centrul Naţional de Mediu,
• REC Moldova,
• Centrul National al Romilor,
• Eco-TIRAS,
• Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă (AFPMDD),
• IDIS Viitorul,
• Centrul CONTACT,
• Acces la informație și Instruire Info-NET,
• Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă.

La 15 aprilie 2016, Asociația Promo-LEX, acționând în interesul unei persoane declarate incapabile a inițiat procedura de verificare a constituționalității normelor de drept incluse în articolele 57 alineatul 2, 58 alineatul 2¹, 170, alineatul 1, litera c, 267, litera b, a 306, alineatul 1 și articolul 308 alineatul 2, Codul de Procedură Civilă a Republicii Moldova. Prevederile normative citate, deși sunt de jure menite să asigure un echilibru eficient de protecție și acces la justiție pentru persoanele declarate incapabile, de facto constituie cel mai important impediment pentru aceste persoane în realizarea dreptului efectiv de acces la justiție. Prin normele citate, persoanele declarate incapabile sunt excluse expres din categoria persoanelor care pot depune o cerere de chemare în judecată sau care pot realiza acțiuni procesual-civile.

Potrivit lui Dumitru Sliusarenco, avocatul Promo-LEX: “Odată cu lipsirea de capacitate juridică și plasarea sub tutelă, persoanele cu dizabilități  mintale sunt excluse din circuitul legal, fiind prinsă într-o capcană juridică și poziționate într-o situație de neajutorare totală și vulnerabilitate excepțională”.

Republica Moldova și-a asumat responsabilitatea de a respecta Convenția pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, care stabileşte dreptul la capacitate juridică egală și acces liber la justiție pentru persoanele cu dizabilități.

Până în prezent, Republica Moldova eșuează în realizarea acestor obligații.

Menționăm că, Asociația Promo-LEX pledează pentru egalitate în fața legii pentru persoanele cu dizabilități și accesul liber la justiție.

Documentul aici.

Asistența juridică a fost acordată de către Asociația Promo-LEX în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităților societății civile din Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, în combaterea discriminării prin intermediul acțiunilor de advocacy”, proiect implementat de The Equal Rights Trust și Asociația Promo-LEX și finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros-Moldova.

Asociația Promo-LEX

Organizațiile societăţii civile constată publicarea cu întârziere pe pagina web a Parlamentului a listei de candidați pentru funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) desemnați de majoritatea și opoziția parlamentară. În acest context, organizaţiile semnatare atrag atenţia asupra faptului că, mandatul membrilor CEC a expirat pe 11 februarie 2016 iar procesul de selectare a noilor membri a fost iniţiat abia pe 18 martie 2016 de către Preşedintele Parlamentului.

Cu regret, informaţiile despre candidați au fost publicate abia astăzi, 13 aprilie 2016, iar Comisia Juridică, Numiri şi Imunităţi a Parlamentului în aceeași zi a avizat pozitiv lista de candidați. Considerăm că acest proces este unul lipsit de transparență. Societatea civilă și publicul larg au fost lipsiți de posibilitatea de a urmări procesul respectiv şi de a analiza corespunderea candidaţilor cu criteriile specificate în Codul Electoral şi Legea nr. 199 din 16.07.2010 „cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică”.

Totodată, societatea civilă atrage atenția asupra lipsei informațiilor cu privire la candidatul pentru funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale care urmează a fi desemnat de către Președinte.

Selectarea transparentă prin concurs, în baza principiilor de meritocraţie şi non-partizanat politic a membrilor CEC, de majoritatea parlamentară şi opoziţie constituie un pas important pentru consolidarea independenței și a profesionalismului membrilor CEC, dar și a instituției în sine. În acest context, organizaţiile semnatare se arată îngrijorate de refuzul Parlamentului de a susţine unele iniţiative legislative prezentate anterior ce aveau menirea de a asigura un proces de selectare bazat pe criterii clare de meritocraţie şi transparenţă a candidaţilor la funcţia de membru a CEC.

În contextul celor prezentate mai sus, organizaţiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova, chiar şi după avizul Comisiei Juridice, Numiri şi Imunităţi, dar şi Preşedintelui ţării să organizeze consultări publice în vederea identificării candidaţilor pentru funcţia de membru al CEC, cu respectarea următoarelor principii: claritate în proceduri și termene de selectare a candidaţilor, timp suficient pentru depunerea dosarelor de către potențialii candidați, cerințe clare faţă de potenţialii candidaţi, transparență în procesul de selectare, consultarea și implicarea societății civile în procesul de selectare și argumentarea hotărârii cu privire la selectare.

Organizaţiile semnatare consideră că, influenţele politice în procesul de selectare la această etapă a membrilor CEC trebuie reduse la minimum şi excluse în totalitate din activitatea ulterioară a CEC. În acest sens, calificăm drept inadmisibilă recomandarea Preşedintelui Parlamentului, exprimată public la 18 martie 2016, cu privire la oportunitatea de a oferi funcţia de preşedinte a CEC opoziţiei parlamentare. Reamintim că, potrivit legislaţiei electorale, Preşedintele CEC este ales de către membrii nou-aleşi, iar orice imixtiuni, şi în mod special din mediul politic, indică direct asupra faptului că viitorii membri ai CEC ar putea fi ulterior influienţaţi politic în activitatea acestora.

Organizațiile semnatare solicită:

1. Parlamentului Republicii Moldova – asigurarea transparenței procesului de numire a candidaţilor pentru funcţia de membru al CEC și excluderea influențelor politice în procesul de alegere a președintelui CEC;
2. Președintelui Republicii Moldova – asigurarea transparenței procesului de numire a candidatului pentru funcţia de membru al CEC din partea Președintelui.

Persona de contact: Ion Manole, Facilitator Platforma Națională a FSC PaE, Director Executiv Asociaţia Promo-LEX, tel. 022450024, mob. 069070800 sau email [email protected].

Organizațiile semnatare (lista este deschisă pentru completare):

• Asociaţia Promo-LEX,
• Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
• Mişcarea Ecologistă din Moldova,
• Institutul pentru Politici și Reforme Europene,
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova,
• Fundatia pentru Dezvoltare din RM,
• TERRA-1530,
• Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova,
• Asociaţia pentru Politică Externă (APE),
• Transparency International – Moldova,
• Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),
• Institutul de Politici Publice (IPP),
• BIOS,
• Centru pentru Jurnalism Independent,
• Institutul de Dezvoltare Urbană,
• Caroma-Nord,
• Centrul Naţional de Mediu,
• REC Moldova,
• Centrul National al Romilor,
• Eco-TIRAS,
• Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă (AFPMDD),
• IDIS Viitorul,
• Centrul CONTACT,
• Acces la informație și Instruire Info-NET,
• Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă.

Societatea civilă își exprimă îngrijorarea față de potențialele consecințe negative pe care le poate avea proiectul de Lege promovat de MAI, și numit generic Legea „Big Brother”, asupra drepturilor fundamentale ale omului și față de abuzurile pe care le permite respectivul proiect, adoptat de Guvern la 30 martie 2016.

Organizațiile semnatare atrag atenția asupra faptului că proiectul de lege acordă drepturi extrem de largi organelor de drept în cazul unei liste extinse de infracțiuni, nerespectându-se principiul protecției vieții private și a libertății de exprimare, iar toată povara implementării proiectului de lege este pusă în sarcina furnizorilor de servicii, fără a exista o analiză preliminară a costurilor și eficienței măsurilor, ceea ce va duce la o creștere substanțială a costurilor pentru accesul la serviciile de internet.

În același timp, semnatarii apelului conștientizează importanța combaterii infracțiunilor de abuz sexual împotriva copiilor și a terorismului și nu contestă necesitatea îmbunătățirii cadrului legal în aceste domenii, dar accentuează faptul că totuși proiectul de lege depășește cu mult obiectivele urmărite și lasă spațiu pentru abuzuri. Astfel proiectul prevede o supraveghere generală în locul celei specifice și direcționate, are o aplicabilitate extrem de largă și nu creează garanții pentru respectarea drepturilor omului, iar cea mai mare sarcină a implementării este pusă pe seama furnizorilor de servicii. Nu există o balanță între ingerința în drepturile persoanelor și costurile implementării, pe de o parte, și eficiența acestor măsuri, pe de altă parte. De asemenea, unii termeni nu sunt suficienți de exacți și creează premise pentru abuzuri.

În apel, organizațiile semnatare enumeră o serie de prevederi pe care le consideră a fi problematice din proiectul de lege: listă foarte largă de infracțiuni care cad sub incidența controlului informatic, competențe extrem de largi pentru organele de drept în domeniul controlului informatic, situații când percheziții informatice sunt admise fără autorizări judecătorești, lipsa unor termene limită pentru ridicarea dispozitivelor ce conțin date etc.

În concluzie, societatea civilă notează (1) riscul major de încălcare a drepturilor fundamentale ale persoanelor în cazul adoptării proiectului legii în versiunea actuală, (2) motivarea insuficientă a notei informative, în special în ceea ce ține de evaluarea costurilor pentru implementarea proiectului de lege, (3) lacunele din proiect ce ar putea duce la abuzuri din partea autorităților, (4) lipsa generală de încredere a societății în organele de drept, (5) maniera nedemocratică în care a fost votat și investit Guvernul ”Filip” care, deși existau multe alte restanțe prioritare, a adoptat acest proiect la care au renunțat anterior două Guverne, (6) precum și complexitatea proiectului de lege și implicațiile majore care acesta îl poate avea în societate.

SEMNATARII APELULUI  AU SOLICITAT PARLAMENTULUI:

1. Remiterea proiectului de lege pentru expertizare Comisiei de la Veneția în vederea verificării corespunderii proiectului de lege cu standardele europene;
2. Solicitarea asistenței partenerilor de dezvoltare pentru o analiză a bunelor practici europene de implementare a Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (Budapesta, 2001) și a Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (Lanzarote, 2007);
3. Consultarea pe larg a proiectului cu societatea civilă și promovarea inițiativelor care corespund standardelor internaționale și efectuarea unei analize a costurilor necesare pentru implementarea proiectului de lege;
4. Ajustarea proiectului de lege în vederea creării cadrului legal eficient pentru prevenirea și combaterea crimelor contra minorilor și a terorismului, pe de o parte, și excluderea din proiect a infracțiunilor pentru care nu sunt justificate aplicarea măsurilor speciale de investigație ce pot afecta grav viața privată sau libertatea de exprimare a persoanelor, pe de altă parte.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
2. Amnesty International Moldova,
3. Centrul de Investigații Jurnalistice,
4. RISE Moldova,
5. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
6. BIOS,
7. Fundația pentru Dezvoltare din Moldova,
8. Asociația Presei Independente (API),
9. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova,
10. Transparency International – Moldova,
11. Asociația Promo-LEX,
12. Asociația pentru Guvernare Eficienta si Responsabila,
13. Fundația Est-Europeană,
14. Terra-1530,
15. Institutul de Politici Publice (IPP),
16. Centrul National de Mediu,
17. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
18. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului si Dezvoltarea Durabilă,
19. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova,
20. Centrul de Resurse „Tineri şi Liberi”,
21. Asociația Micului Business,
22. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
23. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
24. Institutul de Reforme Penale (IRP),
25. Ambasada Drepturilor Omului,
26. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM),
27. Mişcarea Ecologistă din Moldova,
28. EcoContact.

Apel-Control-Informatic

La 7 ani de la cele mai ample acțiuni de tortură în masă în Republica Moldova, Amnesty International Moldova, împreună cu alte ONG-uri, PromoLex, CRJM, RCTV ”Memoria”, CIDO, Centrul Național al Romilor, Hyde Park au organizat o acțiune publică prin care au condamnat  impotența deliberată a tuturor guvernelor, începând cu 2009, de a gestiona juridic corect un dosar de tortură.

Membri ai mai multor organizații neguvernamentale au participat la un maraton, purtând  o Torță Antitortură, la instituțiile responsabile de condamnarea torționarilor, care au torturat sute de participanți la protestele antiguvernamentale din 7 aprilie 2009.

Maratonul a început la Consiliul Superior al Magistraturii, instituția care monitorizează activitatea judecătorilor și aplică sancțiuni și nu a fost suficient de perseverentă în aplicarea pedepselor pentru judecătorii, care, în aprilie 2009, au judecat dosarele protestatarilor în comisariate, ceea ce este o încălcare flagrantă a art.6 CEDO, principiul unui proces echitabil și imparțialitatea magistraților.

Torța Antitortură a fost purtată la Secția de Combatere a Torturii a Procuraturii Generale, care a tergiversat examinarea dosarelor de maltratare, în cadrul evenimentelor din aprilie 2009.

Maratonul a continuat la Ministerul Afacerilor Interne, IGP, care urma să efectueze investigații interne privind abuzurile din 2009 și care, în loc să respecte buchea legii, a preferat să-și ”ierte” și să-și ”accepte” colaboratorii implicați în acte de tortură, tratamente inumane și degradante.

Următoarea instituție vizată de participanții la maraton a fost Guvernul RM, condus în  2009 de Zinaida Greceanâi  care a fost acuzat în 2010 de Parlamentul RM, condus de Mihai Ghimpu, că nu a gestionat eficient situația din aprilie 2009, iar Vladimir Voronin, președintele de atunci, și-a depășit atribuțiile constituționale /atr.2, f,g,i. Hotărârea de parlament nr. 159, din 08.07.2010/. De asemenea, prin hotărârea nominalizată, Parlamentul a cerut Procuraturii să verifice acțiunile persoanelor implicate DIRECT și INDIRECT în evenimentele din aprilie 2009.

Punctul Final al Torței Antitortură a fost Parlamentul RM. Acesta, deși a semnat o hotărâre prin care a condamnat actele de tortură și persoanele care le-au comis și a cerut pedepsirea torționarilor, a fost, timp de 7 ani, o dovadă clară  a unei instituții de stat hotărârile căreia nu valorează nimic.

Participanții au criticat guvernele din 2009 și până în prezent pentru incapacitatea și nedorința de a gestiona cel mai grav dosar de tortură din istoria statului independent Republica Moldova, în pofida tuturor promisiunilor.

Faptul că există persoane implicate direct sau indirect în acțiunile de tortură din 2009, care au scăpat fără nici o acuzație, că există persoane care au fost acuzate, investigate și probate de procurori în dosarul 7 aprilie și sunt la libertate, în funcțiile anterior deținute, ba chiar mai mult, unele au fost avansate în cele mai înalte funcții de stat sau au scăpat cu amenzi nesemnificative sau condamnări cu suspendare – pune mari semne de întrebare atât față de calitatea anchetei penale și probatoriului pus pe masa judecătorilor, cât și față de calitatea lucrului judecătoresc.

Cristina Pereteatcu, director executiv Amnesty International Moldova: ”Demonstrațiile din aprilie 2009 au fost ultimul respiro al activismului civic în care oamenii au sperat că schimbarea depinde de ei  și de noi toți iar revendicarea drepturilor este protejată și asigurată de stat. 5 ani, cei responsabili de investigarea cazurilor de tortură au mimat acțiunile de investigare și au așteptat umil expirarea termenului de prescripție.Reacția organelor de drept la cazurile de tortură a generat frică și dezamăgire în existența unui stat de drept și a dat motiv de menținere în funcții a celor care au dat ordine pentru actele de tortură în masă. Ignoranța și amnezia promovată cu atâta interes în justiție au generat un fenomen tare periculos – IMPUNITATEA! Cine ne poate spune cu adevărat câți din cei care au fost implicați în evenimentele din aprilie 2009 stau azi în Parlament sau la cârma unor Ministere? Statul ne datorează reabilitarea dosarului 7 aprilie 2009, cu nume și cu pedepse cu executare!”

Vadim Vieru, PromoLex. „Chiar dacă guvernul a achitat sume importante în baza deciziilor CtEDO victimelor torturii din aprilie, acesta nu a depus eforturi substanțiale pentru a identifica problemele care au dus la condamnare și a propune soluții. Unor persoane care au fost condamnate în legătură cu evenimentele din aprilie 2009, li s-a permis să plece, iar altele au fost achitate.”

Ludmila Popovici, Director Executiv al RCTV Memoria: ”După 7 ani de la 7 aprilie 2009, constatăm cu regret că odată cu recunoașterea largă a fenomenului torturii, ne confruntăm cu impunitatea și cu discriminarea victimelor. Autoritățile nu au întreprins pași concreți în respectarea dreptului la reabilitare, așa cum prevede art.14 al Convenției ONU împotriva torturii, precum și Comentariile Generale Nr 3, ale Comitetului ONU împotriva torturii (13/12/2012). Dintre persoanele civile maltratate în aprilie 2009, doar 114 au fost identificate de către Comisia Guvernamentală și au primit o compensație minimă, care nu le acoperă nici pe departe daunele aduse. Toată speranța victimelor este la CEDO”.

Nicolae Rădiță, director, Centrul național al Romilor: ” După evenimentele din 7 Aprilie Moldova si-a pierdut din imaginea si credibilitatea sa pe plan internațional ce tine de respectarea Drepturilor Omului. Moldova trebuie sa se conformeze standardelor internaționale de prevenire a torturii, tratamentul inuman și respectării Drepturilor Omului, să susțină activitatea instituțiilor in domeniu in special a Mecanismului National de Prevenire a Torturii, să asigure transparenta la investigarea acelor cazuri si atragerea la răspundere persoanele vinovate!”

Ion Guzun, jurist, Centrul de Resurse Juridice: ”7 ani de impunitate înseamnă că instituțiile de drept și justiția au falimentat. Eu mi-am pierdut încrederea că judecătorii, procurorii, sau persoane din poliție, SIS și alte instituții responsabile vor răspunde pentru ilegalitățile comise. Adevărul îl vom afla prea târziu. Exact ca în țările totalitariste unde adevărul este ascuns iar persoanele nu sunt deferite justiției. De aceea, cred că Republica Moldova nu poate pretinde că ar împărtăși valorile țărilor europene.

Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului: ”Atrocitățile din 7 aprilie 2009, actele de tortură și tratamente inumaneși degradante care au avut loc în aprilie 2009 sînt în continuare vii în memoria noastră. Modul în care au fost investigate actele de tortură și faptul ca majoriatea torționarilor nu au fost pedepsiți, ba din contra unii fiind promovați în funcții înalte în sistemul de drept face ca 7 aprilie 2009 să ramînă o pată rușinoasă în istoria Republicii Moldova. Cerem ca  persoanele implicate în actele de tortură sau care au admis torturarea manifestanților pașnici și care nu au investigat/ judecat efectiv cazurile de tortura si tratamente inumane sa fie trași la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare iar cei care au avut de suferit de pe urma acțiunilor ilegale sa beneficieze de remedii efective.”

Asociația Hyde Park:”În aprilie 2009 a fost șansa noastră de a schimba ceva în Republica Moldova. Dacă dosarul violențelor din acele zile a fost gestionat atât de ineficient, putem crede că drama se poate repeta oricând”.