La 16 mai 2016, Asociația Promo-LEX și Inspectoratul General al Poliției au premiat câștigătorii Concursului de pictură “Prevenim Violența prin Artă”. Concursul reprezintă o continuare a Campaniei de prevenire a violenței în familie cu același generic, implementată la finele anului 2015. Tinerii talentați și amatori ai picturii, au fost invitați să se implice în campanie și să vină cu propriul mesaj împotriva violenței în familie, exprimat prin pictură.

În total în concurs au fost înscrise 63 de lucrări, iar 7 dintre ele au fost selectate de către juriu, ca având cele mai puternice mesaje împotriva violenței în familie. O galerie cu toate picturile din cadrul concursului găsiți aici.

„Din cauza violenței în familie, multor copii le este frică să se întoarcă acasă. Pentru ei casa nu reprezintă un cuib cu amintiri frumoase, ci un loc de tortură, o temniță”, consideră Camelia Gonța, elevă,  Școala de Arte Șoldănești, premiul special.

“Violența în familie îți fură din zbor, îți taie aripile. Copilul având un suflet atât de curat, fiind înconjurat de violență, poate deveni victima unui destin rănit. Violența trebuie eliminată din viața noastră pentru a putea salva suflete candide de la pierire”, ne spune Corina Caravasili, elevă, Colegiul Tehnologic din mun. Chișinău, locul II.

Premianții Concursului de pictură “Prevenim Violența prin Artă” sunt:

Categoria de vârstă I (până la 18 ani, conform Regulamentului de concurs):

1. Diana Limbas, Colegiul de Medicină, or Ungheni

2. Corina Caravasili, Colegiul Tehnologic, mun. Chișinău

3. Nina Arnăut, Centru de Excelență în Industria Ușoară, mun. Chișinău

Categoria de vârstă II (peste 18 ani):

1. Natalia Spatarel, Colegiul de Arte “Nicolae Botgros”, or. Soroca

2. Cristina Osmatescu, Colegiul Tehnologic, mun. Chișinău

3. Doina Mereuță, Colegiul Tehnologic, mun. Chișinău

Categoria premiul special:

Camelia Gonța, Școala de Arte Șoldănești, or. Șoldănești

De asemenea, în cadrul evenimentului a fost semnat Acordul de colaborare între Asociaţia Promo-LEX și Inspectoratul General al Poliției, care are drept scop continuarea relațiilor de parteneriat pe domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie.

Concursul de pictură “Prevenim Violența prin Artă” are drept scop sensibilizarea opiniei publice cu privire la necesitatea eliminării fenomenului violenței în familie, prin transmiterea mesajelor anti-violență și promovarea unui mod de viață fără abuz, dar și implicarea mai activă a tinerilor în activități de prevenire și combatere a fenomenului.

Mulțumim reprezentanților de la rucsacurile Miffa Moldova, pentru oferirea premiului special în cadrul concursului.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 060280980, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail [email protected]

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a constatat discriminarea pe criteriu de sex în câmpul muncii.

M. C. este specialistă în domeniul IT, iar în vara anului 2015 se află în căutarea unui loc de muncă. Petiționara a aplicat la mai multe posturi vacante, inclusiv la cel de administrator de rețea din cadrul companiei reclamate.

Potrivit declarațiilor petiționarei, anunțul privind postul vacant nu conținea detalii privind careva cerințe specifice legate de sexul persoanei. Deoarece nu a primit un răspuns, Marina a contactat compania angajatoare pentru a afla detalii despre aplicația sa. Ea a fost invitată la un interviu formal, iar la final i s-a spus că va fi contactată. Pentru că a fost din nou ignorată, Marina a mai telefonat la angajator și a aflat că postul vacant a fost suplinit. Motivul invocat de reclamat a fost faptul ca pentru postul de administrator de rețea compania avea nevoie de un bărbat și respectiv ei nu au putut angaja o femeie.

În aprilie 2016, Consiliul a constatat că faptele expuse în plângerea petiționarei reprezintă discriminare  pe criteriu de sex în câmpul muncii, conform Art. 1, 2 coroborate cu Art. 7 alin.2  lit. b) din Legea nr. 121 privind asigurarea egalității.

Potrivit avocatului Promo-LEX, Dumitru Sliusarenco: „În societatea noastră încă există percepția că femeile nu ar trebui să ocupe anumite funcții, fiind inferioare în acest sens bărbaților. Din păcate, multe femei acceptă tacit această atitudine și nu se opun discriminării în câmpul muncii. Este foarte important ca, atunci când există cazuri de discriminare, acestea să nu fie tolerate. Acest lucru va contribui la creșterea gradul de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor, la îmbunătăţirea situaţiei femeilor pe piaţa muncii și la eliminarea diferenţelor dintre genuri”.

Potrivit unui Studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare despre egalitățile salariale de gen în Moldova, salariul bărbaţilor este cu 12,4% mai mare comparativ cu salariul mediu al femeilor. Diferenţa salarială este asemenea unei taxe invizibile, achitate de 93,63% din femeile angajate în economia Moldovei. În 2014, valoarea pierderilor medii anuale, pe care le-au suportat femeile din cauza diferenţelor salariale, a fost de 7620 MDL. Această taxă invizibilă, aplicată în mare parte femeilor, are o valoare de 57150 MDL în activităţile de editare, 45199 MDL în domeniul IT, mai mult de 30000 în domeniul consultanţei în afaceri şi sectorului financiar.

Pe de altă parte un alt studiu realizat de către Centrul de Drept al Femeilor, Bărbații și egalitatea de gen în Moldova, 90,5% dintre bărbați și 81,5% dintre femei consideră că pentru o femeie cel mai important lucru este a avea grijă de casă și de a găti pentru familia ei.

Asistența juridică a fost acordată de către Asociația Promo-LEX în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităților societății civile din Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, în combaterea discriminării prin intermediul acțiunilor de advocacy”, proiect implementat de The Equal Rights Trust și Asociația Promo-LEX și finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros-Moldova.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 069637849, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail: [email protected]

La 24 aprilie 2016, în mun. Chișinău au avut loc proteste anti-guvernamentale, la care au participat câteva mii de persoane. Acestea s-au desfășurat în mai multe locații ale orașului. În cadrul evenimentelor, între unii protestatari și poliție s-au produs altercații. Peste mai mult de 10 zile de la protest, patru persoane au fost reținute de către forțele de ordine și ulterior arestate.

La 25 aprilie 2016, organizația neguvernamentală CReDO, specializată în monitorizarea întrunirilor publice, a plasat pe pagina sa de Facebook o analiză bazată pe constatările observatorilor din teren. Potrivit analizei, observatorii CReDO au fost în toate cele mai importante locuri şi momente ale demonstrației: PMAN, în jurul clădirii Guvernului, blvd. Ştefan cel Mare, str. Bulgară, str. Ismail, str. D. Cantemir. Ei au constatat că întrunirea a decurs pașnic, dar cu câteva episoade de violență care pot fi caracterizate ca huliganism individual şi în nici un caz dezordini în masă. Poliția a acționat adecvat, în mare parte a comunicat efectiv cu organizatorii şi demonstranții. Numărul redus al demonstranților de câteva mii nu a prezentat provocare substanțială pentru gestionarea politiei.

La fel, la 25 aprilie 2016, organizația neguvernamentală Promo-LEX, a plasat pe pagina sa web o analiză bazată pe constatările observatorilor din centrele raionale ale țării. Potrivit analizei, în intervalul de timp 12.00 – 15.00, observatorii Promo-LEX au constatat sistarea sau activitatea redusă a transportului public de pasageri în cel puțin 9 raioane ale țării.

Astfel, organizațiile societății civile au constatat că:

1. autoritățile au încercat să limiteze nejustificat desfășurarea evenimentului prin sistarea transportului de pasageri,
2. pe parcursul desfășurării întrunirii din 24 aprilie 2016, organele de politie au gestionat adecvat situația şi numărul redus de participanți nu a prezentat o provocare substanțială pentru gestionarea forțelor polițienești,
3. câteva epizoade izolate de violențe nu pot fi calificate ca fiind dezordini în masă, ci ca huliganism individual.

Contrar acestor constatări, la o dată nedeterminată, organele de drept au pornit urmărirea penală pe faptul dezordinilor în masă care ar fi avut loc în ziua de 24 aprilie 2016. Peste mai mult de 10 zile de la protest, patru persoane au fost reținute de către forțele de ordine.

La 5 mai 2016, Procuratura Generală a înaintat demers de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest în privința a patru persoane care au participat la protestele din 24 aprilie 2016. Aceştia sunt acuzaţi că „au participat activ la dezordini în masă, erau agresivi, incitau alți manifestați la acțiuni de violență, au aruncat cu pietre în direcția poliției, ș.a.”. Procurorii nu au explicat suficient de clar în demersul său din ce motiv este necesară arestarea celor patru şi de ce aflarea lor la libertate nu poate fi acceptată.

La 6 mai 2016, judecătoria Centru mun. Chișinău a admis demersul procurorilor și a dispus aplicarea arestului pentru un termen de 30 de zile, pentru toate cele patru persoane. Potrivit Codului de procedură penală și a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 15 aprilie 2013, judecătorii urmau să aprecieze în ce măsură neaplicarea măsurii de arest împiedica buna desfăşurare a justiţiei, prevenirea săvârșirii de către persoană a unei noi infracțiuni sau riscul că punerea în libertate a persoanei va cauza dezordine publică. Atât procurorul cât și judecătorul au argumentat necesitatea aplicării arestului prin riscul persoanelor de a prejudicia urmărirea penală prin ascunderea urmelor infracțiunii, fără însă a explica de ce consideră că aceste riscuri sunt reale şi suficiente. Instanța de judecată nu a explicat nici de ce nu pot fi aplicate măsuri alternative celei preventive (de ex. liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara, garanţia personală sau a unei organizaţii ș.a.). Instanța nu au combătut nici argumentele apărării împotriva arestării.

Arestarea trezește şi mai multe semne de întrebare având în vedere faptul că persoanele arestate s-au aflat în libertate cel puțin 10 zile după protestul din 24 aprilie 2016. Motivarea insuficientă a hotărârilor de arestare din Republica Moldova a fost constant criticată de către CtEDO. În cel puțin 18 hotărâri, CtEDO a constatat că hotărârile judecătorilor cu privire la arestare nu au fost suficient de motivate.

Semnatarii sunt indignați și de modalitatea în care a fost pronunțată încheierea de aplicare a măsurii preventive în privința lui Radu CIBOTARU, precum și de argumentarea juridică a arestului preventiv. Judecătoarea nu a citit în fața participanților la proces încheierea de aplicare a măsurii preventive. Acest comportament a fost difuzat în mass-media.

Aplicarea arestului preventiv față de protestatari în lipsa unei motivări suficiente, lasă impresia unei justiții selective care vrea să descurajeze protestatarii. Această impresie este susținută şi de modul cum cel puțin trei persoane au fost reținute. Mascații au descins în domiciliile lor la ora 6 dimineața, chiar dacă nu era vorba de infracțiuni flagrante, iar suspecții nu păreau să fie persoane care să opună rezistență.

Semnatarii declarației solicită:

• Curții de Apel Chișinău, să examineze prin prisma standardelor CtEDO şi a celor instituite de Curtea Supremă de Justiție, necesitatea arestării celor patru protestatari și să se expună convingător asupra soluției date în hotărârea sa;
• Inspecției Judiciare, să examineze dacă la adoptarea şi pronunțarea încheierii, judecătoarea Elena COSTIUC ar încălcat legea sau Codul de etică sau conduită profesională a judecătorului;
• Organelor de urmărire penală și procuraturii, să efectueze urmărirea penală prompt, corect și cu respectarea demnității umane și a drepturilor omului.
• Atragerea de către CSM la răspundere disciplinară a judecătorilor care nu s-au conformat standardelor de argumentare detaliată și întemeiată a încheierilor judecătorești în cazul nominalizat.

 Organizațiile semnatare:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
2. Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova,
3. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC),
4. Amnesty International-Moldova,
5. Asociația „Promo-Lex”,
6. Transparency International-Moldova,
7. BPW Moldova,
8. Fundația pentru Dezvoltare din Moldova,
9. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
10. Institutul de Politici Publice (IPP),
11. REC-Moldova,
12. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova,
13. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
14. Mișcarea Ecologistă din Moldova,
15. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltare Durabilă,
16. Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”,
17. Institutul de Politici și Reforme Europene,
18. Fundația Est-Europeană,
19. Asociația Micului Business,
20. BIOS,
21. Asociația pentru Politică Externă.

La 12 mai 2016, Judecătoria Rezina a admis cererea Promo-LEX de ridicare a excepției de neconstituționalitate privind dreptul de acces la justiție pentru persoanele declarate incapabile.

Astfel Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea Asociației Promo-LEX și să verifice constituționalitatea următoarelor articole 57 alineatul 2, 58 alineatul 21, 170, alineatul 1, litera c, 267, litera b, a 306, alineatul 1 și articolul 308 alineatul 2, Codul de Procedură Civilă a Republicii Moldova.

Amintim că, la 15 aprilie 2016, Asociația Promo-LEX a inițiat o cauză privind restabilirea capacității juridice a unei persoane declarate incapabile. Detalii aici.

Potrivit Raportului publicat de Raportorul Special privind sărăcia extremă și drepturile omului, al ONU  Magdalena Sepúlveda Carmona: „O persoană plasată sub tutelă – în mod frecvent o persoană cu dizabilități mintale și intelectuale – își pierde toate drepturile legale și nu se poate implica în nici o acțiune socială și legală de bază, cum este căsătoria, votarea, solicitarea beneficiilor sociale, oferirea consimțământului sau refuzului referitor la tratament. De asemenea, persoanele plasate sub tutelă nu au dreptul la contestarea tutelei. Măsurile de tutelă și incapacitate sunt incompatibile cu Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în particular Articolul 12”.

Asistența juridică a fost acordată de către Asociația Promo-LEX în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităților societății civile din Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, în combaterea discriminării prin intermediul acțiunilor de advocacy”, proiect implementat de The Equal Rights Trust și Asociația Promo-LEX și finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros-Moldova.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 060280980, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail:[email protected]

În atenția 

Domnului Pavel Filip,
Prim-ministru

Domnului Gheorghe Bălan,
Viceprim-ministru pentru Reintegrare

Piața Marii Adunării Naționale nr. 1,mun. Chișinău, Republica Moldova, MD-2033

6 Mai 2016

                                                                                                         Petiție Publică
S.O.S. LYPOVCHENKO OLEKSANDR!
Opriți tortura în regiunea transnistreană!

Noi, semnatarii acestei petiții, solicităm autorităților Republicii Moldova să asigure realizarea obligațiilor asumate la nivel internațional, prin ratificarea Convenției ONU împotriva torturii și altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (UNCAT), Protocolului opțional la aceiași Convenție (OPCAT), cât respectarea angajamentelor asumate de către
Guvernul RM, în cadrul primei Evaluări Periodice Universale (EPU) din 2011.

Prezenta petiție este adresată dlui Pavel Filip, Primul-ministru și dlui Gheorghe Bălan, Viceprim-ministru pentru Reintegrare, pentru a întreprinde măsuri urgente în vederea asigurării vieții și securității personale ale lui Oleksandr Lypovchenko. Bărbatul este originar din Dnestrovsk și a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare, pentru faptul că și-a exprimat liber în internet, dar cât și în caietul personal, convingerile sale față de administrația de facto de la Tiraspol, detalii aici.

De mai bine de jumătate de an, Ekaterina Lypovchenko mama acestuia, alertează în mod constant atât autoritățile constituționale – Biroul de Reintegrare al RM, Avocatul Poporului, precum și administrația de facto – ”Împuternicitul pentru drepturile omului” din regiunea transnistreană, cât și instituțiile  internaționale acreditate în Moldova: Misiunea OSCE, Ambasada Federației Ruse, Ambasada Ucrainei, cu privire la lipsa unui proces echitabil în cauza fiului, condițiile inumane de detenție în care este plasat, cât și lipsa asistenței medicale calificate de care urgent are nevoie. Dar este regretabil că toate acțiunile ei întreprinse pentru a-i  apăra drepturile lui  Oleksandr Lypovchenko, rămân fără atenția și fără de un rezultat adecvat.

Potrivit declarațiilor mamei, ”examinarea în fond” a cauzei fiului ei, a avut loc în lipsa unui proces echitabil. Toate demersurile și cererile făcute în cadrul acestui ”proces” erau respinse nemotivat, încălcându-se unele din cele mai sacre principii: contradictorialitatea procesului și egalitatea armelor de apărare. ”Sentința” a fost emisă în lipsa “învinuitului”, fără a i se acorda dreptul la ultimul cuvânt, pentru că în opinia ”judecătorului”, acesta ”vorbea prea mult”.

Astfel, în lipsa unui sistem judiciar capabil să răspundă standardelor internaționale, persoanele supuse acestei pretinse justiții din regiunea transnistreană, ajung să devină victime al regimului de la Tiraspol, lipsite ilegal de libertate, supuse torturii fără acces la remedii eficiente.

În semn de protest împotriva reținerii și condamnării sale ilegale, în rezultatul unui ”proces” lipsit de echitate, începând cu 7 iulie 2015 Oleksandr a declarat greva foamei, periodic renunțând la această formă de protest din cauza sănătății precare, dar și a presiunilor din partea ”administrației”  izolatorului nr.3 din Tiraspol (”СИЗО-3 ГСИН МЮ ПМР”) în care este deținut ilegal.

Potrivit informațiilor furnizate de administrația de facto din regiune, sunt identificate și înregistrate unele complicații ale maladiilor de care suferă acesta (hepatita C și insuficiența cardio-vasculară), cum ar fi: ”modificări (tulburări) trofice ale membrilor inferioare” și „edeme ale membrilor inferioare”. Potrivit clasificării internaționale a bolilor (ICD-10) insuficiența venoasă (tromboflebită) – este o patologie destul de gravă și în cazurile netratate, provoacă o varietate de complicații, inclusiv decesul.

Începând cu data de 17 martie 2016, Oleksandr a reluat protestul împotriva ilegalităților admise față de el și până în prezent se află în greva foamei. Potrivit declarațiilor dnei. Lypovchenko, fiul său se află într-o stare gravă, cu riscuri pentru viață și sănătate, ce necesită în mod urgent o asistență medicală calificată.

La 7, 8 și 14 aprilie 2016, Oleksandr Lypovchenko a fost bătut cu pumnii și picioarele în regiunea rinichilor de către gardienii izolatorului (”СИЗО-3 ГСИН МЮ ПМР”). El a fost transferat în carceră pentru refuzul de a se alimenta.[1] La întrevederea din 14 aprilie 2016 mama l-a găsit extenuat, avea pete galbene pe corp și abia de mișca picioarele. Solicitările privind spitalizarea lui pentru o investigație medicală adecvată, sunt refuzate continuu.

La 29 aprilie 2016, Asociația Promo-LEX a sesizat de urgență Raportor special al ONU privind tortura şi alte pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, cât și Organizația Mondială împotriva Torturii (OMCT) privind cazul lui Oleksandr.

Având în vedere gravitatea faptelor expuse și a angajamentelor asumate de către Republica Moldova,  prin prezenta petiție,  SOLICITĂM autorităților sesizate:

Să condamne  public, în numele Statului pe care îl reprezintă, actele de tortură și rele tratamente admise față de  Oleksandr Lypovchenko.
Să solicite administrației de facto din regiunea transnistreană, asigurarea securității personale a lui Oleksandr Lypovchenko.
Să asigure  în regim de urgență organizarea asistenței medicale calificate lui Oleksandr Lypovchenko, prin intermediul administrației de facto, inclusiv cu aportul instituțiilor internaționale acreditate în Republica Moldova.

De asemenea, având în vedere că unul din obiectivele PNADO 2014 a fost sensibilizarea organismelor internaționale şi a misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, SOLICITĂM autorităților vizate în prezenta petiție:

Să sesizeze instituțiile internaționale acreditate în Republica Moldova cu privire la situația pe acesc caz și să solicite suport în organizarea unei întrevederi cu Oleksandr Lypovchenko, în izolatorul nr.3 din Tirapsol (”СИЗО-3 ГСИН МЮ ПМР”),  în vederea monitorizării și documentării obiective a stării lui de sănătate și a cazului, per ansamblu.
Să solicite efectuarea unei vizite în regiunea transnistreană, a Raportorului special al ONU privind tortura şi alte pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Semnatari:

1. Asociația Promo-LEX
2. RCTV Memoria, ONG
3. Amnesty International Moldova
4. Coaliția Nediscriminare
5. Centrul pentru Resurse Juridice
6. IDIS Viitorul
7. Gender-Centru
8. Centrul Internațional “La Strada”
9. Centrul de asistență și consiliere pentru agresorii familiali Drochia
10. Transparency International Moldova
11. Mişcarea Ecologistă din Moldova
12. Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor şi Potenţialelor Victime ale Traficului de Fiinţe Umane
13. Asociația Psihologilor din Tighina
14. Centrul Național de Mediu
15. TERRA-1530
16. Centrului de Drept al Femeilor
17. AFPMDD (Women’s Association for the Environment Protection and Sustainable Development)
18. Fundația Est-Europeană
19. Institutul pentru Politici și Reforme Europene
20. REC Moldova
21. Centrul de Inițiative pentru Tineri “DACIA”
22. IP Centrul de Criză familială SOTIS
23. Asociația împotriva Violenței în Familie “Casa Mărioarei”
24. Uniunea Organizațiilor Invalizilor din RM
25. BIOS
26. Asociația Micului Business(AMB)
27. DIALOG-Pro
28. AO Onoarea
29. Dreptul Femeii Contemporane

[1] Если он говорит, что его избивают, значит, это уже невыносимо: http://pitkamnet.mediacenter.md/obraschenie_na_gliniyu/1044-esli-on-govorit-chto-ego-izbivayut-znachit-eto-uzhe-nevynosimo.html; Голодовка, как протест против произвола: http://pitkamnet.mediacenter.md/obraschenie_na_gliniyu/1027-golodovka-kak-protest-protiv-proizvola.html;  Гражданка Л. сообщила, что к её сыну применялись пытки http://pitkamnet.mediacenter.md/obraschenie_na_gliniyu/1023-grazhdanka-l-soobschila-chto-k-ee-synu-primenyalis-pytki.html.

La 27-28 aprilie a avut loc Moldova ICT Summit 2016, cel mai importat eveniment din domeniu, unde sunt discutate ultimele tendințe și provocările cu care se confruntă industria ICT la nivel global. Este un evenimentul care reunește nu doar profesioniștii din domeniu, dar și reprezentanți atext ITC Summiti sectorului business, multinaționale, mediul academic, organizații neguvernamentale și autorități publice. Despre drepturile omului în era digitală, la eveniment a vorbit, Ion Manole, directorul executiv Promo-LEX.

“Moldova este mai mult sau mai puțin în pas cu evoluția tehnologiilor moderne, însă, cunoaștem cu toții că utilizarea spațiului digital necesită o reglementare foarte strictă. Utilizarea internetului în primul rând trebuie să asigure securitate, care este foarte importantă din perspectiva drepturilor omului”, a menționat Ion Manole.

Directorul Promo-LEX a adus mai multe exemple de acțiuni abuzive, care au avut loc în spațiul virtual, împotriva jurnaliștilor din regiunea transnistreană. Un alt caz a fost crearea site-ului eroii.md unde au fost publicate absolut toate datele cu caracter personal inclusiv pozele colaboratorilor de poliție și ale membrilor lor de familie (inclusiv copii). “În contextul informaților prezentate, apare necesitatea unor reglementări mai speciale pentru protejarea online a jurnaliștilor, în special a celor de investigație, a avocaților și apărătorilor drepturilor omului pentru ca alte categorii de cetățeni să se simtă în siguranță”, consideră Ion Manole.

În discursul său, Directorul Promo-LEX a mai abordat subiecte precum necesitatea reglementării  în actele normative a drepturilor omului în Internet,  accesul liber la sursele de informare digitală în regiunea transnistreană, Legea “Big Brother”.

“Înțelegem foarte bine necesitatea unui control mai strict a spațiului digital în contextul provocărilor cu care se confruntă lumea modernă, însă acestea nu pot fi folosite disproporționat, abuziv sau ca pretext pentru a lupta cu oponenții politici sau civici, așa cum se întâmplă tot mai des în unele state”, a mai spus Ion Manole.

Discursul integral aici.

Din cele 28 de formaţiuni politice care au prezentat rapoarte financiare anuale pentru anul 2015, la Comisia Electorală Centrală, doar 10 (PLDM, PL, PSRM, PPPN, PLR, PNL, PPCNM, PSP, PPDA, PPPFP) au avut rapoartele conforme normelor de completare. Astfel au fost identificate erori în rapoartele a 18 formaţiuni politice. Erorile constau în necorespunderea conţinutului intrărilor financiare cu ieşirile (PM, PPCD) iar în marea majoritatea a cazurilor deficienţa consta în completarea parţială a liniilor bugetare – spaţiile goale neavând nici o conotaţie financiară.

Erori ce poartă o conotaţie financiară au fost depistate la compararea datelor primului compartiment al raportului financiar cu cel de al doilea. Astfel au fost depistate cazuri în care formaţiunile politice aveau personal angajat şi sedii în locaţiune, dar care la cheltuieli au indicat 0 lei, sau într-un caz (PDM) a raportat cheltuieli de personal în compartimentul II, deşi în compartimentul I nu a livrat date privind numărul de personal sau neindicând în compartimentul I vreo organizaţie internaţională la care este membru, a declarat totuşi cheltuieli pentru plata cotizaţiilor de membru în organizaţiile internaţionale. Îngrijorător este faptul că deşi toate partidele au membri, doar 9 au colectat cotizaţii, iar dintre acestea doar 6 au raportat cotizaţii semnificative.

Organizațiile semnatare condamnă vehement declarațiile discriminatorii ale Mitropolitului Moldovei Vladimir, făcute în cadrul ședinței Parlamentului Republicii Moldova din 27 Aprilie 2016 și tolerarea, ba chiar susținerea acestora, de către unii deputați.  

La 27 aprilie 2016, Mitropolitul Moldovei Vladimir, în discursul său în fața legislativului, a pledat pentru abrogarea “Legii  Antidiscriminare”, invocând că aceasta protejează drepturile minorităților sexuale și că astfel de legi duc „la destabilizarea situației în societate și prăbușirea valorilor noastre creștine.” Spre regret, mai mulți deputați au aplaudat această chemare.

Declarațiile Mitropolitului încalcă limitele unui discurs religios, fiind făcute în forul legislativ al statului. Amintim că Republica Moldova este un stat laic. De asemenea, declarațiile au atins grav egalitatea și demnitatea umană a persoanelor LGBT, care în viziunea Mitropolitului nu merită să se bucure de tratament egal. De asemenea, declarația este eronată, deoarece limitează Legea 121 la un singur grup protejat.

Reacția deputaților care au aplaudat denotă lipsa responsabilității și respectării principiului egalității și nediscriminării.

Reamintim că Legea cu privire la asigurarea egalității protejează de tratament discriminatoriu toate persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenență politică sau orice alt criteriu similar.

De asemenea, reamintim că promovarea mesajelor cu caracter discriminatoriu, în adresa oricărui grup de persoane, este de neadmis într-un stat de drept și democratic, care potrivit Constituției și tratatelor internaționale, protejează și promovează în mod egal drepturile și libertățile tuturor oamenilor.

Ne exprimăm profundul regret că tribuna Parlamentului servește mijloc de promovare a unor mesaje dezechilibrate care contravin principiilor și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului. Amintim că Republica Moldova este parte a unui șir de convenții care consacră principiul egalității și nediscriminării.

Articolul 1, (3) al Constituției Republicii Moldova stabilește că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui […] reprezintă valori supreme şi sunt garantate. De asemenea, articolul 16 al Constituției consfințește principiul Egalității, astfel încât respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului iar egalitatea cetățenilor în fața legii și autorităților publice este garantată.

În concluzie, fiind conștienți de importanța și impactul pe care o au asupra societății mesajele discriminatorii, și având în vedere ingerința admisă în drepturile și libertățile fundamentale protejate de Constituție și garantate de tratatele internaționale, solicităm abținerea de la promovarea mesajelor discriminatorii, inclusiv în Plenul Parlamentului Republicii Moldova.

Cu această ocazie, reamintim obligația Parlamentului Republicii Moldova să contribuie la prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în societate. Republica Moldova încă are restanțe privind cadrul legal național, alocarea resurselor suficiente pentru activitatea Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității  și abilitarea acestuia cu competențe depline .

SEMNATARI:

• Asociația Promo-LEX
• Coaliția Nediscriminare
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova
• Asociaţia Obștească AFI (Act For Involvement)
• Centrul Național al Romilor
• Asociația pentru Politică Externă
• Institutul de Politici Publice
• Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”
• Centrul pentru Jurnalism Independent
• Transparency International-Moldova
• Institutul pentru Politici și Reforme Europene
• Fundația pentru Dezvoltare
• Centrul de Resurse Tineri și Liberi
• Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Republica Moldova
• Tinerii pentru Dreptul la Viață
• Asociația Presei Independente
• REC-Moldova
• Institutul de Instruire in Dezvoltare „MilleniuM”

La 27 aprilie 2016, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative din domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.

Modificările operate la cele 12 acte normative vor permite o abordarea mai comprehensivă a fenomenului violenței în familie, dar și soluționarea mai eficientă a cazurilor.

Potrivit Liliei Potîng, juristă Promo-LEX: “Scopul acestor modificări este eficientizarea mecanismului de soluționare a actelor de violență în familie și implementarea atât a recomandărilor instituțiilor Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW), cât și a recomandărilor societății civile. Totodată, scopul acestor modificări este de a armoniza prevederile legislației naționale cu Comitetul ad-hoc cu privire la prevenirea și combaterea violenţei împotriva femeilor și a violenţei în familie (CAHVIO)”.

Menționăm că, în ultimii trei ani, Asociația Promo-LEX a recomandat  în repetate rânduri și a depus eforturi pentru urgentarea aprobării proiectului de lege.

Promo-LEX a participat la ședințele Consiliului coordonator interministerial în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, a contribuit cu opinie informativă asupra proiectului de lege vizat. De asemenea, Asociația a contribuit, alături de alte organizații, la notele informative elaborate în acest sens, de către Coaliția Națională „Viaţă fără Violență în familie”.

Vedeți și:

Raport Drepturile Omului în Moldova / Retrospectiva anului 2014 (Publicat 2015)

RAPORTUL de evaluare a modului de emitere și executare a ordonanțelor de protecție în cazurile de violență în familie în perioada 2012-2014  (Publicat 2015)

Raport Drepturile Omului în Moldova / Retrospectiva anilor 2012-2013 (Publicat 2014)