Asociația Promo-LEX salută reluarea lucrărilor Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană (formatul de negocieri “5+2”)[1] și se adresează participanților cu următorul mesaj:

Asociația Promo-LEX își exprimă convingerea că anume discuțiile și negocierile politice reprezintă cel mai eficient instrument de identificare a soluțiilor privind rezolvarea conflictului transnistrean.

Promovarea și apărarea drepturilor omului sunt elemente fundamentale, necesare pentru dezvoltarea unei societăți moderne, bazate pe demnitatea și respectul față de toate ființele umane. În acest context, reiterăm faptul că în regiunea transnistreană există numeroase probleme legate de monitorizarea și respectarea drepturilor omului,[2] în special lipsa oricăror instrumente de eficiente de monitorizare și apărare a drepturilor sociale, politice, culturale si economice.

Convingerea Asociației Promo-LEX rămâne una bazată pe normele dreptului internațional, a principiilor privind obligația de a promova si respecta demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea și condițiile statului de drept. Totodată, deoarece drepturile omului au fost declarate drept norme juridice universale aplicabile[3], Promo-LEX își exprimă din nou convingerea și se adresează în mod repetat participanților din cadrul Formatului 5+2 să inițieze un proces de identificare a unor instrumente ad-hoc și temporare, care ar permite atât monitorizarea situației privind drepturile și libertățile fundamentale cât apărarea lor într-un mod transparent, corect și eficient. Acest proces trebuie să includă invitarea și participarea unui cerc larg de experți și actori relevanți, inclusiv din partea organizațiilor neguvernamentale locale, naționale și internaționale.

Asociația Promo-LEX solicită aplicarea uniformă a principiilor răspunderii juridice pentru a responsabiliza persoanele care dețin controlul asupra unui teritoriu sau care abuzează ori încalcă drepturile fundamentale ale omului. Amintim în acest sens despre faptul că orice administrație, fie această de jure ori de facto, are obligația de a respecta drepturile și libertățile fundamentale, recunoscute internațional și este responsabilă pentru încălcarea acestora.

Asociația Promo-LEX se arată îngrijorată de ignorarea problemelor și de evoluția situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, de lipsa oricărui interes privind mediul în care se dezvoltă și activează societatea civilă, apărătorii drepturilor omului și libertatea presei în acest spațiu. În legătură cu aceste îngrijorări, Asociația a adresat anterior numeroase apeluri autorităților constituționale și organizațiilor internaționale relevante, recent fiind expediate rapoarte către Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU în cadrul Evaluării Periodice Universale (EPU), în care au fost formulare recomandări pe diverse domenii care necesită abordare imediată[4].

Asociația consideră prioritară necesitatea identificării în cadrul procesului de negocieri a unor soluții pentru crearea unor mecanisme şi instrumente legale şi credibile, care ar garanta monitorizarea, promovarea și apărarea drepturilor şi a libertăților fundamentale ale omului în regiunea transnistreană a R.Moldova.

În acest sens, cu ocazia reluării procesului de negocieri, Asociaţia Promo-LEX solicită Republicii Moldova, OSCE, Ucrainei, Federației Ruse, Uniunii Europene şi Statelor Unite, (participanți 5+2) să inițieze în cel mai scurt timp proceduri pentru crearea unor mecanisme legale şi credibile pentru locuitorii regiunii transnistrene. Acestea, ar servi drept instrumente practice pentru populația regiunii în vederea protejării şi apărării drepturilor lor fundamentale și constituționale.

Promo-LEX consideră că aspectele ce țin de drepturile omului sunt elemente de bază care vor ajuta pozitiv și eficient procesul de identificare a soluțiilor pentru rezolvarea pașnică și politică a problemei transnistrene. Ignorarea acestor aspecte, procesul de negocieri va rămâne unul formal, ineficient și fără rezultate, așa cum a fost de la bun început.

Chișinău,
2 iunie 2016

Pentru mai multe detalii, contactaţi: Alexandru POSTICA, Director de Program,  Tel: (22) 450024, e-mail: [email protected]

Societatea civilă își exprimă îngrijorarea față de pornirea urmăririi penale împotriva judecătoarei Domnica MANOLE, solicitată de Procurorul General, pe motiv că aceasta „a pronunțat cu bună-știință o hotărâre contrară legii” atunci când a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind refuzul în organizarea referendumului.

La 14 aprilie 2016, la cererea unui grup de iniţiativă pentru organizarea referendumului de modificare a Constituţiei, judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Domnica MANOLE a anulat decizia CEC din 30 martie 2016 privind refuzul în organizarea referendumului. Judecătorul a obligat CEC să adopte o hotărâre cu privire la inițierea referendumului pentru revizuirea Constituției Republicii Moldova. Judecătorul a constatat că grupul de inițiativă a colectat numărul necesar de semnături prevăzut de art. 141 din Constituţie (200,000 de semnături, inclusiv câte 20,000 din cel puţin jumătate de unităţile administrative existente în anul 2000).

Hotărârea Curții de Apel a fost însă contestată de CEC la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar  CSJ a constatat că hotărârea CEC este legală, a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău și a respins cererea de chemare în judecată a grupului de iniţiativă.

Ulterior, Procurorul General interimar a expediat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare prin care cere acordul cu privire la pornirea urmăririi penale şi pedepsirea judecătorului Domnica Manole. În sesizare sa, Procurorul interimar  susţine că magistrata ar fi pronunţat cu bună ştiinţă o hotărâre contrară legii utilizând argumentele completului Curţii Supreme de Justiţie, printre care adoptarea unei hotărâri ilegale, interpretarea eronată a normelor legale, aplicarea unei legi care nu urma a fi aplicată dat fiind abrogarea acesteia și depăşirea limitelor împuternicirilor.

Societatea civilă consideră sesizarea Procurorului General interimar ca fiind una tendențioasă și periculoasă pentru tot sistemul judecătoresc pentru că ea nu se referă deloc la adoptarea hotărârii în cauză de către judecătorul Manole cunoscând că ea este ilegală, un element fără de care nu poate fi pornită o urmărire penală. Această sesizare poate fi catalogată drept o intimidare a judecătoarei care a anulat un act administrativ.

Conform standardelor internaționale, judecătorul nu poate fi supus răspunderii penale pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluarea probelor, cu excepția cazurilor de rea-credință. În plus, judecătorii nu trebuie să fie responsabili personal în cazul în care decizia lor este infirmată sau modificată într-o cale de atac.

În cazul de față, este vorba despre interpretări diferite date normelor constituționale de instanța de fond și CSJ, care se datorează în mare parte caracterului confuz al art. 141 din Constituție. Art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție nu indică clar numărul unităților administrativ-teritoriale. Prin aplicarea acestei norme numărului actual de raioane, reiese că a doua frază din același alineat solicită un număr aproximativ dublu de semnături comparativ cu prima frază. Această carenţă nu a fost clarificată pe parcursul a mai multor ani, deși a fost stabilită de Curtea Constituțională în Decizia nr.10 din 18 iulie 2008 și discutată pe larg în societate. CEC a interpretat norma ca solicitând câte 20,000 de semnături din 18 raioane. Judecătorul Manole a calificat interpretarea respectivă ca una abuzivă. Colegiul CSJ a interpretat cerințele Constituției în mod similar CEC. Se pare că dna Manole s-a bazat pe Codul de procedură civilă, conform căreia apărarea judiciară nu poate fi refuzată din cauza neclarității legii.

Este vorba de o interpretare diferită a legii dată de două instanțe de judecată unei norme constituționale, fapt întâlnit frecvent într-o societate democratică. Nu există nici norme clare și nici o practică judiciară clară cu privire la interpretarea art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție. Chiar dacă decizia CSJ este irevocabilă, ea nu este suficient de convingătoare, or sugerează că pentru iniţierea referendumului republican este nevoie de cel puţin 360,000 de semnături chiar dacă Constituţia operează cu cifra de 200,000.

În acest caz, aspectele individuale de asemenea sunt importante. Pe de altă parte, subiectul sesizării este unul politizat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la scopul sesizării. Pe de altă parte, judecătorul vizat în sesizare este o persoană notorie din sistemul judecătoresc care a vorbit public în repetate rânduri despre probleme sistemice din sistemul judiciar, în special cu privire la promovarea judecătorilor și a unor inițiative periculoase pentru independența judecătorilor. Ea este și membră a Colegiului Disciplinar, participând în ultimul an în mai multe cauze sensibile în cadrul cărora le-au fost aplicate sancțiuni disciplinare, inclusiv unor judecători de la CSJ. De asemenea, sesizarea vine în contextul concursului pentru ocuparea unei funcţii vacante la CSJ, la care participă şi judecătorul vizat.

Având în vedere cele menționate mai sus, semnatarii prezentului apel, solicită:

• Procurorului General interimar:

a. Explicarea acuzațiilor aduse judecătoarei Domnica Manole pentru pornirea urmăririi penale,
b. Publicarea sesizării, dat fiind rezonanța și potențialul impact asupra sistemului judiciar.

• Consiliului Superior al Magistraturii:

a. Examinarea sesizării Procurorului General interimar în ședință publică,
b. Examinarea minuţioasă a tuturor aspectelor cauzei și argumentarea convingătoare a hotărârii adoptate.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare ale apelului:

1. Ambasada Drepturilor Omului,
2. Asociația „Promo-LEX”,
3. Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri,
4. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
5. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
6. Asociația Presei Independente (API),
7. Centrul de Investigații Jurnalistice,
8. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
9. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
10. Institutul de Politici Publice (IPP),
11. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”),
12. Transparency International Moldova (TI-Moldova).

Unui grup de romi le-a fost interzis accesul la o piscină, în orașul Drochia, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a constatat discriminarea.

În vara anului 2015, Ion Bucur, Romeo Bucur și Roman Cebotari, împreună cu alți prieteni au decis să viziteze o piscină. Deoarece cunoșteau despre cazurile anterioare de interdicție a accesului pentru etnicii romi, Ion Bucur a telefonat la local și a făcut o rezervare. Cu toate acestea, în momentul în care au ajuns la piscină administrația le-a comunicat că nu le permite accesul și a indicat la un afiș pe care scria “Ne rezervăm dreptul de a ne alege clienții”. La solicitarea unei explicații li s-a comunicat de către administrație că romii fac “râs și bardac” și că “voi (romii) sunteți toți tot una”. Petiționarii menționează că astfel de cazuri de discriminare sunt comise sistematic de către reprezentanții localului în raport cu persoanele de etnie romă.

În noiembrie 2015, petiționarii au înregistrat o plângere la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (CPEDAE), unde au invocat discriminare în acces la serviciile disponibile publicului pe criteriu de origine etnică – rom.

La 09 februarie 2016, CPEDAE a constatat faptul discriminării în cazul petiționarilor Ion Bucur, Romeo Bucur și Roman Cebotari pe criteriu de etnie, conform Art. 1, 2 coroborat cu art. 8 lit f) din Legea nr. 121 privind asigurarea egalității.

Astfel potrivit deciziei Consililui pentru egalitate reclamantul urmează să întreprindă toate măsurile necesare pentru a evita în viitor situații similare și va elabora un set de reguli clare și bine definite privind accesul în local și se va asigura că sunt aduse la cunoștință potențialilor clienți.

Potrivit avocatului Promo-LEX Vadim Vieru: “Persoanele de etnie romă continuă să fie discriminate sistematic datorită mai multor prejudecăți ce persistă în societate. Acest lucru este confirmat și de cel mai recent sondaj de opinie realizat în anul 2015 de către Consiliu pentru egalitate în colaborare cu Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Potrivit sondajului persoanele de etnie romă reprezintă una din cele mai discriminate categorii sociale, alături de persoanele cu dizabilități, persoanele infectate cu HIV/SIDA și persoanele LGBT. Decizia Consiliului pronunțată în cauza Bucur și alții demonstrează că aceștia au fost discriminați anume în baza unor prejudecăți și stereotipuri. Aceste stereotipuri nu trebuie admise sub nici o formă în relațiile agenților economici cu clienții săi, indiferent de categoria socială din care fac parte”.

Asistența juridică a fost acordată de către Asociația Promo-LEX în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităților societății civile din Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, în combaterea discriminării prin intermediul acțiunilor de advocacy”, proiect implementat de The Equal Rights Trust și Asociația Promo-LEX și finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros-Moldova.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 069637849, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail: [email protected]

Organizațiile semnatare se arată îngrijorate cu privire la secretizarea informației despre candidații la funcții publice în conformitate cu prevederile Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008 „privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţiile publice”.

În anul 2014, în urma semnării Acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat responsabilitatea pentru realizarea reformelor necesare în vederea apropierii Republicii Moldova de standardele europene. Astfel, conform prevederilor Planului de Acțiuni RM-UE 2014-2016, pct. 16 (titlul III) privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, a corupției și a altor activități ilegale, integritatea funcționarilor publici, combaterea corupției, precum și implementarea standardelor etice și de conduită anticorupție ar fi trebuit să devină unul dintre principalii piloni de reformare al sistemului administrativ. În lipsa unor astfel de reforme, asupra sistemului  planează în continuare suspiciuni de corupție.

În acest condiții, organizațiile semnatare reamintesc faptul că, conform Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008 toţi titularii și candidații la funcții de ”demnitate publică” sau ”publice de conducere” trebuie să fie verificați de Serviciul de Informații și Securitate cu scopul prevenirii şi combaterii corupţiei în autorităţile publice, prevenirii ocupării funcţiilor publice de către persoane care prezintă o ameninţare pentru interesele securităţii naţionale, determinării gradului de îndeplinire de către titulari şi candidaţi a cerinţelor de încadrare şi a gradului de respectare a restricţiilor stabilite de lege, prevenirii, identificării şi excluderii factorilor de risc, stabilirii autenticităţii informaţiilor comunicate de titularii şi de candidaţii la funcţii publice în documentele depuse pentru ocuparea lor, realizării măsurilor prevăzute de lege, orientate spre excluderea faptelor ce pot constitui o ameninţare a intereselor securităţii naţionale.

În context, menționăm că avizele SIS sunt secretizate şi astfel nu sunt aduse la cunoştinţa publicului fiind accesibile doar pentru un cerc restrâns de persoane care au acces la secretul de stat. În acest fel, spre exemplu, în cazul alegerii judecătorilor de CSM, doar 3 din 9 membri au acces la avizele secrete ale SIS, și anume: Președintele CSJ, Procurorul General și Ministrul Justiției. În acest mod, ceilalți 6 membri supun votului candidații, neavând informații complete despre aceștia şi în special avizul secret al SIS.

În același timp, în cazul numirii viitoarei componențe a CEC, în conformitate cu, art. 19, alin. 3 al Codului Electoral, este prevăzut ca rezultatele verificării în baza Legii 271 trebuie să fie date publicității de autoritatea care îi confirmă în funcție pe membrii Comisiei, adică de Parlament. Menționăm, că la data de 11 aprilie 2016, Comisia Parlamentară juridică, numiri și imunități a analizat proiectul de hotărâre privind desemnarea unor membri ai Comisiei Electorale Centrale, în urma căreia a avizat pozitiv lista candidaților. Informația a fost făcută publică abia pe data de 13 aprilie 2016, iar în aceaşi zi, un şir de organizații ale societății civile au publicat un apel prin care au solicitat verificarea compatibilității candidaților cu criteriile prevăzute de lege. La 14 aprilie 2016 în cadrul ședinței plenare Parlamentul a desemnat candidații pentru funcția de membru CEC, inițiind procesul de verificare în conformitate cu prevederile Legii nr. 271. În conformitate cu prevederile art. 11, alin. 1 a Legii 271, SIS trebuia să transmită avizul Parlamentului în termen de 30 zile, prelungirea termenului fiind admisă în cazul în care sunt necesare verificări suplimentare. Până la momentul emiterii apelului, subiectul privind confirmarea în funcție a viitorilor membri CEC nu a fost stabilit pe ordinea de zi a Parlamentului și nu este clar de ce avizele SIS nu sunt făcute publice de Parlament precum și cauzele extinderii termenului de verificare a candidaților. Totuși, contrar unei proceduri clare, pe ordinea de zi a Parlamentului din 26 mai 2016 este inclusă examinarea repetată a proiectului nr. 153 din 11 aprilie 2016 privind desemnarea membrilor CEC, chiar dacă aceştia au fost deja desemnați și ar fi cazul să fie examinat un nou proiect privind confirmarea în funcție la care să fie anexate avizele SIS și Comisiei juridice, numiri și imunități.

Astfel, organizațiile semnatare atrag atenția membrilor Parlamentului Republicii Moldova, precum și Serviciului de Informație și Securitate despre necesitatea transparentizării procesului de selectare a candidaților la funcții publice și asigurarea cadrului legal uniform în vederea prevenirii corupției, precum și pentru combaterea acesteia, inclusiv la nivel instituțional. Mai mult, organizațiile semnatare, pornind de la aplicarea practică a prevederilor Legii nr. 271 în privința candidaților la funcții în sistemul judecătoresc, au dubii rezonabile că avizele SIS pot fi secretizate, contrar prevederilor legale și în cazul candidaților la funcția de membru a CEC.

În concluzie, organizațiile semnatare solicită:

1. Publicarea avizelor SIS elaborate în conformitate cu prevederile Legii nr. 271 în privința candidaților la funcia de membru a Comisiei Electorale Centrale, explicarea cauzelor din care avizele nu au fost prezentate în termenul de 30 zile prevăzut de lege, precum şi examinarea unor proiecte separate privind confirmarea în funcție a viitorilor membri a CEC;
2. În scopul aplicării uniforme a legislației, desecretizarea și publicarea avizelor SIS elaborate în conformitate cu prevederile Legii nr. 271 în privința tuturor candidaților și persoanelor numite în funcție după 14 aprilie 2015 (dată la care au fost publicate modificările la art. 19 al Codului Electoral) care necesită a fi verificate de către SIS în temeiul Legii nr. 271;
3. În cazul persoanelor ce nimeresc sub incidența Legii nr. 271, numite în funcție după 14 aprilie 2015 fără verificarea de SIS, să fie inițiată verificarea imediată a acestora, în temeiul legii menționate;
4. Inițierea imediată a modificării prevederilor Legii nr. 271 și altor legi în vederea asigurării obligativității publicării tuturor avizelor SIS în privința tuturor categoriilor de persoane ce sunt vizate de prezenta lege.

Organizații semnatare:

1. Asociația Promo-LEX
2. IDIS Viitorul
3. Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM)
4. Fundația Est-Europeană
5. Centrul de Resurse DIALOG-Pro
6. Transparency International Moldova
7. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
8. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
9. Centrul Naţional de Mediu
10. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
11. Institutul pentru Politici Publice (IPP)
12. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
13. Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte
14. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
15. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltare Durabilă (AFPMDD)
16. Miscarea Ecologica din Moldova
17. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova
18. Terra-1530
19. Fundația pentru Dezvoltare (FAM)
20. Asociația pentru Transparență și Dezvoltare Civică
21. Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire
22. Consiliul National al Tineretului din Moldova (CNTM)
23. Asociaţia Presei Electronice din Moldova (APEL)
24. Asociaţia “Always Together”
25. BIOS
26. Institutul de Dezvoltare Urbană
27. Centrul CONTACT
28. Asociația Micului Business (AMB)
29. Asociația Piligrim-Demo
30. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova
31. Asociația Presei Intependente
32. ADEPT
33. Alianța Anticorupție din Moldova
34. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM)

Pentru informații suplimentare:  Irina Corobcenco, Asistent de Program, Asociația Promo-LEX, Tel: 069388065,
E-mail: [email protected]

Chișinău, 24 mai 2016  – La 4 ani de la adoptarea Legii 121 din 25 mai 2012 privind asigurarea egalității, Asociația Promo-LEX, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Coaliția Nediscriminare, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități (CAJPD) și Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității au discutat despre rezultate și impactul Legii asupra societății, în cadrul unei conferințe de presă.

Legea 121 este pentru toți a fost principalul mesaj transmis de către participanții la eveniment. “Legea protejează întreaga populație și nu un anumit grup”, a subliniat Președintele Consiliului, Ian Feldman. Referindu-se la situația generală, acesta a menționat faptul că, 82% din populația țării consideră că în societate există discriminare, iar fiecare a treia persoană s-a confruntat cu o situație de discriminare sau a fost mator al unui astfel de caz.

“Legea 121 este o lege vie care oferă o șansă reală oamenilor să-și apere drepturile și să lupte împotriva fenomenului discriminării”, a declarat Olga Manole, coordonatoarea Programului Drepturile Omului în cadrul Promo-LEX. Totodată, au fost prezentate mai multe cazuri de discriminare, reprezentate de către avocații Promo-LEX în fața Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității sau în instanțele de judecată, pe diverse criterii precum dizabilitate, etnie, sex/gen, dar și un caz de profilare rasială. “Zeci de mii de oameni au nevoie de această Lege, fie că este vorba despre persoane cu dizabilități, minorități etnice, religioase sau lingvistice, sau despre femei care până în prezent întâmpină dificultăți în procesul de  angajare în câmpul muncii” a concluzionat Olga Manole.

Juristul Dumitru Russu a vorbit despre cauzele gestionate de către Coaliția Nediscriminare. Una din acestea se referă la obligarea a doi agenți comerciali, o rețea de farmacii și una de bănci, de a accesibiliza peste 500 de filiale pe întreg teritoriu al Republicii Moldova. Astfel, va fi facilitat accesul, în aceste clădiri, pentru persoanele cu dizabilități locomotorii. Într-un alt caz, Coaliția Nediscriminare a reușit să elimine practica plasării anunțurilor de angajare discriminatorii de către un ziar specializat, inclusiv și pe pagina web a acestuia.

La rândul său, Nadejda Hriprievschi, Director de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, susține că: “Fiecare persoană rațională din această țară înțelege că discriminarea există, a existat și va exista, pentru că oamenii sunt diferiți, pentru că oamenii nu sunt suficient de educați și nu acceptă foarte ușor diversitatea. Ca să eliminăm acest fenomen, în primul rând trebuie să conștientizăm că discriminarea  există și că trebuie să luptăm cu el”.

Maxim Miftahov și Ludmila Ababii, prezenți la eveniment, au relatat despre cazurile lor care relevă discriminare pe criteriu de dizabilitate în acces la servicii publice și la angajare în câmpul muncii, fapt confirmat și de către deciziile Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității. Prin propriul exemplu, aceștia au demonstrat că Legea 121 oferă un remediu în combaterea discriminării și că persoanele cu dizabilități au aceleași drepturi și trebuie să fie tratate în mod egal cu ceilalți membri ai societății.

De asemenea, în cadrul evenimentului, Președintele Consiliului, Ian Feldman a anunțat că este foarte importantă promovarea continuă a Legii 121 și, în acest sens, în perioada următoare, Consiliul va lansa Campania de informare “Legea 121 este pentru toți”. Inițial, Campania va fi desfășurată pe rețelele de socializare și va putea fi urmărită aici #legea121epentrutoți.

Evenimentul a fost organizat de către Asociația Promo-LEX în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităților societății civile din Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, în combaterea discriminării prin intermediul acțiunilor de advocacy”, proiect implementat de The Equal Rights Trust și Asociația Promo-LEX și finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros-Moldova.

Pentru mai multe detalii, contactați: Carolina Bondarciuc, Ofițer de presă Promo-LEX: GSM 069637849, Tel/Fax (+373 22) 450024, e-mail: [email protected]

Civil Rights Defenders și 12 organizaţii neguvernamentale membre ale Coaliţiei[1] pentru Evaluarea Periodică Universală (EPU) şi-au prezentat rezultatele monitorizării şi recomandările privind respectarea şi promovarea drepturilor politice şi civile în Moldova, în cadrul unei conferinţe de presă ţinută, luni, 16 mai 2016, la Chişinău. Acțiunea face parte dintr-un şir de evenimente pe care ONG-urile le vor desfăşura în acest an, în legătură cu examinarea celui de-al doilea raport periodic al Moldovei, în cadrul EPU, la Sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, ce va avea loc la toamnă în Geneva (Elveţia). Astfel, autoritățile țării vor raporta în fața statelor membre ONU cum au fost îndeplinite recomandările asumate de Moldova în anul 2012.

Coaliţia ONG-urilor pentru EPU a fost creată de Reprezentanţa Civil Rights Defenders (Suedia) în Moldova, împreună cu organizaţiile partenere din domeniul drepturilor omului din Moldova, la sfârşitul anului trecut. Coaliţia are drept scop evaluarea situaţiei drepturilor politice şi civile din ţara noastră și elaborarea rapoartelor de alternativă (separate de Raportul Naţional privind EPU pe care autorităţileile urmează să-l elaboreze în curând), pentru a oferi un tablou complex și obiectiv despre respectarea drepturilor omului în Moldova. În primele luni ale anului curent, ONG-urile au elaborat trei rapoarte, în care au remarcat problemele din domeniul drepturilor politice și civile, dificultățile cu care se confruntă societatea, diferite categorii de cetățeni, dar au propus și o serie de  recomandări menite să rezolve problemele existente. În total, experţii au identificat peste 90 de recomandări la cel puțin zece teme de interes public: apărătorii drepturilor omului, discriminare şi egalitate, crime bazate pe ură, discurs de instigare la ură, reforma justiţiei, accesul la justiţie pentru persoanele LGBT, tortura şi relele tratamente, accesul la informaţie, libertatea de exprimare şi libertatea presei.

La 24 martie 2016, rapoartele elaborate de ONG-uri au fost trimise la ONU în Geneva, fiind parte a informației ce va fi prezentată statelor membre ONU.  Astfel, la Sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, programată la 4 noiembrie a.c., țările membre vor avea posibilitatea să înainteze autorităților Moldovei recomandări referitoare la îmbunătățirea situației drepturilor omului în următorii patru ani şi jumătate.

EPU este un mecanism creat acum 10 ani, cu scopul de a evalua situația drepturilor omului din ţările lumii. De asemenea, de a oferi posibilitate fiecărei țări să informeze despre măsurile întreprinse pentru a îmbunătăți situația drepturilor omului, dar și să realizeze angajamentele asumate în acest domeniu.

Până la 25 iulie a.c. autorităţile moldoveneşti urmează să elaboreze un raport oficial privind realizarea celor 122 de recomandări în domeniul drepturilor omului, asumate în faţa ţărilor membre ale ONU, în 2012. Conform procedurilor oficiale, autorităţile urmează să consulte şi să dezbată acest raport, înainte de a-l expedia la ONU, cu reprezentanţi ai societății civile și ai instituţiilor naţionale de apărare a drepturilor omului (în cazul Moldovei, este vorba de Instituţia Ombudsmanului și Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării și asigurarea egalităţii).

În următoarele câteva luni, Coaliţia ONG-urilor pentru EPU planifică să organizeze şi să desfăşoare activităţi de lobby cu reprezentanți ai misiunilor diplomatice din Moldova şi din străinătate, pentru a determina țările pe care le reprezintă, să susțină inițiativele înaintate  de Coaliția din Moldova și să vină cu noi recomandări pentru autoritățile țării.

Pentru informaţii suplimentare: Alesia Vidruk, Manager de Program, Civil Rights Defenders, GSM 061026704.

[1] Civil Rights Defenders, Asociaţia „Juriştii pentru drepturile omului”, Asociația HomoDiversus, Asociația Presei Independente, Centrul de Analize și Prevenire a Corupției, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Informare pentru Drepturile Omului, Centrul de Informare pentru Justiție „Apriori”, Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”, Coaliția Nediscriminare, Institutul pentru Drepturile Omului, Organizația Piligrim Demo, Asociația Promo-LEX.