Asociația Promo-LEX anunță că, în data de 30 septembrie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza „Ludmila Catruc împotriva Republicii Moldova”. Acest caz vizează presupusa neîndeplinire de către autoritățile moldovenești a obligației de a efectua o investigație eficientă în legătură cu decesul accidental al fiului reclamantei.

În data de 26 iulie 2014, fiul reclamantei, în vârstă de nouă ani, s-a dus pe un teren sportiv, împreună cu fratele său, și juca fotbal cu alți băieți. Cadrul porții de fotbal, care nu era fixat de sol, a căzut peste el, provocându-i leziuni grave la cap. Deși a fost transportat de urgență la spital, copilul a decedat după 12 zile, în data de 7 august 2014.

Ulterior, Ludmila Catruc a depus o plângere penală, iar în data de 11 august 2014 a fost deschis un dosar penal împotriva unor funcționari locali, pentru neglijență în serviciu (Articolul 329 din Codul Penal). Cu toate acestea, în data de 15 martie 2015, Procuratura Criuleni a dispus încetarea urmăririi penale, motivând că nu există persoane care pot fi trase la răspundere penală pentru decesul copilului. Argumentele au inclus faptul că porțile de fotbal sunt mobile, pentru a permite utilizarea multiplă a terenului și că nu există standarde sau obligații de fixare a acestora.

Nemulțumită de decizie, reclamanta a contestat-o, iar instanța de judecată a dispus reluarea investigației, considerând că nu au fost elucidate toate aspectele faptice și juridice ale cazului. Cu toate acestea, investigația a fost tergiversată, iar la momentul depunerii cererii la CtEDO, investigația era încă în curs.

Întrebările adresate de Curtea Europeană Guvernului Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a formulat două întrebări către Guvernul Republicii Moldova:

1. Având în vedere obligațiile pozitive ale statului privind protecția dreptului la viață (conform jurisprudenței CtEDO în cauzele Railean c. Moldovei și Nicolae Virgiliu Tănase c. României), a fost investigația penală efectuată de autoritățile naționale în acest caz conformă obligațiilor procedurale prevăzute de Articolul 2 al Convenției? În special, au asigurat căile de atac legale disponibile stabilirea faptelor și tragerea la răspundere a celor vinovați?
2. Reclamanta a avut la dispoziție un remediu intern efectiv pentru plângerile sale în temeiul Articolului 2, așa cum este cerut de Articolul 13 al Convenției (conform jurisprudenței în cauza Scripnic c. Republicii Moldova)?

Opinia avocatului Vadim Vieru

Avocatul Vadim Vieru, reprezentant al Asociației Promo-LEX și al reclamantei în acest caz, a subliniat problema majoră a investigării ineficiente a decesului din perspectivă procedurală:

„Este inadmisibil ca, după atâția ani, să nu existe un rezultat concret al investigației privind decesul tragic al unui copil. Lipsa de diligență a autorităților în acest caz ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea obligațiilor pozitive ale statului de a proteja dreptul la viață. Mai mult, faptul că nu există standarde clare pentru asigurarea securității echipamentelor sportive în spațiile publice este o deficiență gravă.”

El a adăugat că astfel de cazuri nu sunt izolate în Republica Moldova:

„Au mai existat incidente similare în care copii au fost răniți sau și-au pierdut viața din cauza infrastructurii nesigure. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri concrete pentru a preveni astfel de tragedii. Ignorarea acestor probleme pune în pericol viața și siguranța cetățenilor, în special a celor mai vulnerabili dintre noi – copiii.”

Angajamentul Asociației Promo-LEX

Asociația Promo-LEX își exprimă profunda îngrijorare față de modul în care autoritățile au gestionat acest caz și solicită:

• efectuarea unei investigații eficiente și imparțiale pentru a stabili circumstanțele exacte ale decesului și pentru a identifica și sancționa persoanele responsabile;
• elaborarea și implementarea urgentă a standardelor și reglementărilor privind siguranța echipamentelor sportive și a spațiilor publice destinate copiilor și tinerilor;
• consolidarea mecanismelor legale și instituționale care să asigure respectarea obligațiilor pozitive ale statului în materie de drepturi ale omului.

Asociația Promo-LEX reafirmă angajamentul său de a monitoriza acest caz și de a oferi asistență juridică reclamantei. Considerăm că decizia Curții Europene de a comunica această cauză Guvernului Republicii Moldova este un pas important în direcția obținerii justiției și sperăm că autoritățile vor lua măsurile necesare pentru a remedia deficiențele identificate.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:

Asociația Promo-LEX
Telefon: +373 68017507
Email: [email protected]
Website: www.promolex.md

La data de 12 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului un nou caz de încălcare a drepturilor omului. Este vorba despre cazul Maxim Tcaci vs. Republica Moldova. Cererea vizează neexecutarea într-un termen rezonabil a unei hotărâri judecătorești prin care autoritățile au fost dispuse să creeze condiții de acces la învățământul secundar pentru un solicitant încarcerat pe viață.

Din anul 2005, reclamantul execută pedeapsa în penitenciarul nr. 17 Rezina. Reclamantul nu finalizase studiile medii generale și această educație nu era disponibilă deținuților în închisoare. În anul 2018, el a reclamat instanței de judecată acest lucru și a obținut o decizie definitivă la 19 aprilie 2018 prin care s-a pus în sarcina autorităților să creeze condițiile necesare pentru continuarea studiilor liceale.

Au urmat mai multe încercări nereușite ale reclamantului de a obține executarea hotărâriri. În anul 2019, a introdus acțiune în repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești în favoarea sa într-un termen rezonabil. Instanțele sesizate au respins pretențiile, considerând că autoritățile și-au îndeplinit obligațiile prin informarea reclamantului despre condițiile de înscriere la liceu și susținerea examenului de bacalaureat.

Invocând articolul 6 § 1 din Convenție și articolul 2 din Protocolul nr.1, reclamantul s-a plâns în fața Înaltei Curți în privința faptului că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, precum și dreptul la educație. În plus, reclamantul a invocat încălcarea articolului 13 din Convenție, din motiv că nu a dispus nici de un remediu efectiv prin care să își exercite drepturile în cadrul procedurii civile.

În cele ce urmează, CtEDO a invitat Guvernul Republicii Moldova să furnizeze informații cu privire la existența încălcării dreptului reclamantului de a avea acces la o instanță, astfel cum este garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, având în vedere, în special, durata neexecutării hotărârii definitive a Curții de Apel din 19 aprilie 2018. La fel, Guvernul trebuie să se expună cu privire al existența încălcării dreptului reclamantului la educație în sensul articolului 2 din Protocolul nr. 1 la Convenție, precum și cu privire la existența unui recurs intern efectiv prin care reclamantul ar fi putut formula plângerile sale.

Potrivit avocatei Promo-LEX, Victoria Donica: „Importanța acestei cauze nu se rezumă doar la dreptul la educație, însă reprezintă o chestiune mai largă a respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate și anume aflate în detenție pe viață. Prin acest caz, în privința executării într-un termen rezonabil a hotărârii judecătorești, se pune în lumină necesitatea asigurării unui sistem penitenciar care să respecte demnitatea umană și să ofere tuturor deținuților șanse egale de dezvoltare și reintegrare în societate, inclusiv dreptul la educație.

Astfel, în lumina circumstanțelor prezentului caz, se poate concluziona că există o încălcare a drepturilor reclamantului la educație. Neexecutarea într-un termen rezonabil a hotărârii judecătorești, prin care obligă autoritățile să creeze condițiile de acces la învățământul secundar pentru reclamant, reprezintă o încălcare a dreptului său la educație, garantat de articolul 2 din Protocolul nr. 1 la Convenție”, menționează avocata.

La data de 23 mai 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului Republicii Moldova un nou caz de încălcare a drepturilor omului. Este vorba despre cazul E.T. vs. Republica Moldova. Cererea vizează imposibilitatea reclamantei de a introduce o acțiune în justiție pentru redobândirea capacității sale juridice. În fața Înaltei Curți, reclamanta este reprezentată de către avocații Asociației Promo-LEX.

La sfârșitul anilor 90, reclamanta s-a îmbolnăvit de o maladie psihică cronică. După apariția maladiei, soțul acesteia a divorțat de reclamantă, iar în anul 2002 a depus o cerere la judecătoria Botanica, pentru a o lipsi de reclamantă de capacitatea juridică.

La 22 noiembrie 2002, judecătoria Botanica a admis acțiunea soțului și a lipsit reclamanta de capacitatea de exercițiu. Reclamanta nu a fost informată despre Hotărârea emisă și nici nu a primit o copie a acesteia. Astfel, ea nu a avut posibilitatea de a contesta hotărârea.

Ulterior, prin Decizia din 17 decembrie 2010, Pretura Sectorului Botanica a atribuit reclamantei un tutore, care a plasat-o într-un centru psihoneurologic. Pe parcursul acțiunii tutelei, tutorele nu și-a manifestat interesul față de reclamantă. Obligațiile stabilite de Codul Civil, privind asigurarea realizării intereselor persoanei aflate sub tutelă nu au fost  realizate efectiv, iar reclamanta a fost lăsată în grija internatului psihoneurologic, fiind incapabilă să-și apere drepturile și interesele.

În anul 2015, avocatul Promo-LEX, Dumitru Sliusarenco a înaintat o cerere de chemare în judecată în interesul reclamantei, privind revizuirea capacității juridice și declararea capacității depline a reclamantei. Printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2015, judecătorii au refuzat să examineze acțiunea pe motiv că mandatul dat avocatului de către reclamantă nu era valabil, deoarece era semnat de o persoană în incapacitate de exercițiu.

Invocând articolul 6 din Convenție, reclamanta s-a plâns în fața Înaltei Curți, că imposibilitatea de a porni o acțiune cu privire la capacitatea sa juridică, i-a încălcat dreptul de acces la o instanță. Ea susține, de asemenea, că lipsa sa totală de capacitate de exercițiu, combinată cu plasarea sub tutelă și internarea ei, a constituit o discriminare pe baza stării sale de sănătate mintală, contrar articolului 14 din Convenție împreună cu articolul 8 din Convenție.

În cele ce urmează, CtEDO a invitat Guvernul Republicii Moldova să furnizeze informații cu privire la asigurarea accesului reclamantei la o instanță pentru a obține o decizie de „contestare a drepturilor și obligațiilor sale civile,” în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. De asemenea, Guvernul trebuie să se expună asupra faptului discriminării reclamantei, contrar prevederilor articolului 14 împreună cu articolul 8 din Convenție.

Potrivit avocatului Promo-LEX, Dumitru Sliusarenco: “Practicile de limitare și lipsire de capacitate juridică au cel mai des efecte distructive asupra întregii vieți a persoanei vizate. Aceste efecte includ izolare socială, distrugerea relațiilor personale și de familie, pierderea proprietății sau altor bunuri materiale, interdicția de a lua propriile decizii, iar uneori chiar abuzuri în instituțiile rezidențiale și expunerea la tratamente inumane. Cazul E.T. înglobează toate aceste efecte și reprezintă o mostră de injustiție nu doar împotriva reclamantei, dar împotriva unei întregi categorii sociale de persoane.”

La 3 mai 2022 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului Republicii Moldova o nouă cauză de încălcare a drepturilor omului. Este vorba despre Virgilia Căldărari și Lilian Căldărari c. Republica Moldova. În fața Înaltei Curți, reclamanții sunt reprezentați de către avocații Asociației Promo-LEX.

Cererea se referă la neglijența medicală și lipsa unei investigații eficiente a acuzațiilor de neglijență medicală. În special, o anestezie generală pentru o extracție dentară efectuată la 29 noiembrie 2011, în privința celui de-al doilea reclamant – fiul în vârstă de opt ani al primei reclamante – a rezultat într-un stop cardiac și comă cerebrală timp de câteva luni, ceea ce l-a lăsat cu leziuni neurologice grave și paralizie completă.

Urmărirea penală, începută la cererea mamei, Virgilia Căldărari, la 18 septembrie 2012, a fost întreruptă în mai multe rânduri pe motiv că nu ar fi fost comisă nici o infracțiune. Cauza a fost redeschisă de fiecare dată de către judecătorul de instrucție care a constatat deficiențe în anchetă. Ultima redeschidere a fost dispusă pe 17 februarie 2017.

În fața Curții, reclamanții au invocat încălcarea drepturilor lor în temeiul articolelor 3, 8 și 13 din Convenție, susținând că starea de sănătate a celui de-al doilea reclamant s-a deteriorat grav din cauza neglijenței medicale. Totodată, reclamanții susțin că nu au dispus nici de un remediu efectiv prin care să își exercite drepturile în cadrul procedurii civile.

În cele ce urmează, CtEDO a invitat Guvernul Republicii Moldova să furnizeze informații cu privire la îndeplinirea cerințelor procedurale ale articolelor 3 și/sau 8 din Convenție referitor la ancheta efectuată de organele de drept din Republica Moldova, dar și asupra căilor de atac oferite reclamanților de către legislația națională.

În același timp, CtEDO solicită Guvernului să prezinte copii ale documentelor relevante în cazul reclamanților, precum și alte informații cu privire la utilizarea halotanului (preparat anestezic), dar și poziția experților în materie din Republica Moldova.

Avocatul Promo-LEX, Dumitru Sliusarenco susține că: “Lilian Căldărari ar fi putut acum juca fotbal, care era pasiunea lui, sau ar fi putut trece prin prima dragoste sau merge la facultate. Însă erorile și lacunele sistemului medical i-au furat aceste oportunități. Practicile abuzive care tratează uneori pacienții ca pe obiecte pe conveier, procedurile efectuate fără pregătirea prealabilă necesară și impunerea abuzivă a pacienților (sau în acest caz părinților) de a semna acorduri la intervenții fără a li se explica clar riscurile, toate elemente ale acestui caz și simptome ale unui sistem medical deficient. Iar ineficiența sistemului de justiție de a investiga și sancționa astfel de cazuri vorbește despre un cerc vicios, în care nimeni nu este protejat.”

Pentru informații suplimentare:
Vieru Vadim, Avocat, Director de Program
Email: [email protected]
Tel: +37368017507

La 6 aprilie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza Vera Cerchez c. Republica Moldova (nr. 44444/20).  În fața Înaltei Curți, reclamanta este reprezentată de către avocații Asociației Promo-LEX.

Plângerea se referă la utilizarea excesivă a forței de către angajații poliției, dar și la eșecul de a investiga în mod eficient acuzațiile de rele tratamente.

În noiembrie 2013, aflându-se într-un local, reclamanta s-a opus ordinului a trei polițiști de a-i urma până la secția locală de poliție. Ca urmare, aceștia au aplicat forța pentru a o încătușa și a o duce la sediul organului de poliție. În momentul reținerii, reclamanta a fost lovită la cap și și-a pierdut cunoștința. Concluziile medicale au confirmat un traumatism cranian, iar unul dintre polițiști a mărturisit că reclamanta s-a plâns de dureri în ceafă și piept imediat după reținere.

Plângerea reclamantei cu privire la relele tratamente din partea angajaților poliției a fost respinsă de trei ori de către procuratură și, de fiecare dată, instanța de judecată sau un procuror ierarhic superior a anulat decizia. În cele din urmă, cazul a fost calificat ca și depășire a atribuțiilor de serviciu și a fost tratat ca o faptă contravențională. După șase ani, procedura judiciară contravențională a fost încetată din motivul lipsei în acțiunile polițiștilor a faptului contravenției.

În cererea adresată Curții, reclamanta s-a plâns de încălcarea art. 3 din Convenție, atât sub  aspect material, cât și aspect procedural. Guvernul Republicii Moldova urmează să răspundă la întrebările Curții cu privire la faptul maltratării, dar și cu privire la investigația desfășurată.

Potrivit Avocatului Asociației Promo-LEX, Pavel Cazacu, ”comunicarea acestui caz de către CtEDO reconfirmă două probleme vechi ale sistemului justiției penale: 1) aplicarea excesivă a forței la reținere, dar și în custodia poliției și 2) Investigarea defectuoasă a aplicării forței excesive. Potrivit circumstanțelor cauzei, acest dosar are toate șansele să se transforme într-o nouă hotărâre de condamnare a Republicii Moldova la CtEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat guvernelor Federației Ruse și Republicii Moldova cauza Zubco v. Republica Moldova și Federația Rusă (nr. 49508/15). Cauza se referă la interdicția accesului în regiunea transnistreană a juriștilor Promo-LEX.

În acest caz particular, administrația de facto de la Tiraspol a interzis accesul în regiune reclamantului care s-a născut în acest teritoriu. Interdicția se referă la refuzul de a intra în regiunea transnistreană a Republicii Moldova din cauza activităților sale în domeniul drepturilor omului realizate în Asociația Promo-LEX și a poziției luate de acesta și Asociație cu privire la încălcările drepturilor omului din regiune. O astfel de interdicție este aplicată în privința tuturor juriștilor și avocaților Promo-LEX. În privința unor avocați Promo-LEX, interdicția este aplicată și de guvernul Federației Ruse în privința accesului pe teritoriul său.

Reclamantul a încercat să conteste interdicția în așa-numitele instanțe transnistrene, dar fără niciun succes și fără a putea participa la ședințele de judecată.

Reclamantul susține că dreptul său la un proces echitabil, astfel cum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenției, a fost încălcat. El susține, de asemenea, că a existat o  încălcare a articolului 8 al Convenției, deoarece nu și-a putut vizita familia, care locuiește în stânga Nistrului. El se plânge, de asemenea, că a fost încălcat articolul 10 al Convenției, deoarece interdicția i-a fost impusă din cauza declarațiilor sale despre încălcările drepturilor omului comise în regiunea transnistreană. În opinia reclamantului, interdicția impusă acestuia a constituit o încălcare suplimentară a libertății sale de circulație garantată de articolul 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție. El susține în cele din urmă că a existat și o încălcare a articolului 13 din convenție. Curtea urmează să se expună asupra cazului după expedierea observațiilor de către Guverne și Asociația Promo-LEX, în interesul reclamantului.

Potrivit Avocatului Asociației Promo-LEX, Directorului Programului Drepturile Omului, Vadim Vieru ”comunicarea acestui caz de CtEDO reconfirmă abuzurile comise de către administrația de facto de la Tirapol în privința Asociației Promo-LEX. Aceste abuzuri continuă și în prezent. Avocații Asociației nu au acces în regiunea transnistreană și nu-și pot exercita activitatea de apărători ai drepturilor omului. Chiar dacă aceste abuzuri se perpetuează încă din 2015, problema accesului apărătorilor drepturilor omului în regiunea transnistreană nu este discutată în formatul 5+2 sau pe o altă platformă de negocieri. La nivel național nu există mecanisme eficiente de protecție a apărătorilor drepturilor omului, mai ales dacă aceștia sunt persecutați de administrația separatistă”.

Potrivit Reclamantului Alexandru Zubco ”Această cauză reprezintă o problemă pentru siguranța tuturor apărătorilor drepturilor omului și scoate în evidență lipsa unor instrumente naționale de protecție a apărătorilor drepturilor omului pe întreg teritoriul Republicii Moldova.”

Amintim că Asociația Promo-LEX este interzisă oficial în regiunea transnistreaană din 2015. Așa-zisul Comitet al securității de stat a deschis „anchetă penală împotriva Promo-LEX pentru pretinse „acțiuni menite să întrerupă procesul de negocieri 5+2” și pentru „acțiuni subversive împotriva statalității transnistrene”. Regimul separatist a început să urmărească activitatea Promo-LEX și să creeze obstacole de prin 2007. În paralel, ”KGB-ul” local a demarat o campanie denigratoare împotriva Asociației, recurgând la amenințări împotriva partenerilor și beneficiarilor organizației. Drept consecință, organizațiile neguvernamentale care au rămas în regiunea transnistreană au fost obligate să renunțe la activitățile ce vizează drepturile omului și la promovarea valorilor democratice.

Mai multe detalii cu privire la situația apărătorilor drepturilor omului, dar și necesitatea implementării unui mecanism național de protecție a acestora găsiți aici

Pentru informații suplimentare:
Vadim Vieru, Avocat
Directorul Programului Drepturile Omului
Email: [email protected]
Tel: +37368017507

La 14 septembrie 2020 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse alte două cauze referitor la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Este vorba despre Alexandru Coliban c. Republica Moldova și Rusia și Valentina Drovorub c. Republica Moldova și Rusia. În fața instanței, reclamanții sunt reprezentați de către avocații Asociației Promo-LEX.

Primul caz, Alexandru Coliban c. Republica Moldova și Federația Rusă, se referă la acțiunile întreprinse de administrația de facto de la Tiraspol cu privire la reținerea ilegală a lui Alexandru Coliban din motivul criticii aduse unuia dintre candidați la așa-numita funcție de ”președinte” a regiunii transnistrene, dar și detenția sa în condiții inumane (paraziți, condiții sanitare precare, spațiu lipsit de ventilare; supraaglomerare, lipsa accesului la lumina zilei, insuficiență de hrană și apă potabilă) și asistență medicală precară.

Reclamantul se plânge de încălcarea articolului 3 (condiții de detenție și asistență medicală insuficientă), dar și a articolului 5 § 1 (detenție ilegală pentru acțiuni care nu ar putea fi considerate infracțiuni), precum și a articolelor 10 și 13.

În cel de-al doilea caz, este comunicată cauza Valentina Drovorub c. Republica Moldova și Federația Rusă. Cazul se referă la decesul fiului reclamantului în una din închisorile din regiunea transnistreană a Republicii Moldova la data de 1 noiembrie 2013.

Reclamantul invocă încălcarea articolelor 2 și 3 și anume asistență medicală insuficientă acordată fiului său în timpul detenției într-o închisoare din regiunea transnistreană, urmată de moartea acestuia.  Administrația de facto de la Tiraspol nu a acordat asistența medicală adecvată în timpul detenției, încălcând, astfel, cerințele articolului 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, reclamantul se pânge că reținerea ilegală a fiului ei, dar și detenția acestuia în condiții inumane a constitui o acțiune contrară articolului 3 al Convenției. În aceeași ordine de idei, reclamantul se plânge, în temeiul articolului 13 din Convenție, că nu a avut nici o cale de atac eficientă cu privire la plângerile sale.

Ținând cont de faptul că până în prezent concluziile Marii Camere s-au bazat în general pe lipsa de informații convingătoare și noi din partea guvernelor interesate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului solicită guvernelor Republicii Moldova și, în special Guvernului Rusiei să furnizeze Curții orice informații tangibile și orice argument relevant capabil să stabilească faptul că, din iulie 2010, Rusia nu mai exercită un control efectiv și / sau o influență decisivă asupra structurilor autoproclamate din regiunea transnistreană.

De asemenea, CtEDO solicită guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse să-și exprime opinia cu privire la legitimitatea, independența și imparțialitatea funcționării așa-numitor instanțe judecătorești din regiunea transnistreană, inclusiv a Curții Constituționale, înființate la 12 iunie 2002.

Mai mult ca atât, CtEDO solicită părților implicate furnizarea informațiilor cu privire la violarea articolelor 1, 2, 3, 5, 10 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cazurile vizate. Pentru a răspunde la aceste întrebări, Curtea invită guvernele în cauză, în special Rusia, să utilizeze, după caz, canalele și mijloacele diplomatice disponibile pentru colectarea informațiilor solicitate de la instituțiile judiciare transnistrene și comunicarea acestora către Curte.

Pentru a obține informații suplimentare cu privire la cauza Alexandru Coliban c. Republicii Moldova și Federației Ruse, apăsați aici

Pentru a obține informații suplimentare cu privire la cauza Valentina Drovorub c. Republicii Moldova și Federației Ruse, apăsați aici

Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse, cauza Maria Jukoveț și alți (Nr. 59220/18). Reclamanții, șase persoane, reprezentanți ai unui partid din regiunea transnistreană, s-au plâns la Curtea de la Strasbourg despre încălcarea libertății de întrunire și asociere.

La 3 iunie 2018, reprezentanții miliției din regiune au reținut mai multe persoane care au participat la o întrunire publică la care au criticat reprezentanții administrației din regiunea transnistreană în legătură cu situația socială precară din stânga Nistrului. Protestul a fost puțin numeros și a fost pașnic, participanții avea revendicări sociale în fața așa numitelor autorități.

Toți reclamanții s-au ales cu dosare contravenționale și au fost supuse sancțiunilor contravenționale de amendă sau arest administrativ. În mare parte participanții la întrunire erau pensionari, reprezentanți ai ”Partidului Comuniștilor” din regiunea transnistreană.

„Administrația regiunii transnistrene recurge deseori la limitarea dreptului de exprimare în regiunea transnistreană descurajând opiniile critice în adresa sa. Spre exemplu doar în perioada aprilie – mai 2018, aceluiași grup politic i s-a refuzat în dreptul de a desfășura întruniri publice în Tiraspol de cel puțin 8 ori. Persecutarea persoanelor care se exprimă liber are loc și pe alte căi, cum ar fi confiscarea pliantelor, limitarea accesului la sursele mass-media și alte acțiuni de intimidare. Din aceste considerente nu sunt tolerate și întrunirile publice”, susține avocatul Promo-LEX, Pavel Cazacu.

Reclamanții în cauza sus indicată s-au plâns de încălcarea mai multor articole din Convenție și anume art. 6 alin. 1 – dreptul la un proces echitabil, art. 5 alin. 1 – dreptul al libertate și siguranță, art. 3 – interzicerea torturii, art. 11 – libertatea de întrunire și asociere, și art. 13 – dreptul la un remediu efectiv.

Guvernele pârâte urmează să transmită observațiile sale, iar ulterior va fi stabilită ședința de examinare a cauzei.

Pentru mai multe detalii, contactați:

Carolina Bondarciuc, Ofițer de comunicare Promo-LEX

GSM 060280980 e-mail: [email protected]

La 16 mai 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernelor de la Chișinău și Moscova cauza Manole și Postica vs. R.Moldova și Federația Rusă.

Cauza se referă la reținerea de către soldații ruși a trei persoane și deschiderea ilegală a focului din arma automată marca Kalașnikov, fără avertisment, creând pericol real pentru viața și integritatea fizică a zeci de oameni pașnici.

La 19 iulie 2005, la ora 20.10 doi membri ai Asociației Promo-LEX, (Ion Manole și Alexandru Postica) și încă o persoană care nu e reclamant în cauza dată, deplasându-se de la Coșnița spre Chișinău, au fost reținuți la un „post de menținere a păcii”, pe motiv că ar fi fotografiat un panou publicitar din apropierea postului nr. 9 cu inscripția „Drum bun – Raionul Dubăsari”. Un ofițer rus, care îndeplinea funcția de șef al grupului de militari a cerut ca filmul din aparatul de fotografiat să fie distrus.

Membrii Promo-LEX au rugat ofițerul rus să întocmească actele procesuale în legătură cu această solicitare, însă acesta a devenit foarte agresiv, bruscând și amenințând persoanele reținute și solicitând la telefon prezența superiorilor săi din Dubăsari.

Chiar după ce la fața locului au venit mai mulți reprezentanți ai structurilor de forță și martori de la diverse organizații, militarii ruși au continuat să manifeste un comportament agresiv față de oamenii pașnici prezenți la fața locului și în ciuda insistenței acestora, soldații refuzau să deblocheze automobilul persoanelor reținute abuziv. La un moment dat, fără vreun motiv și fără a avertiza persoanele și polițiștii de la fața locului soldatul rus a tras două rafale în regim automat din arma din dotare. Intervenția profesionistă a unui polițist din cadrul poliției rutiere din raionul Dubăsari a reușit să evite un incident grav, care se putea solda cu victime.

Incidentul a fost soluționat abia după miezul nopții, prin eforturile comune ale reprezentanților structurilor naționale și autorităților constituționale centrale și locale, precum și datorită reacției prompte a jurnaliștilor, societății civile și ale multor localnici din raionul Dubăsari, care au reușit deblocarea traficului și eliberarea automobilului reprezentanților Promo-LEX, fără ca cei care au operat reținerea să întocmească vre-un proces verbal în acest sens și să justifice prin decizii legale comportamentul lor.

În fața Curții, reclamanții au invocat violarea drepturilor sale prevăzute de Articolele 3, 5 § 1 și 13 ale Convenției.

Curtea a adresat părților întrebări legate de existența sau inexistența violărilor sub aspectele descrise.

Potrivit unei practici noi, examinarea dosarelor la CtEDO are loc în două etape: non-contencioasă – unde se acordă posibilitate părților să soluționeze pe cale amiabilă cauza și procedura contencioasă – unde părțile vor avea posibilitate să prezinte observațiile sale în cazul în care împăcarea eșuează.

Pentru prima etapă, Președintele Secției a decis să acorde părților un termen până la 18 septembrie 2019, pentru a decide dacă părțile reglementează sau nu cauza în mod amiabil.

Subliniem că acesta nu este unicul caz când pacificatorii ruși au deschis abuziv focul împotriva civililor. Apelurile din perioada 2005-2012 ale Asociației Promo-LEX privind rostul, amplasarea și reglementarea clară a prezenței acestor trupe înarmate în interiorul teritoriul controlat de  autoritățile constituționale au fost ignorate. Astfel, la 1 ianuarie 2012, un soldat de la același post de pacificatori a împușcat mortal un tânăr de numai 18 ani din localitatea Pârâta.

Asociația Promo-LEX reiterează demersurile privind necesitatea unei analize și a discuțiilor privind relevanța, riscurile și impactul socio-economic și de securitate cel puțin al celor 2 posturi de la Vadul-lui-Vodă, unul dintre care se află pe teritoriul capitalei R.Moldova, mun.Chișinău.

Despre statutul forțelor pacificatoare în dreptul internațional, puteți găsi informații în studiul elaborat în anul 2015.

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]

La 16 mai 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza Lypovchenko v. Republica Moldova și Federația Rusă.

Cauza se referă la detenția ilegală a lui Lypovchenko Oleksandr și condamnarea acestuia de către așa-numitele autorități ale autoproclamatei „republici moldovenești nistrene”; detenția sa în condiții inumane, inclusiv tratamentul psihiatric care nu era cerut de starea reclamantului; incapacitatea de a obține documente medicale în vederea susținerii cererii sale în fața Curții și lipsa unor căi eficiente pentru remedierea violărilor invocate.

Învinuit de ”extremism” pentru o simplă mențiune făcută în caietul său personal, și anume: „în Transnistria se poate de făcut ordine doar dacă vor fi introduse forțele ONU”, Lypovchenko Oleksandr a fost ”condamnat” de către regimul de la Tiraspol pentru 3 ani.

În semn de protest, Lypovchenko Oleksandr a ținut mai multe luni greva foamei, iar din cauza maladiilor sale, dar și a formei de protest, starea sănătății lui Alexandr Lypovchenko s-a agravat considerabil. În legătură cu aceasta, a fost sesizat Organizația Mondială împotriva Torturii.

În fața Curții, reclamantul a invocat violarea drepturilor sale prevăzute de  3, 5 § 1, 6 § 1, 13 și 34 din Convenție.

Curtea a adresat părților întrebări legate de existența sau inexistența violărilor sub aspectele descrise mai sus.

Potrivit unei practici noi, examinarea dosarelor la CtEDO are loc în două etape: non-contencioasă – unde se acordă posibilitate părților să soluționeze pe cale amiabilă cauza, și procedura contencioasă – unde părțile vor avea posibilitate să prezinte observațiile sale în cazul în care împăcare eșuează.

Pentru prima etapă, Președintele Secției a decis să acorde părților un termen de până la 8 iulie 2019, pentru a decide dacă părțile reglementează sau nu cauza în mod amiabil.

Totodată, Curtea a decis să acorde prioritate examinării cauzei lui Lypovchenko Oleksandr și a invitat Guvernul Ucrainei să intervină în calitatea de terță parte.

Reclamanții sunt reprezentați la CtEDO de către Avocații Asociației Promo-LEX.

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]